#UE - Hub digitalizare

Strategia cybersecurity din Letonia 2023-2026

Strategia letonă de securitate cibernetică 2023-2026 elaborată de Ministerul Apărării definește principalele direcții de acțiune ale politicii naționale de securitate cibernetică, descrie situația de securitate cibernetică a Letoniei și, de asemenea, identifică provocările viitoare.

Scopul politicii naționale de securitate cibernetică elaborată de Ministerul Apărării în perioada până în 2026 este de a consolida securitatea spațiului cibernetic al Letoniei prin dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică, creșterea rezistenței împotriva atacurilor cibernetice și promovarea conștientizării publicului cu privire la amenințările din spațiul cibernetic.

Au fost definite cinci direcții principale de acțiune:

Îmbunătățirea managementului securității cibernetice
Promovarea securității cibernetice și consolidarea rezilienței
Conștientizarea publicului, educație și cercetare
Cooperare internațională și justiție în spațiul cibernetic
Prevenirea și combaterea criminalității informatice

Sarcini și priorități pentru dezvoltarea competențelor digitale

Identificați nevoile pentru creșterea calificărilor a specialiștilor existenți și dezvoltați un cadru pentru formarea și recrutarea de noi specialiști.
Încurajează implicarea profesioniștilor în domeniul proceselor de schimb de cunoștințe/formare.
Crearea de programe de formare/actualizare manageri de securitate IS/TIC.
Identificați și implementați măsuri specifice (campanii de informare etc.) care vizează grupuri individuale ale societății: copii și tineri, seniori, personal al administrațiilor publice, inclusiv consolidarea cunoștințelor și conștientizarea igienei cibernetice.
Consolidarea dezvoltarea cercetării securității cibernetice în Letonia, folosind oportunitățile de finanțare furnizate de Europa digitală și construind mecanismele naționale de sprijin pentru cercetarea în domeniul securității cibernetice necesare.

Strategia de securitate cibernetică a fost elaborată în legătură cu legislația actuală a Uniunii Europene în domeniu, precum și ținând cont de direcțiile naționale de dezvoltare incluse în documentele de planificare a politicii digitale, cu scopul de a asigura o dezvoltare coerentă a securității digitale și cibernetice a Letoniei. .

Strategia cybersecurity din Letonia Read More »

Identitatea digitală europeană

O identitate digitală pentru fiecare european. Un portofel digital personal pentru fiecare cetățean și rezident al UE.

Avantajele identității digitale a UE

-Va oferi oricărei persoane care poate avea carte de identitate națională dreptul de a deține și o identitate digitală care să fie recunoscută peste tot în UE

-Va fi o modalitate simplă și sigură de a controla câte informații partajați când folosiți servicii care necesită schimburi de informații

-Va funcționa prin intermediul portofelelor digitale disponibile pe aplicațiile de telefonie mobilă și pe alte dispozitive și le va permite utilizatorilor:

- să se identifice online și offline

- să stocheze și să facă schimb de informații furnizate de guverne, de exemplu numele, prenumele, data nașterii, cetățenia

- să stocheze și să facă schimb de informații furnizate de surse private de încredere

să utilizeze informațiile incluse pentru a confirma un drept (ex. de ședere, de muncă sau de studiu într-un anumit stat membru)

De ce o identitate digitală?

Sistemele de identificare digitală oferite în prezent de guvernele din UE prezintă câteva deficiențe importante: nu sunt disponibile pentru întreaga populație, sunt adesea limitate la serviciile publice online și nu permit un acces ușor la nivel transfrontalier.

Numai 14 % dintre furnizorii de servicii publice esențiale din toate statele membre permit autentificarea transfrontalieră cu un sistem de identificare electronică, de exemplu pentru a dovedi identitatea unei persoane pe internet, fără a fi nevoie de parolă. Numărul anual al autentificărilor transfrontaliere este foarte mic, dar în creștere.

Sondaj Eurobarometru

72 % dintre utilizatori doresc să știe cum le sunt prelucrate datele atunci se conectează prin intermediul conturilor lor de pe rețele sociale.
63 % dintre cetățenii UE doresc un identificator digital unic și sigur pentru toate serviciile online (sondaj Eurobarometru)

Principiile pe care trebuie să le respecte identitatea digitală europeană

Să fie disponibilă pentru toate persoanele fizice (cetățeni ori rezidenți ai UE) sau juridice din UE care doresc să o utilizeze
Să fie utilizabilă pe scară extinsă ca modalitate de identificare sau de confirmare a anumitor atribute personale, pentru a accesa servicii digitale publice și private în întreaga Uniune
Să le permită utilizatorilor să controleze exact ce aspecte ale identității, ale datelor și ale certificatelor partajează cu terți și să țină evidența acestor partajări

În practică

Utilizând portofelele UE pentru identitatea digitală, cetățenii vor putea să își dovedească identitatea în întreaga UE, atunci când este necesar, pentru a accesa servicii online, pentru a partaja documente digitale sau pur și simplu pentru a dovedi un anumit atribut personal, cum ar fi vârsta, fără a-și dezvălui identitatea completă sau alte date personale. Cetățenii vor deține în orice moment controlul deplin cu privire la datele pe care le partajează și la destinatarii acestor date.

Identitatea digitală a UE poate fi folosită în numeroase situații. De exemplu, veți putea:

să utilizați servicii publice (să solicitați certificate de naștere sau adeverințe medicale, să semnalați o schimbare de adresă…)
să vă deschideți un cont bancar
să vă depuneți declarațiile fiscale
să vă înscrieți la universitate, în țara de origine sau în altă țară din UE
să stocați rețete medicale pe care să le puteți utiliza oriunde în Europa
să vă dovediți vârsta
să închiriați o mașină folosind un permis de conducere electronic
să vă înregistrați la sosirea într-un hotel

Mai simplu pentru cetățeni și pentru întreprinderi

Datorită cadrului de încredere creat de Regulamentul eIDAS, se pot folosi deja, cu efect juridic, serviciile de identificare și de asigurare a încrederii enumerate mai jos, și aceasta peste tot în UE. Aceste servicii sunt esențiale pentru sporirea încrederii și a securității pe piața unică digitală. Unele dintre ele (de exemplu semnătura electronică) vor fi integrate în portofelul pentru identitatea digitală, pentru a le facilita utilizarea.

	Pentru cetățeni	Pentru întreprinderi
Semnătura electronică Exprimă în format electronic acordul dumneavoastră cu privire la conținutul unui document. Funcția va fi integrată în portofel.	Vă va permite să semnați documente juridice și e-mailuri fără a imprima nicio hârtie	Vă va permite să economisiți timp și bani datorită simplificării proceselor și va impulsiona inovarea în procedurile comerciale
Marcajul temporal electronic Face dovada electronică a existenței unui set de date la un moment dat	Va oferi, de exemplu, dovada că ați cumpărat bilete la un concert	Va îmbunătăți urmărirea documentelor și gradul de responsabilitate
Identificarea electronică (eID) Dovedește electronic identitatea întreprinderilor și a consumatorilor	Vă va permite, de exemplu, să vă deschideți conturi bancare în altă țară utilizând identificatorul dumneavoastră național	Vă va permite să vă extindeți baza de clienți și să economisiți timp și bani și va întări încrederea în tranzacțiile transfrontaliere
Certificatul calificat pentru autentificarea web Garantează că site-urile prezintă încredere	Vă va informa dacă site-urile și aplicațiile pe care le folosiți sunt sigure și de încredere	Va spori încrederea consumatorilor și va contribui la evitarea phishing-ului, ceea ce vă va proteja reputația firmei
Sigiliul electronic Garantează atât originea, cât și integritatea unui document	Va garanta, de exemplu, că biletele la un meci de fotbal sunt reale, nu contrafăcute	Vă va permite să economisiți timp și bani (datorită simplificării proceselor) și va spori încrederea în originea documentului
Serviciul de distribuție electronică înregistrată Protejează împotriva riscului de pierdere, furt, deteriorare sau modificare în timpul transmiterii documentației	Va garanta, de exemplu, că un cadou comandat pentru aniversarea cuiva drag ajunge în siguranță	Va reduce timpul și costurile asociate transferurilor de documente, va spori eficiența și încrederea și va îmbunătăți urmărirea documentelor

Identitatea digitală europeană Read More »

Strategia Digitală a UE

Într-o perioadă în care internetul și tehnologiile digitale ne transformă lumea, o Europă pregătită pentru era digitală este una dintre cele șase priorități politice ale Comisiei Europene.

În martie 2021, Comisia a propus o cale către Deceniul digital. Acest program de politică este ghidat de Busola digitală 2030 – un plan pentru realizarea transformării digitale a economiei și societății UE.

Busola digitală vizează un ecosistem digital sigur, centrat pe om, în care cetățenii sunt împuterniciți, iar întreprinderile prosperă datorită potențialului digital. Busola indică patru puncte cardinale pentru această traiectorie: competențe digitale, infrastructură digitală sigură și performantă, transformarea digitală a afacerilor și digitalizarea serviciilor publice.

Această agendă politică se aliniază cu normele și standardele UE pentru a consolida suveranitatea digitală a UE. O serie de instrumente bugetare vor sprijini investițiile necesare pentru a construi Deceniul digital al Europei pe baze solide.

Agenda solicită o intensificare a activității începute în deceniul precedent pentru a accelera transformarea digitală a Europei, bazându-se pe progresele către o piață unică digitală pe deplin funcțională.

Strategia UE pentru piața unică digitală a deschis calea pentru o armonizare digitală mai strânsă între statele membre ale UE. Lansată în 2015, aceasta și-a propus să contribuie la creșterea economică, la stimularea locurilor de muncă, a concurenței, a investițiilor și a inovației în UE, pe baza a trei piloni:

Acces: acces mai bun pentru consumatori și întreprinderi la bunurile și serviciile digitale din întreaga Europă;
Mediu: crearea condițiilor potrivite și a unor condiții de concurență echitabile pentru ca rețelele digitale și serviciile inovatoare să înflorească;
Economie și Societate: maximizarea potențialului de creștere al economiei digitale.

Deoarece digitalul este o prioritate a UE, este, de asemenea, o prioritate pentru țările partenere strategice ale UE să construiască un mediu digital mai bun și mai armonizat. Obiectivele politicii Parteneriatului Estic (PaE) pentru perioada de după 2020 includ acțiuni-țintă care vor sprijini dezvoltarea pieței unice digitale: investiții în economii competitive și inovatoare, în oameni și societăți bazate pe cunoaștere, în securitate și reziliență cibernetică și în transformarea digitală.

Extinderea beneficiilor pieței unice digitale către țările partenere din est este un obiectiv important al Programului EU4Digital.

Strategia Digitală a UE Read More »

Eurostat 2023 - Utilizarea Cloud Computing

România (18.4% in 2023) și Bulgaria (17.5%) au cel mai mic procent din UE de companii care au achiziționat servicii de cloud

În 2023, 45,2% dintre întreprinderile din UE au achiziționat servicii de cloud computing, adică servicii utilizate pe internet pentru a accesa software, putere de calcul, capacitate de stocare, mai ales pentru e-mail, stocarea fișierelor și software de birou. arata studiile Eurostat.

Acest lucru marchează o creștere de 4,2 puncte procentuale față de 2021.

75,3 % dintre aceste întreprinderi au achiziționat servicii cloud sofisticate legate de aplicații software de securitate, de găzduire a bazelor de date ale întreprinderii sau de platforma de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor.

Serviciile de cloud computing ar trebui să fie furnizate de pe serverele furnizorilor de servicii și, în scopul realizarii studiului privind utilizarea tehnoligiei informatiei TIC și a comerțul electronic în întreprinderi, să aibă următoarele caracteristici obligatorii:

autoservire la cerere: utilizatorii pot solicita resurse de calcul fără interacțiune umană cu furnizorul de servicii;
elasticitatea furnizării: capabilitățile pot fi ușor mărite sau reduse, de ex. ca răspuns la modificări ale numărului de utilizatori sau ale capacității de stocare necesare, astfel încât întreprinderile să poată face față vârfurilor de cerere fără a fi nevoite să investească în infrastructură care altfel va rămâne inactivă sau subutilizată; și
servicii plătibile (plată-per-utilizator, plată-pe-utilizare sau preplătită).
În principiu, furnizorii de servicii pot furniza servicii legate de TIC de pe servere partajate (cloud public) sau dintr-o infrastructură cloud furnizată pentru utilizarea exclusivă a unei anumite întreprinderi (cloud privat).

Serviciile de cloud computing pot satisface o gamă largă de alte nevoi de afaceri TIC. Mai mult de două din trei întreprinderi (68 %) care au cumpărat cloud-ul l-au folosit pentru stocarea fișierelor. 66,3 % dintre întreprinderi au raportat că au cumpărat software de birou (de exemplu, procesoare de text, foi de calcul) și 61 % aplicații software de securitate ca serviciu cloud, în timp ce aproximativ 43 % și-au găzduit baza de date pe cloud.

Cel mai important, prin intermediul cloud-ului, întreprinderile au acces la aplicații software pentru clienții finali relativ mai sofisticate, pentru finanțe/contabilitate (51,6 %), pentru planificarea proceselor și resurselor lor (planificarea resurselor întreprinderii – ERP) (25,9 %) și pentru gestionarea informațiilor despre clienții lor (gestionarea relațiilor cu clienții – CRM) (25 %). Puțin mai mult de una din patru întreprinderi (26,1 %) a achiziționat servicii de cloud computing ca platformă de calcul care oferă un mediu găzduit pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor. În plus, 25,4 % au raportat că au cumpărat platforme de cloud computing (de obicei de înaltă performanță) pentru putere de calcul pentru a rula propriile aplicații software de afaceri.

Nu este surprinzător că cea mai mare proporție de întreprinderi care cumpără servicii de cloud computing (79 %) a fost în sectorul informației și comunicațiilor, în timp ce în aproape toate celelalte sectoare economice procentul a fost sub 60 % și a variat între 37,6 % și 56 % (a se vedea figura 2). . Întreprinderile „profesionale, științifice și tehnice” s-au situat între ele, 62,4 % raportând că au cumpărat servicii cloud. Comparativ cu 2021, creșterea ponderii întreprinderilor care achiziționează cloud computing a fost cea mai mare în sectorul imobiliar (+7,5 puncte procentuale).

Dependența întreprinderilor de cloud computing

Dependența întreprinderilor de serviciile de cloud computing poate fi descrisă prin nivelul de sofisticare al serviciilor cloud pe care le cumpără. Pe baza datelor sondajului, tipurile de servicii au fost clasificate în trei niveluri: servicii de cloud computing de bază, intermediare și sofisticate.

Întreprinderile care cumpără servicii cloud de bază sunt acelea care au achiziționat cel puțin unul dintre următoarele servicii: e-mail ca serviciu cloud, software de birou ca serviciu cloud, stocare de fișiere sau putere de calcul pentru a rula software-ul propriu al întreprinderii și nu utilizează niciun alte servicii acoperite.

Întreprinderile care cumpără servicii cloud intermediare achiziționează cel puțin unul dintre următoarele servicii: aplicație software financiară sau contabilă ca serviciu cloud, ERP o aplicație software ca cloud sau aplicație software CRM ca serviciu cloud, dar niciunul dintre serviciile sofisticate.

Întreprinderile care cumpără servicii cloud sofisticate le includ pe cele care au achiziționat cel puțin una dintre: aplicații software de securitate, găzduire baze de date ale întreprinderii sau platformă de calcul care oferă un mediu găzduit pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor.

În 2023, 45,2 % dintre întreprinderile din UE au raportat că au cumpărat cloud și o proporție relativ mare (34 % din total) a raportat că au cumpărat cel puțin unul dintre serviciile sofisticate și, prin urmare, au fost clasificate ca fiind foarte dependente de serviciile cloud (a se vedea figura 6). Cea mai mare proporție de întreprinderi foarte dependente de serviciile cloud a fost înregistrată în Finlanda (63,6 %), Danemarca (62,8 %), Suedia (56,1 %) și Țările de Jos (52,3 %).

Cele mai mari ponderi ale întreprinderilor care au achiziționat diverse servicii informatice au fost înregistrate în Finlanda (78,3%), Suedia (71,6%), Danemarca (69,5%) și Malta (66,7%). La celălalt capăt al intervalului, mai puțin de un sfert dintre întreprinderile din Grecia (23,6%), România (18,4%) și Bulgaria (17,5%) au făcut astfel de achiziții.

Cele mai achiziționate servicii de cloud computing în 2023 au fost serviciile de e-mail (82,7%), urmate de serviciile de stocare a fișierelor (68%) și de software-ul de birou (66,3%). Aplicațiile software de securitate (61,0%), aplicațiile software de finanțe sau contabilitate (51,6%) și găzduirea bazei de date a întreprinderii (43,0%) au fost, de asemenea, populare.

Aproximativ un sfert dintre întreprinderi au achiziționat platforme de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor (26,1%), software de planificare a resurselor întreprinderii (25,9%), putere de calcul pentru a rula propriul software al întreprinderii (25,4%) sau software de gestionare a relațiilor cu clienții (25,0%).

Rata de adoptare relativ scăzută a Bulgariei subliniază necesitatea unui impuls mai mare în direcția adoptării serviciilor de cloud computing, în concordanță cu tendințele progresive observate în alte state membre ale UE.

Dintre întreprinderile care au raportat că au cumpărat cloud computing, aproximativ 82,7 % s-au bazat pe o soluție cloud pentru e-mailul lor (a se vedea tabelul 1). În loc să creeze o infrastructură de server pentru sistemul lor de e-mail, aceste întreprinderi au optat pentru o soluție cloud.

E-mail, stocare fisiere si software de birou – cele mai achizitionate servicii de cloud computing

Cele mai achizitionate servicii de cloud computing in 2023, potrivit statisticilor oficiale de la nivelul U.E. au fost:

serviciile de e-mail (82,7%)
serviciile de stocare pentru fisiere (68,0%)
software-ul de birou (66,3%)
aplicatiile software de securitate (61,0%),
aplicatiile software pentru finante sau contabilitate (51,6%)
gazduirea pentru baza de date a intreprinderii (43,0%)

Aproximativ un sfert dintre intreprinderi au achizitionat platforme de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicatiilor (26,1%), software de planificare a resurselor intreprinderii (25,9%), putere de calcul pentru a rula software-ul propriu al intreprinderii (25,4%) sau software de gestionare a relatiilor cu clientii (25,0%).

Sa ne reamintim ca UE a propus o Busola pentru dimensiunea digitala cu patru obiective digitale care ar trebui atinse pana in 2030. Unul dintre obiective vizeaza intreprinderile: 75 % din firme ar trebui sa foloseasca servicii de cloud computing, volume mari de date si IA; peste 90 % dintre intreprinderile mici si mijlocii din UE ar trebui sa atinga cel putin un nivel de baza de intensitate digitala; numarul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui sa se dubleze.

O alta tinta ar fi ca 20 de milioane de specialisti TIC sa fie angajati in UE, iar toate serviciile publice esentiale ar trebui sa fie disponibile online.

Articol adaptat dupa

Eurostat

Eurostat 2023 – Utilizarea Cloud Computing. Romania locul 26 din 27 tari. Read More »

UE elaborează un plan de digitalizare a sectorului energetic pe fondul crizei

Potrivit portalului EURActiv, se propune crearea unui „geamăn digital” al rețelei electrice până în 2023, care să permită primirea în timp real a informațiilor despre starea rețelei și să o eficientizeze.

Comisia Europeană (CE) intenționează să crească investițiile în digitalizarea rețelei electrice a Uniunii Europene (UE), a anunțat miercuri portalul de la Bruxelles EURActiv cu referire la proiectul de propunere.

Potrivit acestuia, CE intenționează să combine digitalizarea sectorului energetic cu noi inițiative, precum crearea unui spațiu european de date energetice și a unui „geamăn digital” al sistemului energetic. Odată cu criza energetică în curs, necesitatea de a integra rapid energia regenerabilă în mixul energetic al UE devine din ce în ce mai importantă. Totuși, pentru aceasta este necesară dezvoltarea unui sistem energetic „inteligent” și descentralizat, potrivit CE.

Inițiativa se concentrează pe creșterea investițiilor în digitalizarea infrastructurii electrice a UE. Se propune crearea unui „^{geamăn digital}” al rețelei electrice până în 2023, care să permită primirea de informații despre starea rețelei în timp real și să o eficientizeze. Pentru a crea un „geamăn digital” va fi necesară introducerea pe scară largă a „contoarelor inteligente” de electricitate sau a altor dispozitive care măsoară consumul de energie la nivelul consumatorului. Portalul indică faptul că observabilitatea, adică capacitatea de a monitoriza starea sistemului, este una dintre cele cinci domenii care vor necesita investiții la scară largă pentru a se dezvolta. În document, acestea sunt estimate la 170 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, statele membre ale UE rămân adesea în urmă în utilizarea acestui tip de instrument, ceea ce face dificilă monitorizarea stării sistemului energetic în timp real. „Rețelele electrice au devenit mai digitale în ultimul deceniu, dar viteza de transformare ar trebui să crească semnificativ”, citează un fragment al documentului pe portal. În același timp, se recunoaște că digitalizarea rețelei electrice va crește oportunitățile pentru atacuri cibernetice.

Criza energetică din UE s-a agravat la începutul lunii iulie, când au avut loc primele întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia către o serie de țări europene. Acestea sunt cauzate, în special, de probleme cu întreținerea turbinelor pentru Nord Stream din cauza sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. CE a cerut țărilor UE să se pregătească în mod proactiv pentru încetarea completă a furnizării de gaze de către Rusia și să pună în aplicare un plan de reducere voluntară a consumului acestuia de către toate statele comunitare cu 15% pentru perioada de la 1 august 2022 până la 31 martie. 2023. Potrivit șefei CE, Ursula von der Leyen, prețurile gazelor în țările UE au crescut de 10 ori față de perioada de dinaintea pandemiei de COVID-19.

Articol adaptata dupa adevarul.ro

UE elaborează un plan de digitalizare a sectorului energetic pe fondul crizei Read More »