Hot

Inteligența Artificială va aduce o creștere cu 14% a economiei globale până în 2030. Cum pot capitaliza companiile beneficiile AI, cu riscuri minime?

un articol de Mircea Bozga, Partener PwC România

Tehnologiile bazate pe inteligență artificială (AI) ar putea genera o creștere economică globală de 14% (15,7 trilioane de dolari) până în 2030, potrivit unui studiu realizat de PwC, ca urmare a creșterii productivității din automatizarea proceselor. De la asistenții personali ai telefoanelor mobile la tot ce înseamnă personalizare în interacțiunile comerciale și detectarea fraudelor și de la automatizarea unor procese și activități la strategii de lansare pe piață a noilor produse, AI va atinge aproape fiecare aspect al vieții noastre.

Și dacă în prezent, inteligența artificială automatizează sarcini care necesită și implicare umană, cercetătorii și companiile de tehnologie din întreaga lume se străduiesc să obțină o inteligență artificială autonomă, care să nu necesite intervenția umană pentru a lua decizii extrem de complexe. Acest lucru va însemna noi modele de afaceri, fie că este vorba de servicii financiare, sănătate, energie, industrie sau media și divertisment.

Însă, odată cu numeroasele beneficii descrise deja de literatura de specialitate, adoptarea inteligenței artificiale generative aduce atât riscuri la nivel de utilizare a aplicațiilor software  – cum ar fi riscul de operare (de exemplu erori, operare instabilă), de securitate (fraudă, atacuri cibernetice), riscuri legate de controlul acesteia (lipsa supravegherii umane, lipsa responsabilității clare) – cât și la nivel de organizație/societale – riscul afacerii (reputație, performanță financiară, juridic și conformitate, încălcarea drepturilor intelectuale), risc economic (pierderea locurilor de muncă, polarizare) sau riscul societal în sine (manipulare și dezinformare, supraveghere și acte de război)

Modul în care vom evalua credibilitatea informațiilor din jurul nostru se va schimba și la fel și modul în care vom lua deciziile – imaginile false, informațiile eronate sau inexacte, încălcarea drepturilor de autor, sau modurile în care vor fi colectate datele confidențiale sau cu caracter personal vor fi mai multe și mai complexe decât cele cu care suntem obișnuiți astăzi. În același timp, viteza luării deciziilor, sprijinită de digitalizare și îmbunătățirea structurilor de date, va crește semnificativ.

Se dezvoltă mai multe reglementări în domeniu

În prezent cea mai cunoscută reglementare în vigoare, care vizează și partea de AI este Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), care stabilește însă doar modul de colectare, stocare, procesare și transfer al datelor cu caracter personal. Pentru sectorul financiar, se mai adaugă alte două, respectiv cerințele Băncii Centrale Europene, care impun entităților supravegheate să pună în aplicare măsuri eficiente de gestionare a riscurilor în ceea ce privește terții și DORA, care vizează asigurarea rezilienței operaționale și securitatea cibernetică în sectorul financiar european pentru a fi capabil să reziste în cazul unor perturbări operaționale grave.

În 2024, este așteptat actul UE privind inteligența artificială, care va reglementa dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale în UE. Astfel, furnizorii de inteligență artificială trebuie să evalueze și să atenueze riscurile, să respecte cerințele de proiectare, de informare și de mediu și să se înregistreze în baza de date a UE. Inteligența artificială utilizată în furnizarea de servicii financiare va fi clasificată ca fiind de risc ridicat.

Iar la stadiul de propunere se află Directiva privind răspunderea civilă (AILD). Prin urmare, în cazul în care un sistem de inteligență artificială provoacă un prejudiciu unei persoane, dezvoltatorii unui astfel de sistem pot fi trași la răspundere pentru aceste prejudicii.

Cum pot companiile să valorifice inteligența artificială fără a pune în pericol încrederea clienților, acționarilor și investitorilor? Câteva măsuri propuse de către PwC:

Riscurile asociate inteligenței artificiale nu sunt încă un subiect în majoritatea consiliilor de administrație – răspunsurile executivilor din companiile intervievate în PwC’s 2023 Trust Survey au prioritizat riscurile asociate cu inteligența artificială cu mult sub alte amenințări cum ar fi cele de natură cibernetică (încălcarea securității datelor sau un atac ransomware), cel mai probabil datorită gradului incipient de dezvoltare al acestei tehnologii. Acest lucru se va schimba însă in curând și de aceea, detaliem mai jos câteva recomandări pe care administratorii sau executivii le pot utiliza în pregătirea organizațiilor pe care le conduc:

Stabiliți priorități bazate pe riscuri. Unele riscuri generate de inteligența artificială sunt mai importante decât altele. Ajustați sau stabiliți reguli astfel încât echipele de guvernanță, transformare digitală dar și de conformitate, risc și audit intern să acorde o atenție sporită celor mai mari riscuri.

Îmbunătățirea protecției cibernetice, a datelor și a confidențialității. Actualizați protocoalele de securitate cibernetică, guvernanță a datelor și confidențialitate pentru a contribui la atenuarea riscurilor ca inteligența artificială generativă a hackerilor să aibă acces la date private, să expună identități sau să realizeze atacuri cibernetice. Implementați un proces de analiză al modului în care furnizorii aplicațiilor și site-urile utilizate de către organizația dumneavoastră, și care folosesc inteligența artificială generativă, colectează, stochează și transferă datele confidențiale sau importante pentru activitatea companiei..

Abordarea riscului de ne-reglementare. În cazul unor sisteme de inteligență artificială generativă, „modelul de bază” utilizat pentru a produce rezultate nu este dezvăluit sau ușor accesibil utilizatorilor, ceea ce face imposibilă deslușirea motivelor pentru care un sistem a generat anumite rezultate. Identificați aceste sisteme și luați în considerare ce practici pot sprijini corectitudinea, acuratețea și conformitatea lor.

Pregătirea angajaților implicați pentru utilizarea și supravegherea responsabilă. Învățați-i pe angajați noțiunile de bază despre cum funcționează inteligența artificială generativă – și, de asemenea, când să o utilizați și când nu. De asemenea, aceștia vor trebui să învețe când și cum să verifice sau să modifice rezultatele. Oferiți echipelor de conformitate și juridice abilități și aplicatii IT pentru a identifica încălcările proprietății intelectuale și alte riscuri conexe, consolidand liniile directoare de guvernanță a AI și alte structuri de guvernanță (de exemplu, confidențialitate și securitate cibernetică) care pot fi deja în vigoare.

Monitorizați părțile terțe. Aflați care dintre furnizorii dvs. furnizează conținut sau servicii care utilizează inteligența artificială generativă, cum gestionează riscurile aferente și care ar putea fi posibila dvs. expunere.

Adăugați supravegherea automată. Luați în considerare instrumente software pentru a identifica conținutul generat de AI, pentru a-i verifica acuratețea, pentru a-l evalua în ceea ce privește părtinirea sau încălcarea confidențialității și pentru a adăuga avertismente, după caz.

Articol adaptat dupa nocash.ro (19.09.2023)

Inteligența Artificială va aduce o creștere cu 14% a economiei globale până în 2030 Read More »

Piața IT din România a depășit valoarea de 9 miliarde de euro si ar mai putea creste cu o treime, in urmatorii doi ani – spune ANIS. 60% din volumul total al pieței este concentrat în București.

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, anunță rezultatele celui mai recent studiu desfășurat asupra stării industriei IT în România și perspectivele acestui domeniu de activitate. Studiul analizează volumul și structura pieței IT locale, evoluția numărului de companii și de angajați, valoarea investițiilor, dar și capitalul uman și educația în tehnologie.

”Observăm o continuă creștere a pieței de software și servicii în România, impactul sectorului IT în produsul intern brut național ajungând la 7%. Există speranțe foarte mari în ceea ce privește dezvoltarea suplimentară a acestui segment, prin intermediul marilor proiecte de digitalizare care urmează să fie implementate la nivelul economiei locale. Astfel, în următorii doi ani, valoarea pieței IT din România ar urma să depășească 12 miliarde de euro”, a declarat Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS.

Rata de creștere a sectorului IT: 15 – 17% anual, de trei ori mai rapid decât media națională

Piața IT din România este dinamică și în continuă creștere, având în vedere că de la un volum de 4,6 miliarde de euro în 2015, a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro. Dezvoltarea pieței IT a avut loc chiar și în anul 2020, marcat de pandemie, când s-a înregistrat o creștere a volumului cu 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu trendul general al creșterii economice din România, segmentul IT are o rată anuală de creștere de trei ori mai mare, procentajul fiind de 15 – 17% pe an.

Volumul pieței de telecomunicații are o creștere ceva mai moderată, ajungând de la 4,5 mld. de euro în 2015 la 5,1 mld. de euro în 2020.

Și valoarea exporturilor din domeniul IT & servicii a crescut considerabil, de 2,5 ori în ultimii 5 ani. Astfel, de la cifra de 2,5 miliarde de euro, exporturile au ajuns la un volum de 6 mld. EUR. În plus, volumul exporturilor de servicii R&D (cercetare și dezvoltare) s-a triplat în același interval de timp, de la 200 la 600 de milioane de euro.

Exporturile din domeniul telecomunicațiilor au înregistrat și ele o creștere de 35% în acest interval de timp. Astfel, de la un volum de 566 milioane de euro, cifra a ajuns la 0,87 miliarde EUR. Estimările curente arată creșteri viitoare de 5% anual.

Aproape jumătate din piața de software și servicii aparține companiilor mari

Companiile mari, cu peste 250 de angajați, au o pondere importantă în piața de software și servicii IT, reprezentând 47% din totalul volumului de afaceri generate de industrie (4 mld. euro). Companiile medii (cu 50 – 250 de angajați) reprezintă 20% din volum (1,8 mld. euro), iar cele mici (cu 2 – 49 de angajați) reprezintă 27% din volumul total al pieței (2,5 mld. euro). Întreprinderile micro (0 – 1 angajați) reprezintă în prezent 8% din volumul pieței (0,7 mld. euro), iar în cazul acestora se înregistrează o creștere stabilă, de aproximativ 100 de milioane de euro anual.

Aproape două treimi din volumul total al pieței este concentrat în București (60%), urmat de regiunea Nord-Vest, cu precădere zona județului Cluj (18%). Urmează regiunile Vest (7%), Nord-Est (6%), Centru (5%) și Sud (4%). Se remarcă însă și o scădere a ponderii Bucureștiului în total, Capitala având 64% din volumul pieței IT în 2015. Regiunea de Vest, pe de altă parte, și-a dublat ponderea în total între 2015 și 2020. Sudul este singura regiune a țării unde sunt înregistrate scăderi din ponderea totală a volumului pieței de software și servicii.

Configurația capitalului a rămas stabilă la nivel național. Astfel, 64% dintre companiile IT au capital străin, iar 36% românesc.

Piața telecomunicațiilor este stabilă și dominată de companii mari. Acestea dețin 84% (4,3 mld. euro) din capitalul total, iar restul este deținut de companii medii, cu 4% (200 mln. euro), de companii mici, cu 10% (500 mln. euro) și de micro-întreprinderi, care au 2% din totalul pieței (aproximativ 100 milioane de euro). Piața telecom este puternic polarizată în București, 93% dintre companiile prezente pe piață având sediile aici.

Micro-întreprinderile IT devin din ce în ce mai populare în România

În prezent, piața IT numără nu mai puțin de 21.847 de firme, având o creștere cu 60%. Dezvoltarea cea mai accentuată a avut loc în zona micro-întreprinderilor, unde a fost înregistrată o majorare cu 78% a numărului firmelor în ultimii 5 ani.

În sectorul telecom, pe de altă parte, se regăsesc 1.965 de firme, observând o scădere cu 15% față de numărul companiilor active în 2015. Numărul companiilor mari a rămas stabil, spre deosebire de cel al companiilor mici și mijlocii, care înregistrează scăderi.

Productivitatea în sectorul IT: peste 60.000 euro/ angajat/ an

Sectorul de IT și servicii numără 147.000 de angajați, iar majoritatea (47%) sunt angajați ai companiilor mari de pe piața locală. 27% dintre lucrători activează în companii medii și alți 21% în companii de dimensiuni mici. În microîntreprinderi lucrează doar 6.525 de angajați. La nivelul întregului sector, însă, este remarcată o creștere constantă a numărului de angajați, de aproximativ 8-9.000 pe an.

Sectorul telecomunicațiilor este considerabil mai mic, cu 40.000 de angajați, iar în acest segment s-a înregistrat un declin. In ultimii 5 ani, numărul celor care lucrează în această industrie a scăzut cu 10%.

Capitalul uman din cele două industrii este unul valoros. În ceea ce privește angajații din segmentul de IT și servicii, fiecare produce aproximativ 60.000 de euro anual, iar tendința e de creștere. Productivitatea în sectorul telecom este chiar mai mare, ajungând la 100.000 de euro pe an, dar fiind marcată mai degrabă de constanță.

3 din 4 angajați în sectorul IT au studii universitare

Numărul specialiștilor IT din economie crește de la an la an, cu o rată de creștere constantă, de aproximativ 8-9.000 de angajați anual, aceasta fiind corelată cu numărul de absolvenți de facultăți de profil.

Cea  mai mare parte a specialiștilor IT din România (76%) are studii universitare. Restul de 48.000 de lucrători au doar studii preuniversitare.

Diferența de gen rămâne în continuare semnificativă în piața IT&C din România. Doar 26% din totalul angajaților în această industrie sunt femei (53.000). În privința vârstelor, 47% (95.000) dintre angajați au între 16 și 34 de ani, iar în intervalul 35 – 75 de ani se află 53% dintre aceștia (108.000).

_____________

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Peste 175 de membri. În cadrul ANIS sunt reunite atât companii mici, cât și multinaționale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național.

 

Peste 47.000 de angajați. Membrii ANIS generează un număr semnificativ de locuri de muncă înalt calificată în societate.

Peste 3,87 miliarde de euro cifra de afaceri. Veniturile anuale cumulate ale membrilor plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce privește amprenta economică pe plan local. Cumulat, membrii ANIS au o cifră de afaceri de peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național.

Articol adaptat dupa nocash.ro

Impactul sectorului IT in PIB a ajuns la 7% Read More »

UE elaborează un plan de digitalizare a sectorului energetic pe fondul crizei

Potrivit portalului EURActiv, se propune crearea unui „geamăn digital” al rețelei electrice până în 2023, care să permită primirea în timp real a informațiilor despre starea rețelei și să o eficientizeze.

Comisia Europeană (CE) intenționează să crească investițiile în digitalizarea rețelei electrice a Uniunii Europene (UE), a anunțat miercuri portalul de la Bruxelles EURActiv cu referire la proiectul de propunere.

Potrivit acestuia, CE intenționează să combine digitalizarea sectorului energetic cu noi inițiative, precum crearea unui spațiu european de date energetice și a unui „geamăn digital” al sistemului energetic. Odată cu criza energetică în curs, necesitatea de a integra rapid energia regenerabilă în mixul energetic al UE devine din ce în ce mai importantă. Totuși, pentru aceasta este necesară dezvoltarea unui sistem energetic „inteligent” și descentralizat, potrivit CE.

Inițiativa se concentrează pe creșterea investițiilor în digitalizarea infrastructurii electrice a UE. Se propune crearea unui „geamăn digital” al rețelei electrice până în 2023, care să permită primirea de informații despre starea rețelei în timp real și să o eficientizeze. Pentru a crea un „geamăn digital” va fi necesară introducerea pe scară largă a „contoarelor inteligente” de electricitate sau a altor dispozitive care măsoară consumul de energie la nivelul consumatorului. Portalul indică faptul că observabilitatea, adică capacitatea de a monitoriza starea sistemului, este una dintre cele cinci domenii care vor necesita investiții la scară largă pentru a se dezvolta. În document, acestea sunt estimate la 170 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, statele membre ale UE rămân adesea în urmă în utilizarea acestui tip de instrument, ceea ce face dificilă monitorizarea stării sistemului energetic în timp real. „Rețelele electrice au devenit mai digitale în ultimul deceniu, dar viteza de transformare ar trebui să crească semnificativ”, citează un fragment al documentului pe portal. În același timp, se recunoaște că digitalizarea rețelei electrice va crește oportunitățile pentru atacuri cibernetice.

Criza energetică din UE s-a agravat la începutul lunii iulie, când au avut loc primele întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia către o serie de țări europene. Acestea sunt cauzate, în special, de probleme cu întreținerea turbinelor pentru Nord Stream din cauza sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. CE a cerut țărilor UE să se pregătească în mod proactiv pentru încetarea completă a furnizării de gaze de către Rusia și să pună în aplicare un plan de reducere voluntară a consumului acestuia de către toate statele comunitare cu 15% pentru perioada de la 1 august 2022 până la 31 martie. 2023. Potrivit șefei CE, Ursula von der Leyen, prețurile gazelor în țările UE au crescut de 10 ori față de perioada de dinaintea pandemiei de COVID-19. 

Articol adaptata dupa adevarul.ro

UE elaborează un plan de digitalizare a sectorului energetic pe fondul crizei Read More »

Firmele românești investesc până la 8.000 euro în digitalizare pentru a combate inflația

Inflația și modificările recente din Codul Fiscal determină antreprenorii români să investească în digitalizarea și automatizarea proceselor în firmă pentru a reduce cheltuielile cu până la 35%. Astfel, cererea pentru soluții software a crescut cu 30% în perioada ianuarie-septembrie 2022 comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată datele NextUp, una dintre cele mai mari companii de software pentru business din România.

Companiile locale investesc între 1.000 și 8.000 euro în soluții de gestionare a întregii afacerii, cum sunt sistemele ERP, soluții software integrate, pentru a automatiza procese de muncă cu scopul de a simplifica activitatea angajaților și de a elimina erorile umane. De asemenea, interesul pentru soluții software în cloud, cum este aplicația de salarii și documente ale angajaților, a crescut cu 30% pe parcursul anului, companiile investind într-un astfel de program între 500 și 3.000 euro, potrivit NextUp, care are peste 5.000 de clienți, dintre care majoritatea companii românești.

“În lupta cu inflația, pentru a preveni pierderi majore, antreprenorii români se uită cu mai multă încredere la sistemele informatice bogate în funcționalități specifice industriei lor, capabile să preia din sarcinile manuale ale angajaților, economisind astfel resurse și în consecință, bani. Mai mult, modificările legislative de anul acesta sunt în practică dificil de implementat, sunt o muncă în plus. Iar acest lucru poate fi evitat cu softul potrivit. Primim tot mai multe cereri de la companii de tip IMM, cu precădere din domeniile ecommerce și retail, dar și de la companii cu activitate de producție – băuturi, panificație și patiserie, îmbrăcăminte, servicii și distribuție”, declară Roxana Epure, Managing Partner NextUp .

În paralel, antreprenorii români investesc în soluții de digitalizare și automatizare customizate pe nevoile afacerilor lor, reprezentând funcționalități dezvoltate de la zero special pentru operațiuni specifice din fiecare firmă, cum ar fi trimiterea automată a documentelor către clienți, notificări și avertizări despre stocuri, prețuri – pentru a nu lăsa acțiunile de management pradă erorilor umane – raportări în timp real, pentru decizii rapide și adaptate situației momentului. Cererea pentru astfel de soluții personalizate a crescut cu 30% în acest an, fiind o tendință pe piața de dezvoltare software.

Totodată, companiile românești investesc tot mai mult în creșterea competențelor digitale ale angajaților. Prin urmare, cererea pentru servicii de training specializate personalizate în utilizarea programelor de tip ERP și softurilor de salarizare a înregistrat o creștere de 50% în 2022 față de anul trecut.

“Crearea de soluții customizate reprezintă o tendință accentuată în cererea companiilor pentru soluții de digitalizare, din dorința de a îmbunătăți fluxurile de lucru și de a oferi clienților lor o experiență îmbunătățită. Concurența mare de pe piață, completată de intenția de a reduce costurile și a-și asigura cash flow-ul, determină antreprenorii români să investească mai mult ca niciodată în automatizări și digitalizare. Și investesc atât în operațiuni de business, cât și creșterea competențelor digitale ale angajaților, solicitând organizarea de traininguri aprofundate în folosirea programelor ERP și de salarizare. Iar acesta este doar începutul. Vom vedea investiții foarte mari în soluții software și o digitalizare în masă în mediul antreprenorial românesc”, explică Roxana Epure, Managing Partner NextUp.

Articol adaptata dupa wall-street.ro

Antreprenorii români investesc în digitalizare pentru a reduce cheltuielile cu până la 35% Read More »

Casele de marcat conectate la serverele ANAF

Casele de marcat conectate la serverele ANAF au emis bonuri fiscale in valoare de 568 mld.lei, in primele opt luni ale anului

Între 1 ianuarie şi 29 august, cele 617.000 case de marcat conectate la serverele ANAF au emis bonuri în valoare de 568 mld. lei, adică aproape 116 mld. euro. Dacă se menţin valorile, în 2022 valoarea tuturor bonurilor fiscale emise în România ar putea ajunge la circa 190 mld. euro – cu încasările din decembrie, când consumul se dublează, potrivit calculelor ZF.

„Cifrele ne arată care sunt vânzările fiscalizate, dar încă nu avem cu ce să le comparăm. Partea bună este că cifrele sunt totuşi impresionante şi conectarea caselor de marcat la serverele ANAF a dus la o conformare voluntară mai mare a contribua­bililor“, este de părere Adrian Benţa, consultant fiscal.

Casele de marcat conectate la serverele ANAF au emis bonuri fiscale in valoare de 568 mld.lei, in primele opt luni ale anului Read More »

România, pe ultimul loc în UE la digitalizare. Doar 4 din 10 români știu să mute un fișier dintr-un folder în altul

Deși ne lăudăm cu viteza la internet, în realitate suntem în urma celorlalte state europene în materie de competențe digitale – iar decalajul devine tot mai mare de la an la an.

Concluziile aparțin Comisiei Europene și apar în cel mai recent raport privind ”Indicele economiei și societății digitale” (DESI). Potrivit indicatorilor analizați de specialiștii de la Bruxelles, România este pe locul 27 (din 27) la nivel european, la fel ca și în 2021, iar creșterea sa este inferioară celei a țărilor similare – altfel spus, a crescut decalajul în materie de digitalizare față de Bulgaria, de pe locul 26.

 

 În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. România se situează pe locul 10 în privința conectivității și pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor. La categoria „servicii publice digitale”, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE.

 

Pe locul 2 la proporția de femei specialiste IT&C

Să începem cu părțile bune. Stăm bine la conectivitate: proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. De asemenea, suntem pe locul 2 în Europa la proporția femeilor specialiste în IT&C din forța de muncă și pe locul 4 la numărul total al absolvenților în domeniu.

Dar, pe lângă internet aproape omniprezent și rapid și specialiști/e, nu prea mai avem aproape nimic, conform datelor Comisiei Europene. ”Un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE” caracterizează țara noastră. Astfel, mai puțin de 30% dintre românii între 16 și 74 de ani au măcar competențe digitale fundamentale și mai puțin de 10% au competențe avansate.

Românii, specialiști mai mult în dat mesaje pe net

De exemplu, doar 4 din 10 români au măcar abilități de bază privind crearea de conținut digital – adică știu măcar să copieze un fișier dintr-un folder în altul sau să folosească un soft de editare text ori foto. În țările fruntașe, Olanda și Finlanda, procentul este dublu. În linii mari, potrivit raportului DESI, abilitățile digitale ale românilor sunt limitate la ”informare și comunicare online” – adică citim pe net sau pe rețele sociale și dăm mesaje.

De asemenea, raportul european arată că avem performanțe slabe la digitalizare atât în sectorul public, cât și în cel privat. Astfel, ”ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE.”

Peste trei sferturi dintre companiile din România au făcut doar investiții foarte mici în IT&C – adică nu au mai mult de un website și, poate acces la Internet pentru majoritatea angajaților. Doar dintre firmele din țara noastră 5 % folosesc ”big data” și numai 1% utilizează tehnologii de inteligență artificială (AI).

Cele mai slabe servicii publice digitale din UE

În ce privește serviciile publice digitale, sub 20% dintre utilizatorii români de Internet le-au folosit în ultimul an – ca termen de comparație, procentul e aproape dublu în următoarea țară, Bulgaria. Atât pentru cetățeni, cât și pentru firme, avem cele mai slabe servicii publice digitale din toată Uniunea Europeană. Vestea bună este că, prin PNRR, am putea primi aproape 6 miliarde de euro pentru rezolva, pe cât posibil, aceste probleme.

Raportul mai arata ca  ”nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.”

Raportul pentru România

Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale, arată raportul pentru România. În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul 3. În ceea ce privește conectivitatea, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %). Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE, arată raportul.

“Întreprinderile din România nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de
servicii de e-guvernare și formularele precompletate”, se arată în document

Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități digitale sunt incluse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică
lansat de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane de euro din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030. Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:

  •  crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor
    registre de date;
  • utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;
  •  crearea unui punct unic de contact;
  •  introducerea cărții de identitate electronice;
  •  migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
  •  dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele
    de date deținute de administrația publică;
  •  investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a
    caselor de marcat fiscale electronice.

Raportul notează că pandemia a declanșat utilizarea tot mai frecventă și cererea de servicii publice digitale și “a accelerat transformarea digitală a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta și a implementa diverse sisteme TIC într-un mod rapid și sigur. În decembrie 2020, noul guvern a înființat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care are în subordine Autoritatea
pentru Digitalizarea României (ADR). Continuitatea în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor de digitalizare ar contribui la o creștere stabilă a performanței României în toate dimensiunile DESI. Acest lucru va implica reducerea deficitului de specialiști TIC, stimularea digitalizării întreprinderilor și modernizarea administrației publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase și mai bune, care ar putea îmbunătăți performanța României”.

CE: Statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării

Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau din cel de al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectivă asupra principalelor evoluții ale economiei și ale societății digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizării și a furnizării de servicii digitale și rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt incluse în datele sus-menționate și vor fi expuse mai clar în ediția din 2022, precizează autorii.

Toate statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă nu există o imagine de ansamblu omogenă în rândul lor în acest sens. În pofida unei anumite convergențe, continuă să existe un decalaj mare între țările UE care dețin poziții fruntașe și cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI. În ciuda acestor îmbunătățiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei, transmit reprezentanții CE

“Mesajul lansat de indicele din acest an este pozitiv, toate țările UE au înregistrat unele progrese în ceea ce privește creșterea gradului de digitalizare și de competitivitate, însă se poate face mai mult. Astfel, colaborăm cu statele membre pentru a ne asigura că se fac investiții esențiale prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a le oferi tuturor cetățenilor și întreprinderilor cele mai bune oportunități digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat că fixarea unor noi obiective pentru 2030 a fost un pas important, dar urmează transpunerea acestora în realitate. “Raportul DESI prezentat astăzi arată progresele înregistrate, dar și domeniile în care trebuie să obținem, în mod colectiv, rezultate mai bune pentru a ne asigura că cetățenii și întreprinderile europene, în special IMM-urile, pot accesa și utiliza tehnologiile de vârf care le vor face viața mai bună, mai sigură și mai verde”, a spus acesta.

DESI 2021 a fost ajustat pentru a reflecta inițiativele politice majore, inclusiv Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, care definește ambiția Europei în domeniul digital, stabilind o viziune pentru transformarea digitală și obiective concrete pentru 2030 în cele patru puncte cardinale: competențele, infrastructurile, transformarea digitală a întreprinderilor și a serviciilor publice.

Ca parte a Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puțin 20% din alocările lor naționale din cadrul planului de redresare și reziliență; până în prezent, statele membre ating sau depășesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de țară DESI includ o sinteză a investițiilor și a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare și reziliență pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.

Principalele constatări ale raportului DESI 2021 în cele patru domenii. Peste jumătate dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști în Tehnologie

În ceea ce privește competențele digitale, 56 % dintre persoanele din UE au cel puțin competențe digitale elementare. Datele arată o ușoară creștere a numărului de specialiști TIC în câmpul muncii: în 2020, UE avea 8,4 milioane de specialiști TIC, față de 7,8 milioane în anul precedent. Având în vedere că 55 % dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști TIC în 2020, această lipsă de angajați cu competențe digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la încetinirea transformării digitale a întreprinderilor în multe state membre. Datele indică o nevoie clară de sporire a ofertelor și a oportunităților în materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competențe, care prevăd ca 80 % din populație să dețină competențe digitale elementare și să existe 20 de milioane de specialiști TIC. Se preconizează îmbunătățiri semnificative în anii următori, în parte datorită faptului că 17 % din investițiile în domeniul digital din planurile de redresare și reziliență care au fost adoptate până în prezent de Consiliu sunt consacrate competențelor digitale (aproximativ 20 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR).

Comisia a publicat astăzi și Tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, care confirmă că există încă un decalaj substanțial între femei și bărbați în ceea ce privește competențele digitale specializate. Doar 19 % dintre specialiștii în domeniul TIC și aproximativ o treime dintre absolvenții de științe, tehnologie, inginerie și matematică sunt femei.

Datele privind conectivitatea arată o îmbunătățire a „rețelelor de foarte mare capacitate” (VHCN), demonstrând în special faptul că acestea sunt disponibile în 59 % dintre gospodăriile din UE. Procentul a crescut față de situația de acum un an, când rețelele respective erau disponibile numai în proporție de 50 %, însă este încă departe de acoperirea universală cu rețele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22 % în 2019 la 28 % în 2020. În plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, față de 16 state membre în urmă cu un an. Tehnologia 5G a fost lansată comercial în 13 state membre, acoperind în principal zonele urbane. De asemenea, Comisia a publicat astăzi studii privind prețurile pentru comunicațiile mobile și fixe în bandă largă în Europa 2020, acoperirea de bandă largă până în iunie 2020 și planurile naționale în materie de bandă largă. Trebuie remarcat faptul că 11 % din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate conectivității.

În ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale, s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizării tehnologiilor de tip cloud (de la 16 % dintre întreprinderi în 2018 la 26 % în 2020). Întreprinderile mari continuă să fie deschizătoare de drumuri în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizează schimbul electronic de informații prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) și software în cloud mult mai frecvent decât IMM-urile (80 % față de 35 % în ceea ce privește ERP și, respectiv, 48 % față de 25 % în ceea ce privește tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mică parte din întreprinderi utilizează tehnologii digitale avansate (14 % folosesc volume mari de date, 25 % ‒ IA și 26 % ‒ tehnologii cloud). Aceste date indică faptul că, având în vedere stadiul actual de adoptare a tehnologiilor digitale, obiectivele Deceniului digital sunt departe de a fi îndeplinite; ambiția UE pentru 2030 este ca 90 % dintre IMM-uri să aibă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în raport cu obiectivul de referință de 60 % în 2020, și ca cel puțin 75 % dintre întreprinderi să utilizeze tehnologii digitale avansate până în 2030. În prezent, doar o mică parte din întreprinderi utilizează volume mari de date chiar și în mai multe dintre țările cu cele mai bune rezultate, față de obiectivul de 75 %. Un aspect important este faptul că aproximativ 15 % din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproape 18 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate capacităților digitale și cercetării și dezvoltării în sectorul digital.

În completarea datelor prezentate în raportul DESI, astăzi a fost publicat și un studiu care a analizat contribuția TIC la acțiunile pentru durabilitatea mediului ale întreprinderilor din UE, care arată că 66 % dintre întreprinderile care au participat la sondaj au declarat că utilizează soluții TIC ca o modalitate de a-și reduce amprenta de mediu.

Îmbunătățirea majoră a serviciilor de e-guvernare nu se reflectă încă în datele privind serviciile publice digitale. În primul an al pandemiei, mai multe state membre au creat sau au îmbunătățit platformele digitale pentru a furniza mai multe servicii online. 37 % din investițiile în domeniul digital din cadrul planurilor de redresare și reziliență care au fost adoptate de Consiliu (aproximativ 43 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate serviciilor publice digitale, astfel încât se preconizează îmbunătățiri semnificative în următorii ani. Comisia a pus, de asemenea, la dispoziție Raportul de analiză comparativă pe 2021 privind e-guvernarea, care evaluează utilizarea de către cetățenii din 36 de țări europene a serviciilor de guvernare digitală.

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât și a unor studii specializate și a unor metode de colectare. Indicele ajută țările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiții și măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

România, pe ultimul loc în UE la digitalizare Read More »