#IT

CFR Călători permite plata legitimațiilor de călătorie online și direct în tren, din 15 noiembrie

17 noiembrie 2022

Începând cu 15 noiembrie se pot achiziționa legitimații de călătorie online la toate trenurile până la ora de plecare din stația de îmbarcare. Plata legitimațiilor de călătorie se poate realiza acum în tren, cu card bancar sau orice alt dispozitiv inteligent de plată de tip contactless.

În urmă finalizării procedurilor de achiziție publică, CFR Călători și Alpha Bank România au încheiat acorduri cadru pe termen lung pentru accesibilizarea și simplificarea procesului de plată la achiziționarea legitimațiilor de călătorie, prin mijloace electronice. Alpha Bank România pune la dispoziția operatorului național de transport feroviar de călători serviciul e-commerce pentru achiziția online a legitimațiilor de călătorie precum și aplicația Alpha PhonePOS care permite plata cu card bancar a legitimațiilor de călătorie în tren.

Achiziția online a legitimațiilor de călătorie atât pe rute naționale, cât și internaționale precum și soluția de plată în tren – Alpha PhonePOS completează demersurile CFR Călători pentru creșterea gradului de digitalizare și a accesibilității la transportul feroviar de călători.

Plata online a legitimațiilor de călătorie obținute prin aplicația CFR Călători disponibilă web sau descărcabilă gratuit din Google Play, App Store, Huawei AppGallery pentru sistemele de operare Android și iOS se poate face acum cu o creștere a ratei de aprobare/ securizare prin Click4pay (salvarea în siguranță a cardului în aplicația de plată).

Soluția Tap to Phone, furnizată de Alpha Bank România operatorului național de transport feroviar de călători a fost testată cu succes în cadrul unui proiect pilot și a fost extinsă la nivelul întregului personal de tren.

Alpha PhonePOS este prima aplicație lansată în România, în cursul anului 2020, ce poate transforma orice dispozitiv mobil cu sistem Android în POS și permite acceptarea plăților cu cardurile de debit sau de credit contactless sau prin intermediul echipamentelor dotate cu tehnologia NFC.

„Simplificarea procesului de plată la achiziția online cu cardul, precum și extinderea utilizării dispozitivelor mobile în activitatea comercială a personalului de tren reprezintă încă un pas pe care CFR Călători îl face în procesul digitalizării și al creșterii accesibilității la transportul feroviar de călători”, a declarat Traian Preoteasa, Directorul General al CFR Călători.

„Nivelul de utilizare a plăților digitale depinde de infrastructura pe care consumatorii o au la dispoziție și suntem încântați că soluția noastră inovatoare de tip Tap to Phone va fi extinsă pe toate rutele deservite de CFR Călători”, a declarat Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank România și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank.

Articol adaptat dupa nocash.ro

CFR Călători permite plata legitimațiilor de călătorie online și direct în tren Read More »

Orange Business Review: Atacurile de tip DDoS si ransomware asupra companiilor si institutiilor publice din Romania in crestere cu 20%, fata de anul trecut

 

Atacurile cibernetice de tip Distributed Denial-of-Service (DDoS) asupra companiilor private şi instituţiilor publice au înregistrat o creştere de 21%, în acest an comparativ cu datele din 2021, iar cele ransomware au urcat cu 18%, reiese dintr-un raport realizat de către experţii Orange Business Services.

Multe dintre aceste atacuri fiind declanşate de tulburările geopolitice din regiune. Astfel, cele mai afectate sectoare au fost zona de sănătate şi domeniul farmaceutic (32%), sectorul guvernamental şi cel al serviciilor publice (23%), industria de energie (22%), retail (16%) şi transport (7%).

Bucureşti a fost cel mai afectat, cu aproape jumătate din ţinta tuturor atacurilor, respectiv 48%, urmat de Banat și Moldova. În topul celor mai vizate orașe din ultimele 12 luni capitala este pe primul loc, cu o medie de 970.000 de atacuri prevenite, Timișoara ocupă locul doi, în medie cu 260.000 de atacuri blocate lunar, iar Iași se află pe locul trei, cu aproape 170.000 de amenințări detectate și blocate în fiecare lună.

În ceea ce privește atacurile preferate ale hackerilor, pentru al doilea an la rând ransomware este principalul tip de atac depistat și blocat de soluția Business Internet Security, reprezentând 35% din total, urmat de DDoS, cu o pondere de 25% din total, și phishing, cu 21%.

__________

Raportul Business Internet Security face parte dintr-un ecosistem dezvoltat de Orange Business Services pentru companii mari și mijlocii, care are ca scop creșterea nivelului de conștientizare privind securitatea cibernetică. Astfel, prin serviciul Business Internet Security (BIS), un sistem complet de securizare a conexiunilor de internet, sunt identificate și blocate lunar peste 9 milioane de amenințări în infrastructura de securitate a clienților business Orange. Orange Business Services adună date anonime și relevante de la companii din industrii diverse, precum servicii publice, retail, transport și energie. Datele obținute sunt apoi procesate prin InfraAI, platforma de Big-Data Security Analytics dezvoltată in-house la Orange Business Services, pentru a corela și îmbogăți informațiile de business intelligence oferite clienților.

Raportul Orange Business Internet Security 2022 poate fi descărcat de aici: 

https://www.orange.ro/business/securitate-cibernetica/business-internet-security

Atacurile de tip DDoS si ransomware asupra companiilor si institutiilor publice in crestere cu 20% Read More »

Noua prioritate în apărarea cibernetică: accentul se mută de la rețea, la utilizatori și la accesul lor la resursele companiei. Arhitectura de tip „Zero trust” – solutie pentru noile provocari.

Material de opinie de Mihai Olteanu, Director Cyber Defense Advisory, Deloitte România

Contextul actual, caracterizat prin combinația dintre munca la birou și munca la distanță, nevoia angajaților de a accesa din orice loc echipamentele, rețelele și aplicațiile companiei, folosirea echipamentelor personale pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu (bring your own device – BYOD) și utilizarea de soluții cloud, a obligat companiile să-și regândească abordarea în domeniul apărării cibernetice. Accentul se mută acum de la parametrii legați de rețea, la modul în care angajații pot accesa și utiliza resursele companiei. Arhitectura de tip Zero Trust, un concept care implică o abordare integrată a politicilor de guvernanță și a administrării identității în cadrul unei companii, este un exemplu de soluție pentru noile provocări cu care se confruntă companiile.

Construirea unei arhitecturi Zero Trust este posibilă cu ajutorul unor soluții pentru managementul identității (identity Access Management – IAM) și al accesului privilegiat (Privileged Access Management – PAM), care definesc nivelul și perioada de acces al unui utilizator la resursele organizației. În prezent, necesitatea adoptării unor astfel de soluții a crescut considerabil, având în vedere gradul de încărcare a departamentelor de IT și securitate din organizații, responsabile cu acordarea acestor privilegii în mod manual sau automat, aspect care îngreunează alocarea rapidă a accesului pentru anumiți utilizatori.

Cum poate fi implementată o soluție de gestionare a identității și a privilegiilor acordate utilizatorilor? Companiile trebuie să aibă în vedere trei dimensiuni pentru a crea o arhitectură de tip Zero Trust.

 

Acces doar la resursele absolut necesare

În primul rând, să își propună să aibă în cadrul organizației utilizatori cu acces la un nivel minim necesar (least privileges). Spre exemplu, noii angajați ar trebui să primească permisiunea de a accesa un număr cât mai redus de resurse; în numeroase companii, abordarea este la polul opus – aceștia primesc acces încă din prima zi la cât de multe resurse posibil, pentru a evita încărcarea ulterioară a departamentului IT sau de securitate. Aceste departamente ar trebui să aibă o imagine de ansamblu a drepturilor de acces pentru fiecare utilizator prin construirea unui inventar cât mai clar al resurselor din companie, de la aplicații, la date, la centralizarea și gruparea tuturor drepturilor de acces ce pot fi alocate utilizatorilor într-un catalog de servicii, cu scopul de a îmbunătăți procesul de acordare a permisiunilor. În acest sens, este importantă implementarea unui portal de tip self service, cu ajutorul căruia orice utilizator poate cere permisiunile respective, utilizând unul din cele două tipuri de fluxuri – cu auto-aprobare sau cu aprobare prin intermediul unui factor uman decizional.

Cum arată „viața” unui utilizator

În al doilea rând, companiile trebuie să acorde o atenție sporită manierei în care definesc ciclul de viață pentru fiecare utilizator, de la stabilirea proprietarului unei resurse, până la determinarea unui proces de aprobare pentru a avea control asupra oricăror schimbări survenite în atribuțiile angajatului, și crearea unui catalog complex și granular de permisiuni care pot fi cerute de orice utilizator. Este important ca organizațiile să ia în calcul implementarea unor controale predictive pe întreg procesul de acordare a accesului utilizatorilor, capabile să optimizeze timpul de intervenție umană, și a unor reguli pentru a preveni situații periculoase, precum cea în care un utilizator ajunge să dețină puteri absolute pe linia sa de business (de exemplu, apariția unei persoane care poate iniția plăți pe care apoi le poate și aproba).

Optimizare, optimizare, optimizare

De asemenea, organizațiile trebuie să optimizeze modul în care stabilesc nivelul de acces al fiecărui utilizator și timpul petrecut de aprobatori în procesul de acordare a accesului. O soluție de gestionare a identității și a privilegiilor acordate utilizatorilor poate ajuta în acest sens prin recomandarea unui anumit set de permisiuni în baza unui tipar identificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Spre exemplu, dacă 95% din personalul departamentului de contabilitate are aceleași permisiuni, automat, când în organizație va ajunge un nou membru al acelui departament, acesta va avea acces la aceleași resurse ca restul echipei, conform recomandării soluției de inteligență artificială.

În concluzie, implementarea unor soluții de management al identității și al accesului privilegiat a devenit o nevoie stringentă în contextul actual pentru a putea păstra un nivel optim de securitate în cadrul organizațiilor. În contextul creșterii masive a complexității infrastructurilor digitale din organizații, lipsa unor astfel de soluții va duce la atragerea unor atacatori externi sau interni care pot profita de lipsa unor controale riguroase.

Conceptul ZERO TRUST in CYBER SECURITY Read More »

Piața IT din România a depășit valoarea de 9 miliarde de euro si ar mai putea creste cu o treime, in urmatorii doi ani – spune ANIS. 60% din volumul total al pieței este concentrat în București.

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, anunță rezultatele celui mai recent studiu desfășurat asupra stării industriei IT în România și perspectivele acestui domeniu de activitate. Studiul analizează volumul și structura pieței IT locale, evoluția numărului de companii și de angajați, valoarea investițiilor, dar și capitalul uman și educația în tehnologie.

”Observăm o continuă creștere a pieței de software și servicii în România, impactul sectorului IT în produsul intern brut național ajungând la 7%. Există speranțe foarte mari în ceea ce privește dezvoltarea suplimentară a acestui segment, prin intermediul marilor proiecte de digitalizare care urmează să fie implementate la nivelul economiei locale. Astfel, în următorii doi ani, valoarea pieței IT din România ar urma să depășească 12 miliarde de euro”, a declarat Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS.

Rata de creștere a sectorului IT: 15 – 17% anual, de trei ori mai rapid decât media națională

Piața IT din România este dinamică și în continuă creștere, având în vedere că de la un volum de 4,6 miliarde de euro în 2015, a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro. Dezvoltarea pieței IT a avut loc chiar și în anul 2020, marcat de pandemie, când s-a înregistrat o creștere a volumului cu 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu trendul general al creșterii economice din România, segmentul IT are o rată anuală de creștere de trei ori mai mare, procentajul fiind de 15 – 17% pe an.

Volumul pieței de telecomunicații are o creștere ceva mai moderată, ajungând de la 4,5 mld. de euro în 2015 la 5,1 mld. de euro în 2020.

Și valoarea exporturilor din domeniul IT & servicii a crescut considerabil, de 2,5 ori în ultimii 5 ani. Astfel, de la cifra de 2,5 miliarde de euro, exporturile au ajuns la un volum de 6 mld. EUR. În plus, volumul exporturilor de servicii R&D (cercetare și dezvoltare) s-a triplat în același interval de timp, de la 200 la 600 de milioane de euro.

Exporturile din domeniul telecomunicațiilor au înregistrat și ele o creștere de 35% în acest interval de timp. Astfel, de la un volum de 566 milioane de euro, cifra a ajuns la 0,87 miliarde EUR. Estimările curente arată creșteri viitoare de 5% anual.

Aproape jumătate din piața de software și servicii aparține companiilor mari

Companiile mari, cu peste 250 de angajați, au o pondere importantă în piața de software și servicii IT, reprezentând 47% din totalul volumului de afaceri generate de industrie (4 mld. euro). Companiile medii (cu 50 – 250 de angajați) reprezintă 20% din volum (1,8 mld. euro), iar cele mici (cu 2 – 49 de angajați) reprezintă 27% din volumul total al pieței (2,5 mld. euro). Întreprinderile micro (0 – 1 angajați) reprezintă în prezent 8% din volumul pieței (0,7 mld. euro), iar în cazul acestora se înregistrează o creștere stabilă, de aproximativ 100 de milioane de euro anual.

Aproape două treimi din volumul total al pieței este concentrat în București (60%), urmat de regiunea Nord-Vest, cu precădere zona județului Cluj (18%). Urmează regiunile Vest (7%), Nord-Est (6%), Centru (5%) și Sud (4%). Se remarcă însă și o scădere a ponderii Bucureștiului în total, Capitala având 64% din volumul pieței IT în 2015. Regiunea de Vest, pe de altă parte, și-a dublat ponderea în total între 2015 și 2020. Sudul este singura regiune a țării unde sunt înregistrate scăderi din ponderea totală a volumului pieței de software și servicii.

Configurația capitalului a rămas stabilă la nivel național. Astfel, 64% dintre companiile IT au capital străin, iar 36% românesc.

Piața telecomunicațiilor este stabilă și dominată de companii mari. Acestea dețin 84% (4,3 mld. euro) din capitalul total, iar restul este deținut de companii medii, cu 4% (200 mln. euro), de companii mici, cu 10% (500 mln. euro) și de micro-întreprinderi, care au 2% din totalul pieței (aproximativ 100 milioane de euro). Piața telecom este puternic polarizată în București, 93% dintre companiile prezente pe piață având sediile aici.

Micro-întreprinderile IT devin din ce în ce mai populare în România

În prezent, piața IT numără nu mai puțin de 21.847 de firme, având o creștere cu 60%. Dezvoltarea cea mai accentuată a avut loc în zona micro-întreprinderilor, unde a fost înregistrată o majorare cu 78% a numărului firmelor în ultimii 5 ani.

În sectorul telecom, pe de altă parte, se regăsesc 1.965 de firme, observând o scădere cu 15% față de numărul companiilor active în 2015. Numărul companiilor mari a rămas stabil, spre deosebire de cel al companiilor mici și mijlocii, care înregistrează scăderi.

Productivitatea în sectorul IT: peste 60.000 euro/ angajat/ an

Sectorul de IT și servicii numără 147.000 de angajați, iar majoritatea (47%) sunt angajați ai companiilor mari de pe piața locală. 27% dintre lucrători activează în companii medii și alți 21% în companii de dimensiuni mici. În microîntreprinderi lucrează doar 6.525 de angajați. La nivelul întregului sector, însă, este remarcată o creștere constantă a numărului de angajați, de aproximativ 8-9.000 pe an.

Sectorul telecomunicațiilor este considerabil mai mic, cu 40.000 de angajați, iar în acest segment s-a înregistrat un declin. In ultimii 5 ani, numărul celor care lucrează în această industrie a scăzut cu 10%.

Capitalul uman din cele două industrii este unul valoros. În ceea ce privește angajații din segmentul de IT și servicii, fiecare produce aproximativ 60.000 de euro anual, iar tendința e de creștere. Productivitatea în sectorul telecom este chiar mai mare, ajungând la 100.000 de euro pe an, dar fiind marcată mai degrabă de constanță.

3 din 4 angajați în sectorul IT au studii universitare

Numărul specialiștilor IT din economie crește de la an la an, cu o rată de creștere constantă, de aproximativ 8-9.000 de angajați anual, aceasta fiind corelată cu numărul de absolvenți de facultăți de profil.

Cea  mai mare parte a specialiștilor IT din România (76%) are studii universitare. Restul de 48.000 de lucrători au doar studii preuniversitare.

Diferența de gen rămâne în continuare semnificativă în piața IT&C din România. Doar 26% din totalul angajaților în această industrie sunt femei (53.000). În privința vârstelor, 47% (95.000) dintre angajați au între 16 și 34 de ani, iar în intervalul 35 – 75 de ani se află 53% dintre aceștia (108.000).

_____________

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Peste 175 de membri. În cadrul ANIS sunt reunite atât companii mici, cât și multinaționale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național.

 

Peste 47.000 de angajați. Membrii ANIS generează un număr semnificativ de locuri de muncă înalt calificată în societate.

Peste 3,87 miliarde de euro cifra de afaceri. Veniturile anuale cumulate ale membrilor plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce privește amprenta economică pe plan local. Cumulat, membrii ANIS au o cifră de afaceri de peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național.

Articol adaptat dupa nocash.ro

Impactul sectorului IT in PIB a ajuns la 7% Read More »