Eurostat 2023 - Utilizarea Cloud Computing
România (18.4% in 2023) și Bulgaria (17.5%) au cel mai mic procent din UE de companii care au achiziționat servicii de cloud
În 2023, 45,2% dintre întreprinderile din UE au achiziționat servicii de cloud computing, adică servicii utilizate pe internet pentru a accesa software, putere de calcul, capacitate de stocare, mai ales pentru e-mail, stocarea fișierelor și software de birou. arata studiile Eurostat.
Acest lucru marchează o creștere de 4,2 puncte procentuale față de 2021.
75,3 % dintre aceste întreprinderi au achiziționat servicii cloud sofisticate legate de aplicații software de securitate, de găzduire a bazelor de date ale întreprinderii sau de platforma de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor.
Serviciile de cloud computing ar trebui să fie furnizate de pe serverele furnizorilor de servicii și, în scopul realizarii studiului privind utilizarea tehnoligiei informatiei TIC și a comerțul electronic în întreprinderi, să aibă următoarele caracteristici obligatorii:
- autoservire la cerere: utilizatorii pot solicita resurse de calcul fără interacțiune umană cu furnizorul de servicii;
- elasticitatea furnizării: capabilitățile pot fi ușor mărite sau reduse, de ex. ca răspuns la modificări ale numărului de utilizatori sau ale capacității de stocare necesare, astfel încât întreprinderile să poată face față vârfurilor de cerere fără a fi nevoite să investească în infrastructură care altfel va rămâne inactivă sau subutilizată; și
- servicii plătibile (plată-per-utilizator, plată-pe-utilizare sau preplătită).
- În principiu, furnizorii de servicii pot furniza servicii legate de TIC de pe servere partajate (cloud public) sau dintr-o infrastructură cloud furnizată pentru utilizarea exclusivă a unei anumite întreprinderi (cloud privat).
Serviciile de cloud computing pot satisface o gamă largă de alte nevoi de afaceri TIC. Mai mult de două din trei întreprinderi (68 %) care au cumpărat cloud-ul l-au folosit pentru stocarea fișierelor. 66,3 % dintre întreprinderi au raportat că au cumpărat software de birou (de exemplu, procesoare de text, foi de calcul) și 61 % aplicații software de securitate ca serviciu cloud, în timp ce aproximativ 43 % și-au găzduit baza de date pe cloud.
Cel mai important, prin intermediul cloud-ului, întreprinderile au acces la aplicații software pentru clienții finali relativ mai sofisticate, pentru finanțe/contabilitate (51,6 %), pentru planificarea proceselor și resurselor lor (planificarea resurselor întreprinderii – ERP) (25,9 %) și pentru gestionarea informațiilor despre clienții lor (gestionarea relațiilor cu clienții – CRM) (25 %). Puțin mai mult de una din patru întreprinderi (26,1 %) a achiziționat servicii de cloud computing ca platformă de calcul care oferă un mediu găzduit pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor. În plus, 25,4 % au raportat că au cumpărat platforme de cloud computing (de obicei de înaltă performanță) pentru putere de calcul pentru a rula propriile aplicații software de afaceri.
Nu este surprinzător că cea mai mare proporție de întreprinderi care cumpără servicii de cloud computing (79 %) a fost în sectorul informației și comunicațiilor, în timp ce în aproape toate celelalte sectoare economice procentul a fost sub 60 % și a variat între 37,6 % și 56 % (a se vedea figura 2). . Întreprinderile „profesionale, științifice și tehnice” s-au situat între ele, 62,4 % raportând că au cumpărat servicii cloud. Comparativ cu 2021, creșterea ponderii întreprinderilor care achiziționează cloud computing a fost cea mai mare în sectorul imobiliar (+7,5 puncte procentuale).
Dependența întreprinderilor de cloud computing
Dependența întreprinderilor de serviciile de cloud computing poate fi descrisă prin nivelul de sofisticare al serviciilor cloud pe care le cumpără. Pe baza datelor sondajului, tipurile de servicii au fost clasificate în trei niveluri: servicii de cloud computing de bază, intermediare și sofisticate.
Întreprinderile care cumpără servicii cloud de bază sunt acelea care au achiziționat cel puțin unul dintre următoarele servicii: e-mail ca serviciu cloud, software de birou ca serviciu cloud, stocare de fișiere sau putere de calcul pentru a rula software-ul propriu al întreprinderii și nu utilizează niciun alte servicii acoperite.
Întreprinderile care cumpără servicii cloud intermediare achiziționează cel puțin unul dintre următoarele servicii: aplicație software financiară sau contabilă ca serviciu cloud, ERP o aplicație software ca cloud sau aplicație software CRM ca serviciu cloud, dar niciunul dintre serviciile sofisticate.
Întreprinderile care cumpără servicii cloud sofisticate le includ pe cele care au achiziționat cel puțin una dintre: aplicații software de securitate, găzduire baze de date ale întreprinderii sau platformă de calcul care oferă un mediu găzduit pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor.
În 2023, 45,2 % dintre întreprinderile din UE au raportat că au cumpărat cloud și o proporție relativ mare (34 % din total) a raportat că au cumpărat cel puțin unul dintre serviciile sofisticate și, prin urmare, au fost clasificate ca fiind foarte dependente de serviciile cloud (a se vedea figura 6). Cea mai mare proporție de întreprinderi foarte dependente de serviciile cloud a fost înregistrată în Finlanda (63,6 %), Danemarca (62,8 %), Suedia (56,1 %) și Țările de Jos (52,3 %).
Cele mai mari ponderi ale întreprinderilor care au achiziționat diverse servicii informatice au fost înregistrate în Finlanda (78,3%), Suedia (71,6%), Danemarca (69,5%) și Malta (66,7%). La celălalt capăt al intervalului, mai puțin de un sfert dintre întreprinderile din Grecia (23,6%), România (18,4%) și Bulgaria (17,5%) au făcut astfel de achiziții.
Cele mai achiziționate servicii de cloud computing în 2023 au fost serviciile de e-mail (82,7%), urmate de serviciile de stocare a fișierelor (68%) și de software-ul de birou (66,3%). Aplicațiile software de securitate (61,0%), aplicațiile software de finanțe sau contabilitate (51,6%) și găzduirea bazei de date a întreprinderii (43,0%) au fost, de asemenea, populare.
Aproximativ un sfert dintre întreprinderi au achiziționat platforme de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor (26,1%), software de planificare a resurselor întreprinderii (25,9%), putere de calcul pentru a rula propriul software al întreprinderii (25,4%) sau software de gestionare a relațiilor cu clienții (25,0%).
Rata de adoptare relativ scăzută a Bulgariei subliniază necesitatea unui impuls mai mare în direcția adoptării serviciilor de cloud computing, în concordanță cu tendințele progresive observate în alte state membre ale UE.
Dintre întreprinderile care au raportat că au cumpărat cloud computing, aproximativ 82,7 % s-au bazat pe o soluție cloud pentru e-mailul lor (a se vedea tabelul 1). În loc să creeze o infrastructură de server pentru sistemul lor de e-mail, aceste întreprinderi au optat pentru o soluție cloud.
E-mail, stocare fisiere si software de birou – cele mai achizitionate servicii de cloud computing
Cele mai achizitionate servicii de cloud computing in 2023, potrivit statisticilor oficiale de la nivelul U.E. au fost:
- serviciile de e-mail (82,7%)
- serviciile de stocare pentru fisiere (68,0%)
- software-ul de birou (66,3%)
- aplicatiile software de securitate (61,0%),
- aplicatiile software pentru finante sau contabilitate (51,6%)
- gazduirea pentru baza de date a intreprinderii (43,0%)
Aproximativ un sfert dintre intreprinderi au achizitionat platforme de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicatiilor (26,1%), software de planificare a resurselor intreprinderii (25,9%), putere de calcul pentru a rula software-ul propriu al intreprinderii (25,4%) sau software de gestionare a relatiilor cu clientii (25,0%).
Sa ne reamintim ca UE a propus o Busola pentru dimensiunea digitala cu patru obiective digitale care ar trebui atinse pana in 2030. Unul dintre obiective vizeaza intreprinderile: 75 % din firme ar trebui sa foloseasca servicii de cloud computing, volume mari de date si IA; peste 90 % dintre intreprinderile mici si mijlocii din UE ar trebui sa atinga cel putin un nivel de baza de intensitate digitala; numarul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui sa se dubleze.
O alta tinta ar fi ca 20 de milioane de specialisti TIC sa fie angajati in UE, iar toate serviciile publice esentiale ar trebui sa fie disponibile online.
Articol adaptat dupa