#digitală - Hub digitalizare

Rolul Culturii Organizaționale în Transformarea Digitală: Depășirea Rezistenței și Facilitarea Acceptării

Într-o lume în continuă evoluție tehnologică, transformarea digitală a devenit un imperativ esențial pentru organizațiile din toate industriile. Adoptarea tehnologiei și digitalizarea proceselor nu mai sunt simple opțiuni, ci devin necesități vitale pentru a rămâne competitive și relevante într-un mediu în continuă schimbare. Cu toate acestea, procesul de transformare digitală este mai mult decât achiziționarea și implementarea de noi tehnologii – este o schimbare profundă care implică cultura organizațională, oameni și procese. Acest articol explorează modul în care cultura organizațională influențează transformarea digitală și oferă soluții pentru a depăși rezistența angajaților și a facilita acceptarea schimbării digitale.

Rolul Culturii Organizaționale în Transformarea Digitală

Cultura organizațională reprezintă setul de valori, comportamente și norme care ghidează acțiunile angajaților și direcționează modul în care organizația funcționează. În contextul transformării digitale, cultura joacă un rol vital în modelarea atitudinilor și abordărilor angajaților față de noile tehnologii și procese digitale. O cultură deschisă, inovatoare și orientată spre învățare este esențială pentru a crea un mediu propice pentru adoptarea și integrarea noilor tehnologii.

Culturile organizaționale tradiționale, caracterizate prin ierarhii stricte, comunicare formală și rezistență la schimbare, pot reprezenta obstacole majore în calea transformării digitale. Angajații pot percepe tehnologia ca pe o amenințare la adresa locului lor de muncă sau pot fi reticenți să renunțe la metodele tradiționale de lucru. În acest context, este esențial să se cultive o cultură care promovează adaptabilitatea, învățarea continuă și deschiderea către schimbare.

Depășirea Rezistenței Angajaților față de Digitalizare

În procesul de adoptare a tehnologiei digitale în cadrul organizațiilor, una dintre cele mai mari provocări poate fi reprezentată de rezistența angajaților la schimbare. Această rezistență poate proveni din diverse motive, iar depășirea ei necesită o abordare empatică și strategică. Printre factorii care contribuie la această rezistență se numără:

Frica de necunoscut: Unul dintre principalele obstacole în adopția tehnologiilor digitale într-o organizație este frica de necunoscut. Angajații pot fi reticenți să renunțe la metodele tradiționale de lucru deoarece nu sunt siguri cum vor funcționa noile tehnologii și cum le vor afecta rutina zilnică. Pentru a depăși această frică, este important să le ofere informații clare și detaliate despre beneficiile aduse de digitalizare, precum și să le ofere training adecvat pentru utilizarea noilor instrumente.

Aderența la modul tradițional de lucru: Organizațiile cu o istorie îndelungată adesea au practici tradiționale bine înrădăcinate. Angajații pot dezvolta o legătură emoțională cu aceste metode, considerându-le parte din identitatea organizației. Astfel, trecerea către tehnologiile digitale poate fi întâmpinată cu rezistență din cauza temerii de a pierde ceea ce este familiar. Pentru a aborda această situație, este esențial să se evidențieze cum digitalizarea poate îmbunătăți eficiența și rezultatele, fără a nega importanța trecutului.

Rezistența la noutate: În cadrul culturilor organizaționale conservatoare, schimbarea poate fi privită cu scepticism. Adesea, tehnologia digitală poate fi percepută ca o noutate într-un mediu în care tradiția și stabilitatea sunt valorizate. În acest context, eforturile pentru a introduce tehnologiile digitale trebuie să includă explicații clare cu privire la modul în care acestea vor sprijini viziunea și obiectivele organizației în viitor.

Facilitarea Acceptării Digitalizării

Înainte de a intra în detaliile strategiilor pentru facilitarea acceptării digitalizării, este esențial să subliniem importanța unei diagnoze organizaționale în acest proces. Diagnoza reprezintă pasul inițial și critic în vederea înțelegerii profunde a punctelor forte și a vulnerabilităților organizației în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale.

O diagnoză organizațională bine efectuată implică analiza atentă a culturii organizaționale, a structurii de management, a proceselor operaționale și a nivelului de pregătire a angajaților. Această analiză oferă o imagine clară asupra punctelor de plecare, precum și a aspectelor care necesită îmbunătățiri pentru a facilita o tranziție lină către digitalizare.

Strategii pentru Facilitarea Acceptării Digitalizării

Comunicare și Implicare

Comunicarea deschisă și transparentă cu privire la beneficiile digitalizării și impactul acesteia asupra organizației poate ajuta la diminuarea rezistenței la schimbare. Implicarea angajaților în procesul de luare a deciziilor și ascultarea preocupărilor lor poate construi un sentiment de apartenență la tranziție.

Formare și Dezvoltare

O pregătire adecvată a angajaților pentru utilizarea noilor tehnologii este esențială. Organizațiile ar trebui să ofere programe de formare și dezvoltare continuă, astfel încât angajații să dobândească abilitățile necesare pentru a se adapta la mediul digital.

Crearea unui Mediu de Învățare

Promovarea unui mediu în care angajații să se simtă confortabil să experimenteze cu tehnologiile noi și să învețe din greșeli poate încuraja adoptarea digitalizării. Acceptarea faptului că eșecurile sunt parte a procesului de învățare poate reduce teama de schimbare.

Planificare Strategică

O planificare strategică atentă și bine structurată a procesului de digitalizare poate ajuta la gestionarea eficientă a investițiilor și resurselor. Stabilirea obiectivelor clare și a unei linii de timp realiste poate menține echipa focalizată și motivată.

Monitorizare și Ajustare Continuă

Tranziția către digitalizare nu se oprește odată ce noile tehnologii sunt implementate. Este important să se monitorizeze performanța și să se facă ajustări în funcție de feedback-ul primit de la angajați și de rezultatele obținute.

Concluzie

Într-o lume în continuă schimbare, datorată digitalizării, abordarea și transformarea culturii organizaționale reprezintă un factor-cheie pentru succesul procesului de digitalizare. Prin promovarea unei culturi a deschiderii, comunicării și colaborării între departamente, organizațiile pot asigura o adaptare mai facilă și o implementare mai eficientă a noilor tehnologii. În final, colaborarea între departamente și cultura organizațională care o susține devin fundamentale pentru prosperitatea în era digitală.

Pe viitor, ne vom adânci în explorarea fascinantă a universului transformării digitale în organizații, îndreptându-ne cu pas hotărât către un subiect de o importanță remarcabilă: Diagnoza Organizațională și Digitalizarea: Îmbinarea Strategiilor pentru a Atinge Excelența în Era Digitală. În cadrul acestui demers, ne vom aventura în adâncurile impactului pe care diagnoza organizațională îl exercită asupra transformării digitale, dezvăluind cum aceasta poate furniza informații prețioase, capabile să conducă la optimizarea culturii organizaționale și la perfecționarea strategiilor de digitalizare. Prin aceasta, ne propunem să deschidem noi orizonturi și să oferim lumina cunoașterii într-un mod cât mai practic și relevant.

(adaptat dupa digitalio.ro)

Cultura organizationala Read More »

Identitatea digitală europeană

O identitate digitală pentru fiecare european. Un portofel digital personal pentru fiecare cetățean și rezident al UE.

Avantajele identității digitale a UE

-Va oferi oricărei persoane care poate avea carte de identitate națională dreptul de a deține și o identitate digitală care să fie recunoscută peste tot în UE

-Va fi o modalitate simplă și sigură de a controla câte informații partajați când folosiți servicii care necesită schimburi de informații

-Va funcționa prin intermediul portofelelor digitale disponibile pe aplicațiile de telefonie mobilă și pe alte dispozitive și le va permite utilizatorilor:

- să se identifice online și offline

- să stocheze și să facă schimb de informații furnizate de guverne, de exemplu numele, prenumele, data nașterii, cetățenia

- să stocheze și să facă schimb de informații furnizate de surse private de încredere

să utilizeze informațiile incluse pentru a confirma un drept (ex. de ședere, de muncă sau de studiu într-un anumit stat membru)

De ce o identitate digitală?

Sistemele de identificare digitală oferite în prezent de guvernele din UE prezintă câteva deficiențe importante: nu sunt disponibile pentru întreaga populație, sunt adesea limitate la serviciile publice online și nu permit un acces ușor la nivel transfrontalier.

Numai 14 % dintre furnizorii de servicii publice esențiale din toate statele membre permit autentificarea transfrontalieră cu un sistem de identificare electronică, de exemplu pentru a dovedi identitatea unei persoane pe internet, fără a fi nevoie de parolă. Numărul anual al autentificărilor transfrontaliere este foarte mic, dar în creștere.

Sondaj Eurobarometru

72 % dintre utilizatori doresc să știe cum le sunt prelucrate datele atunci se conectează prin intermediul conturilor lor de pe rețele sociale.
63 % dintre cetățenii UE doresc un identificator digital unic și sigur pentru toate serviciile online (sondaj Eurobarometru)

Principiile pe care trebuie să le respecte identitatea digitală europeană

Să fie disponibilă pentru toate persoanele fizice (cetățeni ori rezidenți ai UE) sau juridice din UE care doresc să o utilizeze
Să fie utilizabilă pe scară extinsă ca modalitate de identificare sau de confirmare a anumitor atribute personale, pentru a accesa servicii digitale publice și private în întreaga Uniune
Să le permită utilizatorilor să controleze exact ce aspecte ale identității, ale datelor și ale certificatelor partajează cu terți și să țină evidența acestor partajări

În practică

Utilizând portofelele UE pentru identitatea digitală, cetățenii vor putea să își dovedească identitatea în întreaga UE, atunci când este necesar, pentru a accesa servicii online, pentru a partaja documente digitale sau pur și simplu pentru a dovedi un anumit atribut personal, cum ar fi vârsta, fără a-și dezvălui identitatea completă sau alte date personale. Cetățenii vor deține în orice moment controlul deplin cu privire la datele pe care le partajează și la destinatarii acestor date.

Identitatea digitală a UE poate fi folosită în numeroase situații. De exemplu, veți putea:

să utilizați servicii publice (să solicitați certificate de naștere sau adeverințe medicale, să semnalați o schimbare de adresă…)
să vă deschideți un cont bancar
să vă depuneți declarațiile fiscale
să vă înscrieți la universitate, în țara de origine sau în altă țară din UE
să stocați rețete medicale pe care să le puteți utiliza oriunde în Europa
să vă dovediți vârsta
să închiriați o mașină folosind un permis de conducere electronic
să vă înregistrați la sosirea într-un hotel

Mai simplu pentru cetățeni și pentru întreprinderi

Datorită cadrului de încredere creat de Regulamentul eIDAS, se pot folosi deja, cu efect juridic, serviciile de identificare și de asigurare a încrederii enumerate mai jos, și aceasta peste tot în UE. Aceste servicii sunt esențiale pentru sporirea încrederii și a securității pe piața unică digitală. Unele dintre ele (de exemplu semnătura electronică) vor fi integrate în portofelul pentru identitatea digitală, pentru a le facilita utilizarea.

	Pentru cetățeni	Pentru întreprinderi
Semnătura electronică Exprimă în format electronic acordul dumneavoastră cu privire la conținutul unui document. Funcția va fi integrată în portofel.	Vă va permite să semnați documente juridice și e-mailuri fără a imprima nicio hârtie	Vă va permite să economisiți timp și bani datorită simplificării proceselor și va impulsiona inovarea în procedurile comerciale
Marcajul temporal electronic Face dovada electronică a existenței unui set de date la un moment dat	Va oferi, de exemplu, dovada că ați cumpărat bilete la un concert	Va îmbunătăți urmărirea documentelor și gradul de responsabilitate
Identificarea electronică (eID) Dovedește electronic identitatea întreprinderilor și a consumatorilor	Vă va permite, de exemplu, să vă deschideți conturi bancare în altă țară utilizând identificatorul dumneavoastră național	Vă va permite să vă extindeți baza de clienți și să economisiți timp și bani și va întări încrederea în tranzacțiile transfrontaliere
Certificatul calificat pentru autentificarea web Garantează că site-urile prezintă încredere	Vă va informa dacă site-urile și aplicațiile pe care le folosiți sunt sigure și de încredere	Va spori încrederea consumatorilor și va contribui la evitarea phishing-ului, ceea ce vă va proteja reputația firmei
Sigiliul electronic Garantează atât originea, cât și integritatea unui document	Va garanta, de exemplu, că biletele la un meci de fotbal sunt reale, nu contrafăcute	Vă va permite să economisiți timp și bani (datorită simplificării proceselor) și va spori încrederea în originea documentului
Serviciul de distribuție electronică înregistrată Protejează împotriva riscului de pierdere, furt, deteriorare sau modificare în timpul transmiterii documentației	Va garanta, de exemplu, că un cadou comandat pentru aniversarea cuiva drag ajunge în siguranță	Va reduce timpul și costurile asociate transferurilor de documente, va spori eficiența și încrederea și va îmbunătăți urmărirea documentelor

Identitatea digitală europeană Read More »

Strategia Digitală a UE

Într-o perioadă în care internetul și tehnologiile digitale ne transformă lumea, o Europă pregătită pentru era digitală este una dintre cele șase priorități politice ale Comisiei Europene.

În martie 2021, Comisia a propus o cale către Deceniul digital. Acest program de politică este ghidat de Busola digitală 2030 – un plan pentru realizarea transformării digitale a economiei și societății UE.

Busola digitală vizează un ecosistem digital sigur, centrat pe om, în care cetățenii sunt împuterniciți, iar întreprinderile prosperă datorită potențialului digital. Busola indică patru puncte cardinale pentru această traiectorie: competențe digitale, infrastructură digitală sigură și performantă, transformarea digitală a afacerilor și digitalizarea serviciilor publice.

Această agendă politică se aliniază cu normele și standardele UE pentru a consolida suveranitatea digitală a UE. O serie de instrumente bugetare vor sprijini investițiile necesare pentru a construi Deceniul digital al Europei pe baze solide.

Agenda solicită o intensificare a activității începute în deceniul precedent pentru a accelera transformarea digitală a Europei, bazându-se pe progresele către o piață unică digitală pe deplin funcțională.

Strategia UE pentru piața unică digitală a deschis calea pentru o armonizare digitală mai strânsă între statele membre ale UE. Lansată în 2015, aceasta și-a propus să contribuie la creșterea economică, la stimularea locurilor de muncă, a concurenței, a investițiilor și a inovației în UE, pe baza a trei piloni:

Acces: acces mai bun pentru consumatori și întreprinderi la bunurile și serviciile digitale din întreaga Europă;
Mediu: crearea condițiilor potrivite și a unor condiții de concurență echitabile pentru ca rețelele digitale și serviciile inovatoare să înflorească;
Economie și Societate: maximizarea potențialului de creștere al economiei digitale.

Deoarece digitalul este o prioritate a UE, este, de asemenea, o prioritate pentru țările partenere strategice ale UE să construiască un mediu digital mai bun și mai armonizat. Obiectivele politicii Parteneriatului Estic (PaE) pentru perioada de după 2020 includ acțiuni-țintă care vor sprijini dezvoltarea pieței unice digitale: investiții în economii competitive și inovatoare, în oameni și societăți bazate pe cunoaștere, în securitate și reziliență cibernetică și în transformarea digitală.

Extinderea beneficiilor pieței unice digitale către țările partenere din est este un obiectiv important al Programului EU4Digital.

Strategia Digitală a UE Read More »

Tranziția digitală trebuie să fie echitabilă.

Drepturile omului și controlul uman asupra mașinii trebuie să rămână valori fundamentale

Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază oportunitățile oferite de revoluția digitală, dar avertizează și cu privire la riscuri: implementate prea rapid, soluțiile digitale pot duce la excluderea unei mari părți a populației UE.

Tranziția digitală trebuie să fie echitabilă: drepturile omului și controlul uman asupra mașinii trebuie să rămână valori fundamentale, susține CESE, într-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, tehnologia digitală nu trebuie să înlocuiască rolul oamenilor, ci mai degrabă să o completeze și, în același timp, trebuie să fie incluzivă și să protejeze grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă.

„Mulți europeni nu au încă competențe digitale, iar cele mai multe administrații naționale nu au implementat încă soluții digitale. Condiționarea accesului cetățenilor la anumite servicii de interes general de deținerea unei identități digitale ar putea duce la situații în care toată lumea iese în pierdere: un număr semnificativ de europeni ar putea vedea cum li se refuză dreptul de a avea acces la aceste servicii”, se arată în comunicat.

CESE susține că trebuie să ne asigurăm oamenii rămân la comanda mașinii

Avizul CESE adoptat în sesiunea plenară din iulie și elaborat de Dumitru Fornea trage un semnal de alarmă. Noile instrumente de guvernanță introduse odată cu revoluțiile digitală și industrială nu trebuie să fie opresive și să condiționeze viața de zi cu zi a oamenilor de necesitatea de a adera la sisteme tehnologice digitale controlate într-un mod nedemocratic

„Avantajele soluțiilor tehnologice digitale sunt evidente”, a declarat dl Fornea. „Cu toate acestea, implementarea lor rapidă, în special pentru serviciile de interes general, cum ar fi identitatea digitală, ar putea duce la excluderea unui număr semnificativ de europeni. Trebuie să ne asigurăm că oamenii rămân la comanda mașinii, cu control democratic și cu implicarea organizațiilor societății civile.”

Soluțiile digitale sunt benefice dacă vin în completarea omului

Europenii sunt, în general, dornici să beneficieze de soluții tehnologice digitale: ele sunt adesea utile pentru simplificarea procedurilor administrative și în ajutorul unei serii de alte aspecte în viața de zi cu zi. O populație cu competențe digitale poate utiliza o identitate digitală pentru a avea acces simplificat la serviciile furnizate de autoritățile publice sau de întreprinderi.

Cu toate acestea, de la intrarea în vigoare, în septembrie 2018, a secțiunii din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 referitoare la identificarea electronică, doar 14 state membre au raportat că au cel puțin un sistem de identificare electronică. Aceasta înseamnă că numai 59 % dintre rezidenții UE avuseseră acces la sisteme de identificare electronică sigure și fiabile la nivel transfrontalier și doar șapte sisteme sunt complet mobile, răspunzând așteptărilor actuale ale utilizatorilor.

Potrivit CESE, soluțiile tehnologice digitale, cum ar fi identitatea digitală, mijloacele digitale de plată și integrarea în platformele de realitate virtuală și augmentată ar trebui să rămână instrumente complementare și să nu înlocuiască complet și inechitabil alte practici care au fost dezvoltate și perfecționate de oameni de-a lungul a mii de ani.

Soluțiile tehnologice digitale ar trebui să fie controlate democratic

CESE a fost prima instituție europeană care a solicitat ca omul să rămână la „comanda” sistemelor de IA și reiterează că este extrem de important ca oamenii să aibă ultimul cuvânt și să dețină controlul deplin asupra proceselor decizionale în chestiunea dezvoltării mașinilor.

Comitetul subliniază, de asemenea, că soluțiile tehnologice digitale ar trebui să fie controlate democratic și că datele cetățenilor trebuie protejate prin realizarea suveranității digitale a UE, adică datele create în UE ar trebui stocate tot în UE.

O societate digitală echitabilă se îngrijește de grupurile vulnerabile

Omul la comanda mașinii și drepturile omului sunt, prin urmare, cei doi piloni ai unei tranziții digitale echitabile.

Pentru a asigura accesul egal la oportunitățile oferite de digitalizare, UE are nevoie de un sistem educativ solid, capabil să introducă sisteme de alfabetizare digitală și de tranziție digitală pentru forța sa de muncă. Trebuie implementate programe specifice în toate statele membre, alături de învățarea digitală de-a lungul vieții, tutoriale pentru vocabular și sesiuni de formare practică.

Disparitățile digitale dintre statele membre sunt în creștere, iar Comitetul consideră acest aspect îngrijorător, fiind foarte sensibil la lipsa de protecție a grupurilor vulnerabile și cerând încă o dată Uniunii Europene să adopte incluziunea digitală, în care nimeni să nu fie lăsat deoparte, și acordând atenție deosebită generației mai în vârstă.

Implicarea profundă a organizațiilor societății civile este esențială

Pentru a avansa în mod democratic către o societate digitală echitabilă, acceptată de cetățenii UE, este esențială implicarea profundă a organizațiilor societății civile.

Orice inițiativă de integrare a persoanelor în sistemul european de identitate digitală ar trebui să se bazeze pe evaluări de impact și pe studii sociologice cuprinzătoare, iar decizia finală ar trebui luată doar cu consimțământul informat și liber exprimat al oamenilor.

Comisia europeană ar trebui să efectueze evaluări ale impactului cu privire la mai multe aspecte: de exemplu impactul digitizării și al automatizării interacțiunii umane asupra calității vieții și a condițiilor de muncă, mai ales din perspectiva relațiilor umane, precum prevalența crescândă a singurătății, aspectele de sănătate mintală, diminuarea inteligenței cognitive și emoționale și riscul crescut de alienare socială.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Tranziția digitală trebuie să fie echitabilă. Read More »