Digitalizarea sau digitizarea - este procesul de transformare a informațiilor într-un format digital, în care informația este organizată în biți. Rezultatul este reprezentarea unui obiect, imagine, sunet, document sau semnal prin generarea unei serii de numere care descriu un set discret de puncte sau probe. În glosarul IT Gartner, digitalizarea este definită prin „utilizarea tehnologiilor digitale pentru a schimba un model de afaceri și pentru a oferi noi venituri și oportunități de producere a valorii; este procesul de a trece la o afacere digitală”. În perspectiva modernă, digitalizarea înseamnă transformarea interacțiunilor, comunicațiilor, relațiilor, funcțiilor de business și a modelelor de afaceri în (mai multe) procese digitale, care adesea se reduc la o combinație de digital și fizic (cum ar fi serviciul pentru clienți - omnichannel, marketingul integrat sau industrializarea producției și operații manuale, serviciile electronice și așa mai departe).
Digitalizarea utilizează informații digitizate (sau obținute direct în format digital). Versiunile analogice / fizice, cum ar fi documente de hârtie, imagini, fotografii, sunete etc., trebuie convertite în format digital prin digitizare. Odată ce informațiile analogice au fost digitizate, ele pot fi integrate și folosite apoi în diverse aplicații software (cu premise bune pentru automatizări ulterioare).
Transformare digitală - utilizarea de către o entitate publică sau privată a soluţiilor oferite de tehnologia informaţiei pentru transformarea optimală a fluxurilor operative necesare îndeplinirii obiectului activităţilor specifice, precum şi utilizarea de către un ansamblu de entităţi a soluţiilor oferite de tehnologia informaţiei pentru asigurarea interoperabilităţii tehnice şi semantice a fluxurilor de date şi informaţii;
Interoperabilitate - capacitatea instituţiilor şi autorităţilor publice de a partaja informaţii şi cunoştinţe, prin intermediul sistemelor informatice, atât în interiorul administraţiei publice, cât şi cu sectorul privat şi societatea civilă, în condiţiile legii, în scopul furnizării de servicii publice electronice;
Cetățenia digitală:
conduita etică, luând în considerare diversitatea socială, culturală și filosofică a digitalului în societate, precum și contextele sociale, economice, de mediu și profesionale în care interacțiunile pot avea loc;
conștientizarea impactului utilizării tehnologiei digitale asupra bunăstării fizice și psihologice, înțelegerea problemelor legate de comercializarea informațiilor personale, influența publicității digitale și siguranța/încrederea percepută a site-urilor web;
reflectarea asupra implicațiilor etice ale legilor și normelor care reglementează tehnologia digitală, inclusiv cele referitoare la drepturile de autor;
Unul dintre pilonii esențiali ai digitalizării României este identitatea electronică. Simplificarea accesului la serviciile publice electronice necesită un element unic de identificare, care să fie recunoscut de toate instituțiile și autoritățile, astfel încât accesul la mai multe servicii publice electronice să nu presupună repetarea procedurilor de autentificare. Identificarea electronică le va asigura cetățenilor o identitate validă, verificată. În relațiile cu instituțiile publice, documentele semnate cu certificatul digital în spațiul virtual vor avea aceeași valoare ca documentele semnate olograf, pe hârtie.
Cloud - reţea partajată de resurse informatice care pot fi puse la dispoziţie sau eliberate în mod rapid şi flexibil, minimizând efortul managerial şi interacţiunea cu furnizorul serviciului de acces la aceste resurse.
Centru de date
Centru de date (Data Center în limba engleză), este o locaţie fizică dedicată stocării, procesării şi transmiterii informaţiilor în format digital.
Parametrul esenţial pentru un centru de date este timpul neîntrerupt de funcţionare (up time) raportat la durata unui an calendaristic.
Ideal, pentru un centru de date, up time-ul ar trebui să fie de 100 %. La momentul actual, nici un furnizor de astfel de servicii nu poate asigura acest parametru la valoarea de 100 %, astfel încât, în contractele de furnizare a unor astfel de servicii este stipulat un up time de 99,99 %.
Deoarece costurile de dotare cu echipamente, cu întreţinerea şi mentenanţa cerute de un centru de date sunt foarte mari, puţine firme sau organizaţii îşi permit să opereze o astfel de locaţie. În general, serviciile de stocare, procesare şi transmitere a informaţiilor digitale sunt închiriate de la furnizori specializaţi.
Doar marile companii IT de talia Google, Yahoo, Microsoft, FaceBook, cele din domeniul financiar-bancar sau organizaţiile guvernamentale îşi permit să aibă propriile centre de date. Aici poti afla unde se afla centrele de date Google.
Cerinţele esenţiale pentru operarea unui centru de date sunt următoarele:
locaţia fizică a centrului de date trebuie să nu fie expusă riscului de inundaţii, cutremure, alunecări de teren, incendii;
locaţia fizică a centrului de date trebuie să fie securizată prin mijloace de protecţie la efracţie şi de detecţie şi stingere automată a incendiilor;
în locaţia fizică a centrului de date trebuie să existe un sistem performant de climatizare;
sistemul de alimentare cu energie electrică trebuie să fie prevăzut cu surse neîntreruptibile (UPS) şi generatoare electrice care să preia întreaga sarcină (inclusiv alimentarea sistemului de climatizare) pe timp nelimitat. Funcţie de importanţa centrului de date se pot prevedea două sisteme redundante de alimentare cu energie electrică.
pentru a asigura redundanţa, canalele de transmisie a informaţiilor, ce intră şi ies din centrul de date, trebuie să fie asigurate de mai mulţi furnizori de servicii, pe diferite medii şi protocoale de transmisie (cupru, fibră optică, radio, protocol IP, ATM, etc.);
fiabilitatea echipamentelor din centrul de date – servere, routere, switch-uri, etc. trebuie să fie foarte bună. Fiabilitatea unui centru de date este dată de fiabilitatea celei mai slabe componente.
Funcţiile asigurate de un centru de date sunt : stocarea şi procesarea informaţiilor, asigurarea serviciilor de reţea – acces în reţea (servicii de tipul PPOE) , routare de pachete, servicii DNS şi DHCP, servicii de mail, servicii cloud , virtualizare, etc. Cele mai mari costuri legate de operarea unui centru de date sunt cele cu energia electrică necesară funcţionării acestuia.
Cel puţin 50% din puterea instalată este consumată de sistemul de climatizare. Din acest motiv, marii giganţi din industria IT şi-au relocat în ultima perioadă centrele de date în zone cu climat rece – zonele subartice din Norvegia, Finlanda, Canada, etc.
Recent compania Google a anunţat că, unul din centrele sale de date din Belgia a fost afectat de fluctuaţiile reţelei de alimentare cu energie electrică, fluctuaţii cauzate de 4 fulgere succesive produse în zona respectivă. Compania a precizat faptul că 0,000001 % din datele stocate au fost pierdute definitiv.
Ce este mai exact IoT?
IoT (Internet of Things) este o definitie destul de larga, acoperind in esenta orice dispozitiv care este capabil sa comunice cu alte dispozitive pe Internet. Am observat pana acum doua aplicatii majore ale IoT, cele din spatiul de consum si cele din industrie.
Pentru consumatori, dispozitivele IoT tind sa aiba functii simple. De exemplu, o locuinta poate contine un televizor inteligent, el insusi un dispozitiv IoT, conectat la un telefon mobil acesta poate fi folosit ca telecomanda. Sau un difuzor inteligent, cum ar fi Amazon Echo, poate fi sincronizat cu sistemul de incalzire al casei pentru a controla temperatura prin comenzi vocale.
In cadrul industriei, principiile sunt aceleasi, numai ca pe o scara mult mai mare. Cele mai aglomerate benzi de expediere din lume sunt acum gestionate de dispozitivele IoT, senzorii de la distanta inregistrand automat incarcaturile si sincronizand datele dintr-un port catre un hub central.
Cu toate acestea, domeniul IoT se largeste tot timpul, deoarece aproape orice dispozitiv imaginabil devine "conectat" intr-un fel sau altul.
Asistenta inteligenta la domiciliu este una dintre cele mai recunoscute si utilizate pe scara larga dispozitive IoT si, in ciuda faptului ca este un concept relativ nou pe scena consumatorului, exista acum mii de produse disponibile pe piata. In timp ce companii precum Amazon si Google au fost printre primele care au popularizat tehnologia, producatorii traditionali de difuzoare s-au apucat de dezvoltarea tehnologiei IoT, devenind din ce in ce mai raspandita.
De ce este atat de important IoT?
Este oarecum inevitabil ca, odata cu cresterea disponibilitatii de banda larga mai rapida si mai fiabila, dispozitivele vor veni in curand cu abilitatea de a se conecta la WiFi ca si standard. IoT incepe deja sa modeleze modul in care gestionam rutina zilnica; masinile se pot sincroniza cu calendarele pentru a urmari intalnirile si pentru a planifica cele mai bune rute, iar asistenta inteligenta a transformat cumparaturile intr-o conversatie .
Cu toate acestea, cea mai convingatoare aplicare a IoT poate fi regasita in industrie, unde Inteligenta Artificiala (AI) revolutioneaza modul in care facem afaceri. Orasele inteligente ne ajuta sa reducem consumul de deseuri si de energie, in timp ce producatorii pot folosi masini conectate care automatizeaza apelurile de reparatii. Senzorii conectati se vad acum pana si in agricultura, unde ajuta la monitorizarea randamentelor culturilor si a bovinelor si previzioneaza modele de crestere.
Este sigur IoT?
Orice dispozitiv conectat reprezinta un pericol, indiferent daca acesta este un computer de tip desktop, un smartphone, un termostat inteligent sau chiar un difuzor. In fiecare zi, tot mai multe aparate si obiecte se conecteaza la Internet. Aceasta inseamna oportunitati mai mari pentru atacurile cibernetice. Cu IoT, exista si mai multe probleme.
Dispozitivele conectate duc la pericolul de a provoca o problema de securitate. Unele dispozitive se bazeaza pe largimi mari de banda pentru transferurile video, cum ar fi camerele de securitate conectate, iar acest lucru a fost adus la cunostinta infractorilor cibernetici. Retelele IoT compromise au condus singure unele dintre cele mai mari atacuri DDoS din istorie, punand site-uri web si servicii offline in pericol in intreaga lume.
Organizatiile tind sa fie mai inteligente in ceea ce priveste protectia datelor, dar in ceea ce priveste publicul larg, securitatea este adesea retrogradata in favoarea caracteristicilor ostentative. Securitatea Internetului la domiciliu nu a reusit sa depaseasca viteza IoT routerele standard sunt prea usor de hack-uit si ofera putine indicii cu privire la faptul ca un dispozitiv poate fi compromis.
Industria de securitate este, de asemenea, un pic in urma in acest domeniu in timp ce exista o multime de programe si sisteme anti-malware si firewall disponibile pentru a fi utilizate pe obiective traditionale, cum ar fi laptopuri, desktopuri, tablete si smartphone-uri sau protejarea perimetrului retelei, nu exista nicio solutie comparabila pentru majoritatea dispozitivelor IoT.
Exista si problema asa-numitelor "dispozitive fara cap". Pentru acestea, uneori nu exista nicio modalitate de a modifica numele de utilizator si parola prestabilite, ca sa nu mai vorbim de instalarea oricarui software de securitate pe ele.
Ce se afla dupa IOT?
Posibilitatile pentru IoT sunt nesfarsite, dar va trece ceva timp pana cand vom intelege cu adevarat care este efectul asupra vietii noastre si asupra economiei. Pentru ca aceasta sa se produca cu adevarat, avem nevoie de restul industriei tehnologice pentru a ajunge din urma IoT. Instrumentele de management, sistemele de operare IoT personalizate si standardele de comunicare trebuie inca dezvoltate in mod corespunzator. In momentul de fata, suntem inca in procesul de a afla cum sa folosim cel mai bine aceasta tehnologie moderna.
Deep learning este o metodă de machine learning care permite computerelor să învețe prin acțiuni repetate și prin identificarea tiparelor. Este o tehnologie esențială dezvoltării mașinilor autonome și capacității acestora de a recunoaște semnele de cirulație și de a distinge între un om și un stâlp sau tehnologia care stă la baza recunoașterii vocale pe care o avem disponibilă în buzunar, chiar pe telefoanele noastre.
🧮Prin tehnologia deep learning, un computer învață să efectueze sarcini de clasificare utilizând imagini, text sau sunet. Astfel, deviceurile pot atinge acuratețe maximă în îndeplinirea unor sarcini, depășind uneori performanțele umane.
Modelele sunt antrenate folosind un set mare de date etichetate și arhitecturi de rețele neuronale structurate pe mai multe straturi.
Definiția conceptului Big Data
Ce anume înseamnă Big Data?
Conceptul Big Data se referă la date care presupun o varietate mai mare, fiind recepționate în volume și la viteze din ce în ce mai mari. Acest aspect este, de asemenea, cunoscut sub numele de „cele trei V-uri”.
Mai simplu spus, Big Data înseamnă seturi mai mari și mai complexe de date, provenite în special din surse noi de date. Aceste seturi de date sunt atât de voluminoase, încât software-ul tradițional de procesare a datelor pur și simplu nu le poate gestiona. Dar aceste volume masive de date pot fi utilizate pentru a rezolva problemele de afaceri pe care nu le-ați fi putut aborda până acum.
Cele trei V-uri ale Big Data
Volum
Cantitatea de date contează. Cu Big Data, va trebui să procesați volume mari de date nestructurate, cu densitate redusă. Acestea pot fi date de valoare necunoscută, cum ar fi fluxurile de date Twitter, datele despre secvențele de clicuri pe o pagină web sau într-o aplicație mobilă sau echipamentele activate prin senzori. Pentru unele organizații, aceasta ar putea însemna zeci de terabyți de date. Pentru altele, poate fi vorba despre sute de petabyți.
Viteză
Viteza este rata la care datele sunt primite și (poate) accesate. În mod normal, cea mai mare viteză a datelor se transmite direct în memorie, prin comparație cu scrierea pe disc. Unele produse inteligente activate prin internet funcționează în timp real sau aproape real și vor necesita evaluare și acțiune în timp real.
Varietate
Varietatea se referă la numeroasele tipuri de date disponibile. Tipurile de date tradiționale au fost structurate și se încadrează perfect într-o bază de date relațională. Odată cu creșterea Big Data, datele vin sub formă de noi tipuri de date nestructurate. Tipurile de date nestructurate și semistructurate, cum ar fi datele de tip text, audio și video, necesită o preprocesare suplimentară pentru extragerea semnificației și susținerea metadatelor.
Valoarea—și adevărul—conceptului Big Data
În ultimii ani, au apărut încă două V-uri: valoare și veridicitate. Datele au valoare intrinsecă. Dar acest aspect nu este de niciun folos până când nu se descoperă valoarea respectivă. La fel de important: Cât de veridice sunt datele dvs.—și cât de mult vă puteți baza pe ele?
Astăzi, Big Data au dobândit o semnificație capitală. Gândiți-vă la unele dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume. O mare parte din valoarea pe care o oferă acestea provine din datele lor, pe care le analizează în mod constant pentru a genera mai multă eficiență și a dezvolta noi produse.
Descoperirile tehnologice recente au redus exponențial costul stocării și calculării datelor, făcând mai ușoară și mai puțin costisitoare decât oricând stocarea cât mai multor date. Cu un volum crescut de Big Data acum mai ieftine și mai accesibile, puteți lua decizii de afaceri mai precise și mai eficiente.
A descoperi valoare în Big Data nu se referă doar la analiza datelor (ceea ce reprezintă un cu totul alt beneficiu). Acesta este un adevărat proces de descoperire, care necesită analiști perspicace, utilizatori business și manageri care pun întrebările corecte, recunosc tipare recurente, fac presupuneri în cunoștință de cauză și anticipă comportamente.
