SD

Strategie Digitală

Rolul Culturii Organizaționale în Transformarea Digitală: Depășirea Rezistenței și Facilitarea Acceptării

Într-o lume în continuă evoluție tehnologică, transformarea digitală a devenit un imperativ esențial pentru organizațiile din toate industriile. Adoptarea tehnologiei și digitalizarea proceselor nu mai sunt simple opțiuni, ci devin necesități vitale pentru a rămâne competitive și relevante într-un mediu în continuă schimbare. Cu toate acestea, procesul de transformare digitală este mai mult decât achiziționarea și implementarea de noi tehnologii – este o schimbare profundă care implică cultura organizațională, oameni și procese. Acest articol explorează modul în care cultura organizațională influențează transformarea digitală și oferă soluții pentru a depăși rezistența angajaților și a facilita acceptarea schimbării digitale.

Rolul Culturii Organizaționale în Transformarea Digitală

Cultura organizațională reprezintă setul de valori, comportamente și norme care ghidează acțiunile angajaților și direcționează modul în care organizația funcționează. În contextul transformării digitale, cultura joacă un rol vital în modelarea atitudinilor și abordărilor angajaților față de noile tehnologii și procese digitale. O cultură deschisă, inovatoare și orientată spre învățare este esențială pentru a crea un mediu propice pentru adoptarea și integrarea noilor tehnologii.

Culturile organizaționale tradiționale, caracterizate prin ierarhii stricte, comunicare formală și rezistență la schimbare, pot reprezenta obstacole majore în calea transformării digitale. Angajații pot percepe tehnologia ca pe o amenințare la adresa locului lor de muncă sau pot fi reticenți să renunțe la metodele tradiționale de lucru. În acest context, este esențial să se cultive o cultură care promovează adaptabilitatea, învățarea continuă și deschiderea către schimbare.

Depășirea Rezistenței Angajaților față de Digitalizare

În procesul de adoptare a tehnologiei digitale în cadrul organizațiilor, una dintre cele mai mari provocări poate fi reprezentată de rezistența angajaților la schimbare. Această rezistență poate proveni din diverse motive, iar depășirea ei necesită o abordare empatică și strategică. Printre factorii care contribuie la această rezistență se numără:

Frica de necunoscut: Unul dintre principalele obstacole în adopția tehnologiilor digitale într-o organizație este frica de necunoscut. Angajații pot fi reticenți să renunțe la metodele tradiționale de lucru deoarece nu sunt siguri cum vor funcționa noile tehnologii și cum le vor afecta rutina zilnică. Pentru a depăși această frică, este important să le ofere informații clare și detaliate despre beneficiile aduse de digitalizare, precum și să le ofere training adecvat pentru utilizarea noilor instrumente.

Aderența la modul tradițional de lucru: Organizațiile cu o istorie îndelungată adesea au practici tradiționale bine înrădăcinate. Angajații pot dezvolta o legătură emoțională cu aceste metode, considerându-le parte din identitatea organizației. Astfel, trecerea către tehnologiile digitale poate fi întâmpinată cu rezistență din cauza temerii de a pierde ceea ce este familiar. Pentru a aborda această situație, este esențial să se evidențieze cum digitalizarea poate îmbunătăți eficiența și rezultatele, fără a nega importanța trecutului.

Rezistența la noutate: În cadrul culturilor organizaționale conservatoare, schimbarea poate fi privită cu scepticism. Adesea, tehnologia digitală poate fi percepută ca o noutate într-un mediu în care tradiția și stabilitatea sunt valorizate. În acest context, eforturile pentru a introduce tehnologiile digitale trebuie să includă explicații clare cu privire la modul în care acestea vor sprijini viziunea și obiectivele organizației în viitor.

Facilitarea Acceptării Digitalizării

Înainte de a intra în detaliile strategiilor pentru facilitarea acceptării digitalizării, este esențial să subliniem importanța unei diagnoze organizaționale în acest proces. Diagnoza reprezintă pasul inițial și critic în vederea înțelegerii profunde a punctelor forte și a vulnerabilităților organizației în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale.

O diagnoză organizațională bine efectuată implică analiza atentă a culturii organizaționale, a structurii de management, a proceselor operaționale și a nivelului de pregătire a angajaților. Această analiză oferă o imagine clară asupra punctelor de plecare, precum și a aspectelor care necesită îmbunătățiri pentru a facilita o tranziție lină către digitalizare.

Strategii pentru Facilitarea Acceptării Digitalizării

Comunicare și Implicare

Comunicarea deschisă și transparentă cu privire la beneficiile digitalizării și impactul acesteia asupra organizației poate ajuta la diminuarea rezistenței la schimbare. Implicarea angajaților în procesul de luare a deciziilor și ascultarea preocupărilor lor poate construi un sentiment de apartenență la tranziție.

Formare și Dezvoltare

O pregătire adecvată a angajaților pentru utilizarea noilor tehnologii este esențială. Organizațiile ar trebui să ofere programe de formare și dezvoltare continuă, astfel încât angajații să dobândească abilitățile necesare pentru a se adapta la mediul digital.

Crearea unui Mediu de Învățare

Promovarea unui mediu în care angajații să se simtă confortabil să experimenteze cu tehnologiile noi și să învețe din greșeli poate încuraja adoptarea digitalizării. Acceptarea faptului că eșecurile sunt parte a procesului de învățare poate reduce teama de schimbare.

Planificare Strategică

O planificare strategică atentă și bine structurată a procesului de digitalizare poate ajuta la gestionarea eficientă a investițiilor și resurselor. Stabilirea obiectivelor clare și a unei linii de timp realiste poate menține echipa focalizată și motivată.

Monitorizare și Ajustare Continuă

Tranziția către digitalizare nu se oprește odată ce noile tehnologii sunt implementate. Este important să se monitorizeze performanța și să se facă ajustări în funcție de feedback-ul primit de la angajați și de rezultatele obținute.

Concluzie

Într-o lume în continuă schimbare, datorată digitalizării, abordarea și transformarea culturii organizaționale reprezintă un factor-cheie pentru succesul procesului de digitalizare. Prin promovarea unei culturi a deschiderii, comunicării și colaborării între departamente, organizațiile pot asigura o adaptare mai facilă și o implementare mai eficientă a noilor tehnologii. În final, colaborarea între departamente și cultura organizațională care o susține devin fundamentale pentru prosperitatea în era digitală.

Pe viitor, ne vom adânci în explorarea fascinantă a universului transformării digitale în organizații, îndreptându-ne cu pas hotărât către un subiect de o importanță remarcabilă: Diagnoza Organizațională și Digitalizarea: Îmbinarea Strategiilor pentru a Atinge Excelența în Era Digitală. În cadrul acestui demers, ne vom aventura în adâncurile impactului pe care diagnoza organizațională îl exercită asupra transformării digitale, dezvăluind cum aceasta poate furniza informații prețioase, capabile să conducă la optimizarea culturii organizaționale și la perfecționarea strategiilor de digitalizare. Prin aceasta, ne propunem să deschidem noi orizonturi și să oferim lumina cunoașterii într-un mod cât mai practic și relevant.

(adaptat dupa digitalio.ro)

Cultura organizationala Read More »

Strategia letonă de securitate cibernetică 2023-2026 elaborată de Ministerul Apărării definește principalele direcții de acțiune ale politicii naționale de securitate cibernetică, descrie situația de securitate cibernetică a Letoniei și, de asemenea, identifică provocările viitoare.

Scopul politicii naționale de securitate cibernetică elaborată de Ministerul Apărării în perioada până în 2026 este de a consolida securitatea spațiului cibernetic al Letoniei prin dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică, creșterea rezistenței împotriva atacurilor cibernetice și promovarea conștientizării publicului cu privire la amenințările din spațiul cibernetic.

Au fost definite cinci direcții principale de acțiune:

  • Îmbunătățirea managementului securității cibernetice
  • Promovarea securității cibernetice și consolidarea rezilienței
  • Conștientizarea publicului, educație și cercetare
  • Cooperare internațională și justiție în spațiul cibernetic
  • Prevenirea și combaterea criminalității informatice

Sarcini și priorități pentru dezvoltarea competențelor digitale

  • Identificați nevoile pentru creșterea calificărilor a specialiștilor existenți și dezvoltați un cadru pentru formarea și recrutarea de noi specialiști.
  • Încurajează implicarea profesioniștilor în domeniul proceselor de schimb de cunoștințe/formare.
  • Crearea de programe de formare/actualizare manageri de securitate IS/TIC.
  • Identificați și implementați măsuri specifice (campanii de informare etc.) care vizează grupuri individuale ale societății: copii și tineri, seniori, personal al administrațiilor publice, inclusiv consolidarea cunoștințelor și conștientizarea igienei cibernetice.
  • Consolidarea dezvoltarea cercetării securității cibernetice în Letonia, folosind oportunitățile de finanțare furnizate de Europa digitală și construind mecanismele naționale de sprijin pentru cercetarea în domeniul securității cibernetice necesare.

Strategia de securitate cibernetică a fost elaborată în legătură cu legislația actuală a Uniunii Europene în domeniu, precum și ținând cont de direcțiile naționale de dezvoltare incluse în documentele de planificare a politicii digitale, cu scopul de a asigura o dezvoltare coerentă a securității digitale și cibernetice a Letoniei. .

Strategia cybersecurity din Letonia Read More »

Strategia Digitală a UE

Într-o perioadă în care internetul și tehnologiile digitale ne transformă lumea, o Europă pregătită pentru era digitală este una dintre cele șase priorități politice ale Comisiei Europene.

În martie 2021, Comisia a propus o cale către Deceniul digital. Acest program de politică este ghidat de Busola digitală 2030 – un plan pentru realizarea transformării digitale a economiei și societății UE.

Busola digitală vizează un ecosistem digital sigur, centrat pe om, în care cetățenii sunt împuterniciți, iar întreprinderile prosperă datorită potențialului digital. Busola indică patru puncte cardinale pentru această traiectorie: competențe digitale, infrastructură digitală sigură și performantă, transformarea digitală a afacerilor și digitalizarea serviciilor publice.

Această agendă politică se aliniază cu normele și standardele UE pentru a consolida suveranitatea digitală a UE. O serie de instrumente bugetare vor sprijini investițiile necesare pentru a construi Deceniul digital al Europei pe baze solide.

Agenda solicită o intensificare a activității începute în deceniul precedent pentru a accelera transformarea digitală a Europei, bazându-se pe progresele către o piață unică digitală pe deplin funcțională.

Strategia UE pentru piața unică digitală a deschis calea pentru o armonizare digitală mai strânsă între statele membre ale UE. Lansată în 2015, aceasta și-a propus să contribuie la creșterea economică, la stimularea locurilor de muncă, a concurenței, a investițiilor și a inovației în UE, pe baza a trei piloni:

  1. Acces: acces mai bun pentru consumatori și întreprinderi la bunurile și serviciile digitale din întreaga Europă;
  2. Mediu: crearea condițiilor potrivite și a unor condiții de concurență echitabile pentru ca rețelele digitale și serviciile inovatoare să înflorească;
  3. Economie și Societate: maximizarea potențialului de creștere al economiei digitale.

Deoarece digitalul este o prioritate a UE, este, de asemenea, o prioritate pentru țările partenere strategice ale UE să construiască un mediu digital mai bun și mai armonizat. Obiectivele politicii Parteneriatului Estic (PaE) pentru perioada de după 2020 includ acțiuni-țintă care vor sprijini dezvoltarea pieței unice digitale: investiții în economii competitive și inovatoare, în oameni și societăți bazate pe cunoaștere, în securitate și reziliență cibernetică și în transformarea digitală.

Extinderea beneficiilor pieței unice digitale către țările partenere din est este un obiectiv important al Programului EU4Digital.

Strategia Digitală a UE Read More »

ESET - 10 recomandări pentru dezvoltarea unei strategii eficiente de backup a datelor companiei

Ar putea compania dumneavoastră să depășească scenariul în care datele vitale ar fi compromise de infractori cibernetici prin criptare sau ștergere bruscă? Atacurile ransomware au expus multe organizații la această amenințare, însă există și alte scenarii cu riscuri semnificative pentru securitatea datelor corporative.

Specialiștii de la ESET au analizat modul în care atât persoanele fizice, cât și companiile se apropie de un potențial eșec prin neglijarea pregătirii unei strategii de reziliență cibernetică. În acest articol, vom explora un aspect crucial pentru consolidarea rezilienței și îmbunătățirea securității cibernetice a companiilor: backup-ul datelor.

Backup-ul datelor importante, disponibil oricând pentru restaurare, reprezintă o veritabilă plasă de siguranță pe care mulți nu o iau în considerare decât atunci când este prea târziu. Chiar și cei care își asigură datele prin backup pot gestiona această resursă într-un mod defectuos, expunând în continuare organizația la riscuri. Inclusiv datele salvate prin backup pot deveni, de asemenea, ținta infractorilor cibernetici.

De ce este necesar un backup?

Ransomware-ul a accentuat importanța backup-urilor mai mult decât oricare altă amenințare. Companiile investesc masiv în măsuri de reducere a riscurilor, iar procentul victimelor care plătesc răscumpărarea a scăzut semnificativ (conform unei estimări, de la 85% în T1 2019 la doar 35% în T4 2022) – dintre companiile care decid să plătească răscumpararea, aproximativ doar 16% reușesc să își recupereze datele! Deoarece ransomware-ul rămâne în principal o problemă pentru IMM-uri, atacurile de acest tip evidențiază și mai mult importanța backup-urilor.

Pe lângă ransomware, există desigur riscuri adiționale pe care backup-ul periodic le poate atenua, cum ar fi atacurile distructive de extorcare a datelor, ștergerile accidentale ale datelor, dezastre naturale sau cerințe de conformitate.

Este dificil de evaluat, dar absența unui backup al datelor conform celor mai bune practici ar putea fi o eroare costisitoare. Costul mediu al atacurilor ransomware în T4 2022 a depășit 400.000 de dolari, pe lânga el existând multe alte consecințe directe și indirecte de luat în considerare, atât financiare, cât și de reputație sau de continuitate a afacerii.

Cum dezvoltați o strategie de backup eficientă?

Elaborarea unei strategii de backup eficiente poate fi simplificată urmând aceste recomandări:

1. Elaborați strategia din timp
Planificarea atentă este crucială. Tratați backup-ul ca pe o parte integrantă a planului de recuperare în caz de dezastru și de asigurare a continuității afacerii.

2. Identificați datele pentru care aveți nevoie de backup
Clasificați datele în funcție de impactul potențial asupra afacerii pentru a le identifica pe cele care necesită backup.

3. Aplicați regula 3-2-1
Realizați trei copii ale datelor pe două suporturi diferite, cu o copie stocată în afara locației.

4. Protejați prin criptare backup-urile
Criptați datele din backup pentru a le proteja împotriva accesului neautorizat.

5. Luați mereu în calcul și datele importante din cloud (SaaS)
Realizați backup și pentru datele din aplicațiile software-as-a-service.

6. Verificați backup-urile periodic
Asigurați-vă că datele pot fi recuperate corespunzător și complet.

7. Efectuați backup la intervale regulate
Ajustați frecvența backup-urilor în funcție de tipul de activitate desfășurat.

8. Alegeți cu grijă partenerul tehnologic
Selectați un furnizor de tehnologie compatibil cu nevoile și scalabilitatea afacerii dumneavoastră.

9. Nu uitați de endpoint-uri
Includeti dispozitivele utilizatorilor în politica de backup (smartphone, laptop, etc.).

10. Priviți dincolo de backup

Integrarea backup-ului într-o arhitectură de securitate mai amplă este esențială. Adăugați instrumente de securitate la nivelul endpoint-urilor, rețelei și serverului/cloud, instrumente de detecție și răspuns la amenințări, dar și de management al vulnerabilităților și actualizărilor de securitate pentru aplicații și sisteme de operare.

Datele sunt cel mai important activ al companiei dvs. Nu așteptați până când este prea târziu pentru a formula o strategie de backup la nivel de companie.

ESET, unul din liderii globali pe piața de soluții de securitate cibernetică, cu un istoric de peste 30 de ani de experiență și inovație, include în gama sa soluții antivirus și anti-malware, ce se potrivesc nevoilor companiilor și organizațiilor, indiferent de dimensiune.

Articol adaptat dupa wall-street.ro)

10 Recomandari privind strategia de backup Read More »

Strategia României privind economia circulară, sprijinită de Comisia Europeană

Comisia Europeană a sprijinit România în elaborarea unei strategii privind economia circulară, care a fost adoptată oficial de guvernul României la 21 septembrie 2022.


Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene a acordat sprijin în ceea ce privește elaborarea strategiei pentru o economie circulară prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic al UE. Prin urmare, României i s-a acordat asistenţă tehnică pe parcursul tuturor etapelor de elaborare a documentului.


Strategia adoptată oferă o imagine de ansamblu a potenţialului de circularitate pe care îl au 14 sec­toare economice din România, stabilind o direcţie generală clară care vizează accelerarea tranziţiei de la un model economic liniar la unul circular. 


Prin urmare, România își reafirmă sprijinul faţă de obiec­tivele Pactului verde european.


Pe lângă contribuţia la tranziţia de la un model economic liniar la unul circular, această strategie reprezintă, de asemenea, o oportunitate ca România să își reducă dependenţa ridicată de importurile de materii prime. Într-adevăr, strategia privind eco­nomia circulară va sprijini identificarea de soluţii pentru colectarea și reutilizarea tuturor tipurilor de deșeuri, pentru a reduce această dependenţă. 


Prin urmare, în strategia naţională sunt prevăzute cinci priorităţi pentru elaborarea de politici care vizează promovarea circularităţii în România. Acestea se axează pe:

  • reducerea consumului de materii prime vir­gine prin activităţi durabile de extracţie, reciclare și recuperare;
  • reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viaţă a produselor;
  • reducerea impactului activităţilor de producţie asupra mediului;
  • reducerea impactului pe care îl au asupra mediului activităţile de gestionare și eliminare ale deșeurilor și apelor reziduale și
  • îmbunătăţirea coerenţei politicilor și guvernanţei, comunicării și colaborării între autorităţile locale, regionale și naţionale.

Următorul pas

Pentru România, următorul pas este elabo­rarea unui plan de acţiune care va conţine măsuri concrete de maximizare a potenţialului de circu­laritate în șapte sectoare economice: agricultură și silvicultură, industria auto, construcţii, bunuri de consum, echipamente electrice și electronice, precum și în două sectoare orizontale, și anume apa și deșeurile. Sprijinul acordat prin intermediul IST pentru strategia privind economia circulară va continua, inclusiv prin sprijinirea elaborării planului de acţiune.

 

Conform statisticilor publicate în Cadrul de monitorizare a economiei circulare, România se numără printre ţările Uniunii Europene (UE) cu performanţe scăzute în ceea ce privește producti­vitatea resurselor, generarea de deșeuri ca procent din produsul intern brut (PIB), tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie. Pe de altă parte, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de generare de deșeuri per consum intern de materiale din ţările UE, ceea ce oferă perspective favorabile de îmbunătăţire a performanţei în ceea ce privește practicile economiei circulare.

 

Strategia privind economia circulară preve­de că România are un potenţial semnificativ de îmbunătăţire în toate etapele pe care le presupune economia circulară, de la o utilizare mai eficientă a resurselor și utilizarea materialelor secundare în producţie, până la prevenirea generării de deșeuri și la o mai bună gestionare a acestora.

Articol adaptat dupa https://www.ttonline.ro/ (23.11.2022)

Strategia României privind economia circulară, sprijinită de Comisia Europeană Read More »

Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj Napoca

Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca a fost aprobată prin HCL nr. 3/2022. 

Cluj Napoca a cunoscut în ultimii ani o transformare majoră, care a modificat chiar profilul strategic al orașului. Creșterea importanței economiei bazate pe
cunoaștere, dezvoltarea parteneriatelor permanente în interiorul comunității, afirmarea puternică a caracteristicii universitare și atenția acordate calității vieții reprezintă câteva elemente cheie în această schimbare de profunzime.

Acest document strategic este unul viu, care se va adapta și va crește odată cu schimbările aduse de noile tehnologii în societate.

Aceste schimbări sunt inevitabile, dar ține de comunitatea clujeană să aleagă modul în care transformările vor fi integrate în planul mai larg de creștere continuă a calității vieții în Cluj-Napoca. De asemenea, strategia nu este a unei instituții sau a alteia, ci a întregii comunități; sunt așteptați să se implice toți actorii relevanți, fie că sunt companii private, universități, organizații neguvernamentale, instituții publice locale sau cetățeni.

Această strategie urmărește să sprijine dezvoltarea elementelor care fac din Cluj-Napoca un oraș în care cetățenilor le place să trăiască și o comunitate atractivă pentru vizitatorii
din țară și din străinătate, precum și un pol de atracție pentru companii sau start-up-uri. Factorii strategici cheie pe care se bazează dezvoltarea comunității – universitate, participare și inovație – sunt și vor fi în continuare influențați de transformarea digitală. Nu în ultimul rând, strategia trebuie să contribuie la construirea unei comunități reziliente și sustenabile, care să continue să ofere clujenilor o calitate a vieții din ce în ce mai bună și să poată răspunde rapid la evenimente viitoare, fie ele și neprevăzute.

Strategia de digitalizare a Municipiului Cluj Napoca Read More »

Strategia digitală- Interoperabilitate națională, identitate digitală, cloud guvernamental

Strategia de digitalizare

Idei transmise de Sabin Sărmaș presedintere Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei privind digitalizarea in Romania 

 

  • Sunt direcții clare, piloni fundamentali, pentru orice țară care vrea să ofere servicii digitale de calitate:
    • interoperatibilitate națională,
    • identitate digitală și
    • cloud guvernamental.
  • Vom aplica directivele europene, nu facem invenții românești.
  • Partajarea datelor între instituții se impune simplu, prin lege, și, ca să fiu onest până la capăt, numai și numai cu sancțiuni.
  • Vom reutiliza cod sursă aflat în proprietatea instituțiilor statului, îl vom oferi celor care au nevoie de respectiva soluție, dar nu își permit să o cumpere.
  • Vom reglementa modul în care se livrează softuri în România pentru sectorul public. Nu există criteriu de performanță de livrare, astăzi se poate livra orice.
  • Nu există un inventar al sistemelor informatice din România. Avem însă datele, le vom centraliza și le vom scoate la suprafață, cât de repede.
  • Multe platforme trebuie transformate cu totul pentru că noi nu am făcut nimic altceva decât să digitalizăm birocrația.
  • La ANAF sunt vreo 500 de aplicații făcute – o groază… Nu așa trebuiau făcute lucrurile.
  • Procedurile de achiziție sunt simplificate de ordonanța promovată de ANAP. Atenție, discutăm de infrastructura critică – să nu își imagineze cineva că toate achizițiile IT vor beneficia de procedura asta.
  • Avem tot ce ne trebuie pentru a digitaliza complet toate serviciile din România. Problemele sunt: cine ajunge să o facă, cu ce soluții și cât de transparent.
Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Agenda digitală – Strategia digitală națională Read More »

Politici vs Proceduri

Regulile și reglementările organizației de afaceri sunt încadrate în formularul politici. Acestea sunt principiile directoare ale unei organizații.

Politicile sunt o declarație generală care stabilește limitele în care deciziile sunt luate de către manageri și astfel asigură performanța consistentă.

Procedură implică secvența pas cu pas, pentru desfășurarea activității în cadrul organizației.

Procedurile sugerează modalitatea exactă de desfășurare a unei activități. Acesta indică secvența pentru gestionarea diferitelor activități de afaceri.

Care sunt diferențele substanțiale între politici și proceduri ????

Conținut: Politici versus proceduri

  1. Diagramă de comparație
  2. Definiție
  3. Diferențele cheie
  4. Exemple
  5. Concluzie

Diagramă de comparație

Bazele comparației

Politici

Proceduri

Sens

O declarație precisă care conține setul de principii care acționează ca îndrumări pentru atingerea obiectivelor unei organizații este cunoscut sub numele de Politică.

Procedura este o secvență sistematică pentru o activitate sau o sarcină predefinită de o organizație.

Natură

Politicile sunt flexibile, adică permit situații excepționale.

Procedurile sunt rigide.

reflectă

Misiunea organizației.

Aplicabilitate practică a politicilor.

Cel mai bun implementat când

Complet acceptabil de către oameni.

Urmați un proces logic.

In sprijinul

Strategii

Programe

presupune

Luarea deciziilor

acţiuni



Definiția politicilor

Politicile sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de declarația mini-misiune, formulate de conducerea de vârf, pentru a servi drept îndrumare pentru luarea unei decizii rapide și raționale cu privire la activitățile operaționale zilnice ale companiei.

Politicile afectează structura internă și activitățile de rutină ale entității care necesită luarea unor decizii periodice. Ele sunt, în general, sub forma declarației concise. În timp ce realizăm politicile organizației, trebuie luate în considerare câteva aspecte:

  • Ele trebuie să se bazeze pe experiențele, faptele și cunoștințele din trecut.
  • Persoanele care vor fi influențate de aceste politici trebuie să participe activ la momentul încadrării lor.
  • Ele trebuie modificate cu modificările efectuate în operațiunile entității.
  • Acestea ar trebui să fie versatile și complet acceptate de oameni.

Politicile sunt o parte integrantă a marii organizații care ajută la buna funcționare a acesteia. Acestea oferă unii parametri comuni asupra cărora conducerea poate lua o decizie consecventă pe o perioadă lungă de timp.

Definiția procedurii

Un program de activități care trebuie efectuat, unul după altul, într-o perioadă fixă, având un început și un final adecvat, este cunoscut ca procedură. Ideea de procedură a fost dezvoltată pentru a evita suprapunerea acțiunilor și a modului de desfășurare a activităților. Acest lucru economisește mult timp și o serie de acțiuni adecvate este încadrată, ceea ce va reduce haosul. Se fac proceduri pentru finalizarea cu succes a unui program. Ele sunt făcute pentru a conduce lucrătorii inferiori ai organizației.

 Procedurile pot fi încadrate luând în considerare aceste puncte:

  • Bazat pe experiență, cunoștințe și fapte.
  • Ele sunt făcute pentru sarcini dificile.
  • Un obiectiv specific trebuie să fie în spatele oricărei proceduri.
  • Procedura ar trebui să dea rezultatul dorit la sfârșit.

Principalele diferențe între politici și proceduri

Diferența dintre politicile și procedurile de gestionare este explicată în mod clar în următoarele puncte:

  1. Politicile sunt termenii și condițiile care conduc compania în luarea unei decizii. Procedurile sunt pașii secvențiali care îi conduc pe oameni pentru orice activitate.
  2. Politicile nu sunt reguli dure și rapide, deoarece permit o situație extraordinară și neconvențională. Dimpotrivă, procedurile au un caracter strict, care trebuie urmat în serie.
  3. Politicile reflectă misiunea finală a organizației. Spre deosebire de Proceduri, care sunt făcute pentru a arăta aplicarea practică a politicilor.
  4. Sunt luate politici pentru a sprijini strategiile, în timp ce procedurile sunt utile în implementarea programelor.
  5. Politicile sunt orientate spre decizie, dar procedurile sunt orientate spre acțiune.
  6. Politicile trebuie să fie pe deplin acceptate de oamenii care sunt influențați de ei. Pe de altă parte, ar trebui să existe un proces metodic în procedură.

Exemple de politici

  • Politica de recrutare
  • Politica de creditare
  • Marcați politica
  • Politica de confidentialitate
  • Politica de plată

Exemplu de procedură

Să presupunem că trebuie plasat un ordin de materiale, atunci trebuie urmată următoarea procedură.

  • Pasul 1: Departamentul de vânzări va trimite un departament de comandă a solicitării de cumpărare.
  • Pasul 2: Departamentul de Achiziții va analiza și va compara Lista de Materiale.
  • Pasul 3: Aprovizionarea și publicitatea materialelor.
  • Pasul 4: Primirea de oferte de la diferiți furnizori.
  • Pasul 5: Evaluarea ofertei privind prețul, calitatea, cantitatea, etc.
  • Pasul 6: Plasarea comenzii.
  • Pasul 7: Primirea de materiale de la furnizori.
  • Pasul 8: Verificarea materialelor.
  • Pasul 9: Pregătirea notei primite.
  • Pasul 10: Furnizarea de plăți furnizorilor.

Concluzie

Politicile și procedura fac parte atât din structura internă a organizației, încât sunt “îndreptate spre interior”. Ei sunt preocupați de managementul de nivel mediu sau de supraveghere. Ambele sunt făcute pentru o perioadă scurtă și astfel pot fi modificate periodic fără a avea vreun efect negativ asupra conducerii companiei. Acestea se concentrează pe îmbunătățirea eficienței firmei față de activitățile operaționale. Ele nu sunt contradictorii între ele, ci complementare unul cu celălalt. De aici merg una lângă alta.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Politici vs Proceduri Read More »