Financiar - Hub digitalizare

Piața IT din România a depășit valoarea de 9 miliarde de euro si ar mai putea creste cu o treime, in urmatorii doi ani – spune ANIS. 60% din volumul total al pieței este concentrat în București.

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, anunță rezultatele celui mai recent studiu desfășurat asupra stării industriei IT în România și perspectivele acestui domeniu de activitate. Studiul analizează volumul și structura pieței IT locale, evoluția numărului de companii și de angajați, valoarea investițiilor, dar și capitalul uman și educația în tehnologie.

”Observăm o continuă creștere a pieței de software și servicii în România, impactul sectorului IT în produsul intern brut național ajungând la 7%. Există speranțe foarte mari în ceea ce privește dezvoltarea suplimentară a acestui segment, prin intermediul marilor proiecte de digitalizare care urmează să fie implementate la nivelul economiei locale. Astfel, în următorii doi ani, valoarea pieței IT din România ar urma să depășească 12 miliarde de euro”, a declarat Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS.

Rata de creștere a sectorului IT: 15 – 17% anual, de trei ori mai rapid decât media națională

Piața IT din România este dinamică și în continuă creștere, având în vedere că de la un volum de 4,6 miliarde de euro în 2015, a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro. Dezvoltarea pieței IT a avut loc chiar și în anul 2020, marcat de pandemie, când s-a înregistrat o creștere a volumului cu 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu trendul general al creșterii economice din România, segmentul IT are o rată anuală de creștere de trei ori mai mare, procentajul fiind de 15 – 17% pe an.

Volumul pieței de telecomunicații are o creștere ceva mai moderată, ajungând de la 4,5 mld. de euro în 2015 la 5,1 mld. de euro în 2020.

Și valoarea exporturilor din domeniul IT & servicii a crescut considerabil, de 2,5 ori în ultimii 5 ani. Astfel, de la cifra de 2,5 miliarde de euro, exporturile au ajuns la un volum de 6 mld. EUR. În plus, volumul exporturilor de servicii R&D (cercetare și dezvoltare) s-a triplat în același interval de timp, de la 200 la 600 de milioane de euro.

Exporturile din domeniul telecomunicațiilor au înregistrat și ele o creștere de 35% în acest interval de timp. Astfel, de la un volum de 566 milioane de euro, cifra a ajuns la 0,87 miliarde EUR. Estimările curente arată creșteri viitoare de 5% anual.

Aproape jumătate din piața de software și servicii aparține companiilor mari

Companiile mari, cu peste 250 de angajați, au o pondere importantă în piața de software și servicii IT, reprezentând 47% din totalul volumului de afaceri generate de industrie (4 mld. euro). Companiile medii (cu 50 – 250 de angajați) reprezintă 20% din volum (1,8 mld. euro), iar cele mici (cu 2 – 49 de angajați) reprezintă 27% din volumul total al pieței (2,5 mld. euro). Întreprinderile micro (0 – 1 angajați) reprezintă în prezent 8% din volumul pieței (0,7 mld. euro), iar în cazul acestora se înregistrează o creștere stabilă, de aproximativ 100 de milioane de euro anual.

Aproape două treimi din volumul total al pieței este concentrat în București (60%), urmat de regiunea Nord-Vest, cu precădere zona județului Cluj (18%). Urmează regiunile Vest (7%), Nord-Est (6%), Centru (5%) și Sud (4%). Se remarcă însă și o scădere a ponderii Bucureștiului în total, Capitala având 64% din volumul pieței IT în 2015. Regiunea de Vest, pe de altă parte, și-a dublat ponderea în total între 2015 și 2020. Sudul este singura regiune a țării unde sunt înregistrate scăderi din ponderea totală a volumului pieței de software și servicii.

Configurația capitalului a rămas stabilă la nivel național. Astfel, 64% dintre companiile IT au capital străin, iar 36% românesc.

Piața telecomunicațiilor este stabilă și dominată de companii mari. Acestea dețin 84% (4,3 mld. euro) din capitalul total, iar restul este deținut de companii medii, cu 4% (200 mln. euro), de companii mici, cu 10% (500 mln. euro) și de micro-întreprinderi, care au 2% din totalul pieței (aproximativ 100 milioane de euro). Piața telecom este puternic polarizată în București, 93% dintre companiile prezente pe piață având sediile aici.

Micro-întreprinderile IT devin din ce în ce mai populare în România

În prezent, piața IT numără nu mai puțin de 21.847 de firme, având o creștere cu 60%. Dezvoltarea cea mai accentuată a avut loc în zona micro-întreprinderilor, unde a fost înregistrată o majorare cu 78% a numărului firmelor în ultimii 5 ani.

În sectorul telecom, pe de altă parte, se regăsesc 1.965 de firme, observând o scădere cu 15% față de numărul companiilor active în 2015. Numărul companiilor mari a rămas stabil, spre deosebire de cel al companiilor mici și mijlocii, care înregistrează scăderi.

Productivitatea în sectorul IT: peste 60.000 euro/ angajat/ an

Sectorul de IT și servicii numără 147.000 de angajați, iar majoritatea (47%) sunt angajați ai companiilor mari de pe piața locală. 27% dintre lucrători activează în companii medii și alți 21% în companii de dimensiuni mici. În microîntreprinderi lucrează doar 6.525 de angajați. La nivelul întregului sector, însă, este remarcată o creștere constantă a numărului de angajați, de aproximativ 8-9.000 pe an.

Sectorul telecomunicațiilor este considerabil mai mic, cu 40.000 de angajați, iar în acest segment s-a înregistrat un declin. In ultimii 5 ani, numărul celor care lucrează în această industrie a scăzut cu 10%.

Capitalul uman din cele două industrii este unul valoros. În ceea ce privește angajații din segmentul de IT și servicii, fiecare produce aproximativ 60.000 de euro anual, iar tendința e de creștere. Productivitatea în sectorul telecom este chiar mai mare, ajungând la 100.000 de euro pe an, dar fiind marcată mai degrabă de constanță.

3 din 4 angajați în sectorul IT au studii universitare

Numărul specialiștilor IT din economie crește de la an la an, cu o rată de creștere constantă, de aproximativ 8-9.000 de angajați anual, aceasta fiind corelată cu numărul de absolvenți de facultăți de profil.

Cea mai mare parte a specialiștilor IT din România (76%) are studii universitare. Restul de 48.000 de lucrători au doar studii preuniversitare.

Diferența de gen rămâne în continuare semnificativă în piața IT&C din România. Doar 26% din totalul angajaților în această industrie sunt femei (53.000). În privința vârstelor, 47% (95.000) dintre angajați au între 16 și 34 de ani, iar în intervalul 35 – 75 de ani se află 53% dintre aceștia (108.000).

_____________

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Peste 175 de membri. În cadrul ANIS sunt reunite atât companii mici, cât și multinaționale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național.

Peste 47.000 de angajați. Membrii ANIS generează un număr semnificativ de locuri de muncă înalt calificată în societate.

Peste 3,87 miliarde de euro cifra de afaceri. Veniturile anuale cumulate ale membrilor plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce privește amprenta economică pe plan local. Cumulat, membrii ANIS au o cifră de afaceri de peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național.

Articol adaptat dupa nocash.ro

Impactul sectorului IT in PIB a ajuns la 7% Read More »

UE elaborează un plan de digitalizare a sectorului energetic pe fondul crizei

Potrivit portalului EURActiv, se propune crearea unui „geamăn digital” al rețelei electrice până în 2023, care să permită primirea în timp real a informațiilor despre starea rețelei și să o eficientizeze.

Comisia Europeană (CE) intenționează să crească investițiile în digitalizarea rețelei electrice a Uniunii Europene (UE), a anunțat miercuri portalul de la Bruxelles EURActiv cu referire la proiectul de propunere.

Potrivit acestuia, CE intenționează să combine digitalizarea sectorului energetic cu noi inițiative, precum crearea unui spațiu european de date energetice și a unui „geamăn digital” al sistemului energetic. Odată cu criza energetică în curs, necesitatea de a integra rapid energia regenerabilă în mixul energetic al UE devine din ce în ce mai importantă. Totuși, pentru aceasta este necesară dezvoltarea unui sistem energetic „inteligent” și descentralizat, potrivit CE.

Inițiativa se concentrează pe creșterea investițiilor în digitalizarea infrastructurii electrice a UE. Se propune crearea unui „^{geamăn digital}” al rețelei electrice până în 2023, care să permită primirea de informații despre starea rețelei în timp real și să o eficientizeze. Pentru a crea un „geamăn digital” va fi necesară introducerea pe scară largă a „contoarelor inteligente” de electricitate sau a altor dispozitive care măsoară consumul de energie la nivelul consumatorului. Portalul indică faptul că observabilitatea, adică capacitatea de a monitoriza starea sistemului, este una dintre cele cinci domenii care vor necesita investiții la scară largă pentru a se dezvolta. În document, acestea sunt estimate la 170 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, statele membre ale UE rămân adesea în urmă în utilizarea acestui tip de instrument, ceea ce face dificilă monitorizarea stării sistemului energetic în timp real. „Rețelele electrice au devenit mai digitale în ultimul deceniu, dar viteza de transformare ar trebui să crească semnificativ”, citează un fragment al documentului pe portal. În același timp, se recunoaște că digitalizarea rețelei electrice va crește oportunitățile pentru atacuri cibernetice.

Criza energetică din UE s-a agravat la începutul lunii iulie, când au avut loc primele întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia către o serie de țări europene. Acestea sunt cauzate, în special, de probleme cu întreținerea turbinelor pentru Nord Stream din cauza sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. CE a cerut țărilor UE să se pregătească în mod proactiv pentru încetarea completă a furnizării de gaze de către Rusia și să pună în aplicare un plan de reducere voluntară a consumului acestuia de către toate statele comunitare cu 15% pentru perioada de la 1 august 2022 până la 31 martie. 2023. Potrivit șefei CE, Ursula von der Leyen, prețurile gazelor în țările UE au crescut de 10 ori față de perioada de dinaintea pandemiei de COVID-19.

Articol adaptata dupa adevarul.ro

UE elaborează un plan de digitalizare a sectorului energetic pe fondul crizei Read More »

Firmele românești investesc până la 8.000 euro în digitalizare pentru a combate inflația

Inflația și modificările recente din Codul Fiscal determină antreprenorii români să investească în digitalizarea și automatizarea proceselor în firmă pentru a reduce cheltuielile cu până la 35%. Astfel, cererea pentru soluții software a crescut cu 30% în perioada ianuarie-septembrie 2022 comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată datele NextUp, una dintre cele mai mari companii de software pentru business din România.

Companiile locale investesc între 1.000 și 8.000 euro în soluții de gestionare a întregii afacerii, cum sunt sistemele ERP, soluții software integrate, pentru a automatiza procese de muncă cu scopul de a simplifica activitatea angajaților și de a elimina erorile umane. De asemenea, interesul pentru soluții software în cloud, cum este aplicația de salarii și documente ale angajaților, a crescut cu 30% pe parcursul anului, companiile investind într-un astfel de program între 500 și 3.000 euro, potrivit NextUp, care are peste 5.000 de clienți, dintre care majoritatea companii românești.

“În lupta cu inflația, pentru a preveni pierderi majore, antreprenorii români se uită cu mai multă încredere la sistemele informatice bogate în funcționalități specifice industriei lor, capabile să preia din sarcinile manuale ale angajaților, economisind astfel resurse și în consecință, bani. Mai mult, modificările legislative de anul acesta sunt în practică dificil de implementat, sunt o muncă în plus. Iar acest lucru poate fi evitat cu softul potrivit. Primim tot mai multe cereri de la companii de tip IMM, cu precădere din domeniile ecommerce și retail, dar și de la companii cu activitate de producție – băuturi, panificație și patiserie, îmbrăcăminte, servicii și distribuție”, declară Roxana Epure, Managing Partner NextUp .

În paralel, antreprenorii români investesc în soluții de digitalizare și automatizare customizate pe nevoile afacerilor lor, reprezentând funcționalități dezvoltate de la zero special pentru operațiuni specifice din fiecare firmă, cum ar fi trimiterea automată a documentelor către clienți, notificări și avertizări despre stocuri, prețuri – pentru a nu lăsa acțiunile de management pradă erorilor umane – raportări în timp real, pentru decizii rapide și adaptate situației momentului. Cererea pentru astfel de soluții personalizate a crescut cu 30% în acest an, fiind o tendință pe piața de dezvoltare software.

Totodată, companiile românești investesc tot mai mult în creșterea competențelor digitale ale angajaților. Prin urmare, cererea pentru servicii de training specializate personalizate în utilizarea programelor de tip ERP și softurilor de salarizare a înregistrat o creștere de 50% în 2022 față de anul trecut.

“Crearea de soluții customizate reprezintă o tendință accentuată în cererea companiilor pentru soluții de digitalizare, din dorința de a îmbunătăți fluxurile de lucru și de a oferi clienților lor o experiență îmbunătățită. Concurența mare de pe piață, completată de intenția de a reduce costurile și a-și asigura cash flow-ul, determină antreprenorii români să investească mai mult ca niciodată în automatizări și digitalizare. Și investesc atât în operațiuni de business, cât și creșterea competențelor digitale ale angajaților, solicitând organizarea de traininguri aprofundate în folosirea programelor ERP și de salarizare. Iar acesta este doar începutul. Vom vedea investiții foarte mari în soluții software și o digitalizare în masă în mediul antreprenorial românesc”, explică Roxana Epure, Managing Partner NextUp.

Articol adaptata dupa wall-street.ro

Antreprenorii români investesc în digitalizare pentru a reduce cheltuielile cu până la 35% Read More »

Audit financiar privind digitalizarea

Lumea conexiunilor rapide dintre oameni și dispozitive este în plină expansiune. Prin intermediul tehnologiilor de conectivitate precum platforme, softuri colaborative, aplicații de comunciare sau portaluri se tranzacționează cantități uriașe de informații între dispozitive dar și între oameni și dispozitive.

Dincolo de provocările unei astfel de tehnologii, companiile au și oportuntiatea să-și crească transparență, capacitatea de evaluare a riscurilor și calitatea auditului și să-și automatizeze procesele. Această conectivitate le facilitează companiilor crearea unui mediu informațional care le oferă o cunoaștere în profunzime a operațiunilor lor, inclusiv în ce privește auditul.

Pentru a avea un plus de precizie și viteză în procesarea informației, companiile din industria financiară prefer un auditor care valorifică acest progres al tehnologiei și care propune soluții digitale pentru derularea anumitor procese din misiunea de audit.

Transformarea auditului financiar

Un audit financiar al companiilor, relevant pentru lumea conexiunilor rapide despre care vorbeam este benefic nu doar pentru cei care-l livrează ci și pentru client.

Auditul financiar care utilizează canalele digitale are trei componente: automatizare, analiza datelor și experiența livrată clientului prin digitalizare.

Importantă este infrastructură digitală (platformă, software, etc) deoarece prin intermediul acesteia se face conexiunea între membrii echipei de audit și conexiunea dintre aceștia și compania auditată.

În condițiile unei informări permanente de pe orice dispozitiv e de la sine înțeleasă existența unei funcționalități care să permită accesarea informației și de pe telefonul mobil.

Provocările acestei abordări

Care sunt provocările pentru companiile care sunt subiectul unui audit financiar realizat și cu ajutoru unor instrumente digitale?

1. Provocări culturale. Unele organizații pot fi reticente să partajeze informații cu auditorii printr-o platformă online. Acest lucru se poate datora lipsei de cunoaștere a platformei de audit, îngrijorărilor cu privire la modul în care vor fi utilizate informațiile sau preocupărilor cu privire la securitatea datelor.

2. Securitatea datelor. Companiile trebuie să fie atente la datele pe care le împărtășesc în exterior și să se asigure că aceste date sunt prelucrate și stocate în mod corespunzător.

3. Sistemele de IT complicate. Sistemele de IT învechite și greoaie pot împiedica o companie să profite din plin de un audit financiar realizat și cu instrumente digital. În plus, dacă unele date nu sunt structurate și există numai pe suport de hârtie atunci procesul de audit este anevoios.

Beneficiile transformării

Ce pot face companiile ca să profite de beneficiile unui audit financiar realizat și cu ajutorul instrumentelor digitale?

1. Să utilizeze împreună cu auditorul cantitatea de date structurate și nestructurate colectată de multe ori în sisteme ERP, care permit echipei de audit să identifice tendințe neobișnuite dar semnificative precum și oportunități și riscuri financiare pentru companie.

2. Să dobândească o înțelegere mai profundă a registrelor bilanțiere și să permită o monitorizare a controalelor privind frauda și îmbunătățirea proceselor de raportare.

3. Să exitindă scopul utilizării datelor în format digital prin includerea și a datelor nestructurate. De la contracte și garanții la date privind provizioanele pentru costurile neprevăzute, prin aducerea acestor informații în scopul analizei datelor de audit se îmbunătățește baza pe care auditorii pot să emită o opinie.

4. Să facilteze partajarea informațiilor și accesul auditorilor la propriile sisteme de lucru. Când informațiile sunt partajate în mod sigur și eficient printr-o platformă de audit complet digitală, procesul de audit se va desfășura mai lin și calitatea auditului va fi îmbunătățită. Echipa financiară a companiei se va asigura, de asemenea, că nu va face eforturi suplimentare în pregătirea documentelor necesare și va economisi timp în sprijinul realizării misiunii de audit.

În concluzie

Importanța unei platforme digitale utilizată pentru auditul financiar se demonstreză prin digitalizarea foilor de lucru, modalitatea de stocare și partajare a informației, acuratețe, etc. Actualizările în timp real cu privire la fiecare etape din procesul de audit permit echipei de audit și companiei auditate să schimbe informații rapid și sigur.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Audit financiar privind digitalizarea Read More »

Digitalizare prin PNRR - Câți bani și pentru ce proiecte?

Autoritățile române au alocat 5,97 miliarde de euro – adică 20,5% din valoarea totală- pentru proiectele de digitalizare conținute de Planul național de Relansare și Reziliență, inegal împărțite între cei 6 piloni și cele 15 componente ale ale acestora.

Cea mai semnificativă contribuție la acest procent o au alocările din pilonul 2, dar și restul pilonilor conțin proiecte cu contribuție importantă la atingerea pragului de minim de 20% stabilit de către Comisia Europeană.

În componenta 7 (Transformare digitală), destinată reformei sectorului public, conectivității și securității cibernetice, sunt alocate 1,81 miliarde euro – de departe cea mai semnificativă contribuție din toate cele 15 componente ale PNRR..

Reformele și investițiile mai acoperă 4 dintre inițiativele-fanion prezentate de Comisie în Strategia 2021 de Creștere Sustenabilă:

conectivitate
modernizare
intensificare (scale-up)
recalificare/specializare (reskill and upskill).

În ceea ce privește administrația, planul promite să ”repare” principalele hibe de digitalizare ale administrației publice, precum: fragmentarea, lipsa interoperabilității și eliminarea barierelor birocratice.

O componentă-cheie a reformei digitale a administrației, Cloudul guvernamental, este conținută de componenta 7 (Transformare digitală), care vizează modernizarea administrației publice prin stabilirea cadrului necesar de atingere a interoperabilității sistemelor IT deținute de instituțiile publice și implementarea principiului ”once only”.

O a doua componentă de reforme vizează stabilirea cadrului general de dezvoltare și management a infrastructurii cloud care se va sprijini pe investiții majore menite să interconecteze 30 de instituții publice în nou creatul Cloud guvernamental.

Tranziția digitală

Planul românesc de redresare pune accent pe tranziție digitală și abordează provocările din toate sectoarele acesteia.

Măsurile conținute în strategia românească acoperă 5 dintre cele 7 arii prioritare identificate de către Comisia Europeană:

conectivitate,
capital uman,
servicii publice digitale,
digitalizarea mediului de afaceri
investiții în capacități digitale și tehnologii avansate

Alte contribuții semnificative se găsesc în:

componenta 9 (Ajutor pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare), cu alocare de 1,06 miliarde euro

componenta 15 (Educație), care vizează reforme și investiții pentru digitalizarea procesului de educație, are o alocare de 1,12 miliarde euro

componenta 4 (Transport sustenabil) există o contribuție digitală de 864 milioane euro

Principalele proiecte finanțate prin PNRR

O serie de investiții complementare în digitalizarea administrației publice sunt incluse în componenta 7 (Transformare digitală): digitalizarea sistemului de sănătate, a sistemului judiciar, a serviciilor publice, a achizițiilor publice și muncii și protecției sociale.

Partea de digitalizare din PNRR acordă un interes deosebit sistemelor de telemedicină și e-health. O nouă platformă IT destinată Sistemului de Asigurări de Sănătate ar urma să consolideze capacitățile centrale, regionale și locale de a accesa date din sănătate prin conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii de sănătate.

Cu ajutorul telemedicinei este vizată creșterea accesului la consultații de specialitate a locuitorilor din zonele rurale, urban mic și a grupurilor vulnerabile.

Măsura-cheie în digitalizarea sistemului judiciar o reprezintă finalizarea sistemului ECRIS V, sistem de management al cazurilor noi. Finanțarea principală este asigurată prin Programul Operațional Creșterea Capacității Administrative, iar alocările din PNRR completează necesarul de fonduri.

Un sistem integrat IT este așteptat să îmbunătățească eficiența serviciilor publice. Principalul obiectiv al acestui capitol este dezvoltarea infrastructurii de supraveghere, de control și de asigurare a integrității fondului forestier și a transportului de masă lemnoasă, cu scopul de a combate tăierile ilegale.

PNRR susține și digitalizarea protecției sociale și muncii. Sunt conținute măsuri pentru digitalizarea Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, astfel încât aceasta să reacționeze eficient la evoluțiile din piața muncii. Vor fi digitalizate și activitățile de control ale Inspectoratelor Teritoriale de Muncă și activitățile Agenției Naționale Pentru Plăți și Inspecție Socială.

Una dintre reformele asumate în cadrul componentei 13 o reprezintă operaționalizarea unui sistem IT care să fie utilizat în acordarea Venitului Minim de Incluziune.

PNRR va finanța și emiterea cărților de identitate electronice cu semnătură digitală. Pe durata de implementare a planului (până la 31 decembrie 2026) sunt alocați bani pentru emiterea a 8,5 milioane de astfel de cărți de identitate.

Efecte estimate ale investițiilor în digitalizare

Comisia Europeană se așteaptă ca toate investițiile în digitalizare incluse în PNRR să genereze o creștere a competitivității în România. În special, este așteptat ca România să poată să își îmbunătățească eficiența economică prin:

Accelerarea digitalizării atât a IMM cât și a companiilor mari cu ajutorul investițiilor semnificative conținute în componenta 9 (ajutor pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare)

Ajustarea competențelor digitale la nevoile pieței

Implementarea formatelor electronice în procedura de achiziții publice

În domeniul conectivității, reformele conținute în componenta 7 (Transformare digitală) sunt așteptate să accelereze procesul de construcție națională a rețelelor 5G și să îmbunătățească acoperirea broadband.

În privința securității cibernetice sunt aprobate investiții pentru protejarea rețelelor deținute de 101 entități publice și private care dețin infrastructură IT de importanță națională și creșterea nivelului de maturitate a securității cibernetice a 1.000 de ”actori principali” (autorități locale, instituții sanitare, școli, companii)

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Digitalizare prin PNRR – Câți bani și pentru ce proiecte? Read More »

Digitalizarea monitorizării performanței financiare

Criza Covid-19 a arătat cât de importantă este digitalizarea pentru supraviețuirea companiilor. Criza a accelerat viteza de digitalizare a afacerilor la nivel mondial, deoarece companiile și-au mutat activitatea și forța de muncă online. Dar beneficiile digitalizării depășesc cu mult granițele acestei perioade dificile.

Unul dintre beneficiile cheie ale digitalizării este că faptul că ajută la o mai bună culegere și analizare a datelor – una dintre cele mai valoroase resurse de care dispuneți în managementul afacerii. Cu cât aveți mai multe informații despre clienții dvs., lanțul dvs. de aprovizionare, piața dvs. și tendințele economice, cu atât vă puteți conduce mai strategic afacerea.

În acest articol, analizăm modul în care adoptarea digitalizării vă poate îmbunătăți rezultatele financiare.

Analiza proceselor digitale: acum este momentul potrivit

Pe măsură ce începem să ieșim din criza Covid-19, ratele dobânzilor ating niveluri record, iar împrumuturile comerciale susținute de guvern sunt ușor accesibile; așadar, acesta este momentul propice pentru a face bilanțul proceselor digitale pe care le utilizați în propria companie. Analizarea modului în care culegeți, utilizați, distribuiți și analizați datele este absolut crucială dacă, doriți să țineți pasul cu schimbările rapide ale tendințelor naționale și internaționale care vă afectează afacerea.

Companiile digitalizate sunt mai conștiente de furnizorii lor și de lanțurile lor de aprovizionare și, prin urmare, de riscurile aferente acestor lanțuri, astfel că pot reacționa mai rapid la crize.

„Țările în care mediul este mai favorabil pentru digitalizarea companiilor au fost mai capabile să răspundă mai bine nu numai la schimbările economice, dar și la criza Covid-19”, spune economistul principal, Francoise Huang, de la Euler Hermes.

Pe lângă simplificarea trecerii la lucrul de la distanță, digitalizarea proceselor administrative ale companiei vă permite să accesați informații financiare mai ușor și după cum doriți.

Provocări legate de colectarea datelor

Există o mulțime de date relevante disponibile în cadrul companiei dvs., pe care este posibil să nu le accesați, cum ar fi informații referitoare la operațiuni, IT, marketing sau servicii pentru clienți. Aceste informații vă pot ajuta să vă formați o imagine robustă asupra companiei dvs., însă se întâmplă adeseori ca ele să nu fie partajate, sau, în orice caz, nu într-un mod centralizat.

Cel mai simplu mod de a colecta aceste informații și de a vă forma o imagine de ansamblu asupra operațiunilor dvs. este să conveniți asupra indicatorilor cheie de urmat și asupra definiției acestora, să programați generarea de rapoarte periodice de către echipele dvs. și să stabiliți o modalitate standardizată de a face acest lucru.

La nivel de clienți, examinarea sondajelor, a traficului pe site-ul web al companiei dvs., a tranzacțiilor, a analizelor referitoare la campaniile dvs. de marketing online, a rețelelor sociale, a abonamentelor și înregistrărilor sau a traficului din magazinele dvs. s-a dovedit a genera informații relevante. Verificând cifrele de vânzări, pentru a înțelege ratele de conversie, și analizând rezultatele financiare, puteți înțelege, de exemplu, costul atragerii de noi clienți.

Utilizarea unui tablou de bord financiar digital

Va trebui să creați un tablou de bord digital, pe care să vă stocați datele. Acest tablou de bord este cel mai important instrument din trusa dvs. de date financiare: vă oferă o vizualizare la 360 de grade a afacerii dvs. dintr-un loc central și vă permite să partajați informații pe scară largă. De exemplu, în funcție de dimensiunea companiei dvs., puteți utiliza cu ușurință instrumente ieftine, cum ar fi Google G Suite și Microsoft Office 365, pentru a intensifica colaborarea cu echipa dvs.

Există multe produse de contabilitate digitale pe piață, care vă vor ajuta să vă gestionați monitorizarea financiară. De exemplu, unele instrumente digitale pentru fluxul de numerar oferă o imagine clară a situației numerarului dvs. Ele comandă facturi, înregistrează plăți și prezintă o imagine clară a banilor care intră și ies din compania dvs. Exemple de astfel de instrumente includ Pulse, Fluidly sau SlideBy.

Și, după ce ați colectat și stocat informațiile, ce urmează? Iată câțiva pași de urmat:

Stabiliți tipul de informații de care aveți nevoie
Stabiliți un interval de timp: folosiți aceste date pentru a evalua eficacitatea unui anumit proiect, sau pentru a vă analiza performanța financiară generală?
Creați o platformă digitală pentru a stoca datele și partajați accesul la platformă cu echipa dvs.
Analizați datele la intervale regulate, pentru a descoperi pattern-uri și perspective.
Valorificați datele, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză și a adopta măsuri eficiente.

Precauţia înseamnă înarmare

Creșterea gradului de digitalizare a companiei dvs. vă ajută, de asemenea, să semnalați domeniile de îmbunătățire sau de extindere și vă permite să anticipați și să vă pregătiți pentru tendințele viitoare, generând o analiză dinamică a datelor în timp real. Acest lucru vă poate ajuta să identificați probleme, cum ar fi plățile întârziate, care pot face ravagii în fluxul dvs. de numerar.

Datorită tabloului de bord, veți putea face predicții, cum ar fi prognoze ale fluxurilor de numerar, care vă pot determina să trimiteți somații de plată sau să negociați de timpuriu un plan de plată cu furnizorii, înainte ca problemele să scape de sub control.

Dar unele probleme sunt inevitabile, și nu din vina dvs. Asigurarea împotriva riscului comercial poate ajuta în acest sens. Ea acoperă creanțele dvs. scadente în termen de 12 luni și vă protejează afacerea de riscuri politice și comerciale neprevăzute. Aceste riscuri ar putea include falimentul unui client sau modificări ale legislației de import sau export, cu impact negativ asupra afacerii dvs.

Asigurarea de credit comercial vă garantează că afacerea dvs. nu se va confrunta cu riscul de neplată, care vă poate pune în pericol viabilitatea companiei pe viitor, protejându-vă astfel fluxul de numerar și ajutându-vă să evitați datoriile neperformante.

Pentru mai multe sfaturi și informații cu privire la monitorizarea financiară a afacerii, descărcați cartea noastră electronică: Aprofundați-vă cunoștințele de analiză a performanței financiare.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Digitalizarea monitorizării performanței financiare Read More »

În componenta C9 pentru digitalizare din PNRR, IMM-urile vor avea posibilitatea să semneze până la 5.400 de contracte de finanţare pentru transformarea digitală şi tehnologică

În componenta C9 pentru digitalizare din PNRR, IMM-urile vor avea posibilitatea să semneze până la 5.400 de contracte de finanţare pentru transformarea digitală şi tehnologică, afirmă Octavian Oprea, vicepreşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României.

”În PNRR există componenta C9 care are ca temă principală suportul pentru sectorul privat, dezvoltare, inovare. În această componentă, IMM-urile vor avea posibilitatea să semneze până la 5.400 de contracte de finanţare pentru transformarea digitală şi tehnologică a activităţii pe care o desfăşoară. Noi ne propune ca această componentă să revină Autorităţii pentru Digitalizarea României, contractele să fie aprobate, iar sumele să fie distribuite prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, un organism intermediar care şi-a demonstrat competenţa pe POC”, a declarat Octavian Oprea în cadrul videoconferinţei ZF & BRD. Finanţări europene pentru digitalizarea României.

Ce a mai declarat Octavian Oprea în cadrul videoconferinţei:

• PNRR este cel mai spumos subiect, este schema pe care o aşteaptă toată lumea, se vorbeşte de aproape doi ani despre acest PNRR şi am intrat în linie dreaptă, am început să atingem jaloane în marea majoritate a lor. Din păcate, pe unele nu am reuşit să le atingem, dar în urma discuţiilor pe care le vom avea cu Comisia Europeană se vor găsi circumstanţe atenuante pentru a nu pierde sume de bani.

• Apetenţa pentru consumul banilor europeni şi know-how-ul necesar sunt mult mai mari în zona privată decât în cea publică. În zona publică intervine birocraţia şi s-au pierdut bani de multe ori pentru că nu s-au depus proiectele la timp, planurile de business nu au fost coerente şi aşa mai departe.

• Autoritatea pentru Digitalizarea României va gestiona un program foarte important, Programul Operaţional Creştere Inteligentă Digitalizare şi Instrumente Financiare, unde vom avea şi o componentă dedicată privaţilor. Încă discutăm pe proporţia sumelor pe care le vom aloca pe public şi către privat. Ne dorim ca proiectele pe POCIDIF să se poată depună până la sfârşitul anului acesta.

• Suma totală alocată pe C9 în momentul de faţă este de 2,5 mld. euro, dar aici intră şi zona de cercetare şi inovare. Sperăm să fie sume de la 100.000 de euro în sus până la 500.000 de euro sau poate mai mult per companie. Sunt eligibile toate companiile mici şi mijlocii din România care doresc să-şi transforme activitatea din punct de vedere digital, indiferent că este un IMM care se ocupă de producţia şosetelor sau o companie care livrează software.

• În afară de 2,5 mld. euro – Avem componenta 7 pentru digitalizarea administraţiei publice, de aproape 1,89 mld. euro, dintre care 560 de milioane de euro se duc către celebrul cloud guvernamental, iar restul de bani se duc către proiectele particulare pe care le-au depus instituţiile publice. Da, sunt 4,4 mld. euro pentru digitalizare, inovare şi cercetare care trebuie cheltuiţi în următorii şase ani.

• Noi răspundem în mare parte de componenta 7 şi o mică parte din componenta 9.

• Eu de la PNRR îmi doresc creşterea nivelului de competenţe digitale, atât în instituţiile publice, cât şi în rândul marii mase a populaţiei, îmi doresc implementarea unor sisteme informatice care, odată cu trecerea perioadei de sustenabilitate, să nu devină o corvoadă pentru statul român.

Sursa: zf.ro

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Prin PNRR,componenta C9, IMM-urile pot semna contracte de finanţare pentru transformarea digitală Read More »

Investițiile în digitalizare continuă în ciuda inflației crescute

78% dintre directori financiari intenționează ca în următorii doi ani să mențină sau să crească investițiile în domeniul digital la nivelul companiilor de mari dimensiuni, potrivit unui sondaj efectuat de Gartner în luna mai 2022 în rândul a 199 de directori financiari și lideri seniori din departamentele financiare.

Rezultatele relevate sunt în concordanță cu planurile directorilor financiari de a reduce costurile în alte domenii ale afacerii dacă inflația va persista în acest an.

„Companiile care efectuează investiții potrivite în domeniul digital au o retenție a clienților de 2,7 ori mai mare, rate de satisfacție a clienților de 1,6 ori mai mari și o valoare medie a comenzilor de 1,9 ori mai mare,” a declarat Alexander Bant, șef research în departamentul Gartner Finance, completând: „Companiile digitale de top chiar au șanse de trei ori mai mari să obțină venituri și marje de profit peste media industriei. De asemenea, am descoperit că 67% dintre consumatori vor plăti mai mult pentru o experiență digitală grozavă.”

Gartner i-a chestionat pe directorii financiari în legătură cu intențiile lor de investiții tehnologice până în 2023, atât în cadrul departamentului lor, cât și în cadrul companiei. La nivel de organizație, 46% dintre respondenți au declarat că își extind planurile digitale, în timp ce 32% au spus că nu au fost planificate modificări.

Datele sondajului indică faptul că directorii financiari intenționează să accelereze evoluția investițiilor în transformarea digitală care au fost lansate cu seriozitate la începutul pandemiei, în conformitate cu previziunile Gartner IT Spending Forecast privind o creștere generală a cheltuielilor IT la nivel mondial în 2022. Potrivit afirmațiilor lui Bant, inflația este un nou catalizator care îi determină pe directorii financiari să intensifice investițiile în domeniul digital cu scopul de a reduce costurile operaționale ale afacerii și de a identifica noi surse de profitabilitate.

„CFO (Responsabilii financiari) știu că nu trebuie să irosească niciodată o criză sau o recesiune. Este moment de a se reinventa, de a face investiții mai bune și de a reduce ineficiența. Câștigătorii de la finele acestui ciclu vor fi continuat să accelereze inițiativele digitale potrivite în organizația lor, chiar dacă există presiuni crescânde asupra profitabilității,” spune Alexander Bant.

În cadrul propriilor departamente, directorii financiari intenționează să cheltuiască și mai agresiv pentru adoptarea de tehnologie, 52% dintre ei urmând să crească investițiile digitale, în timp ce 38% au declarat că intenționează să își protejeze nivelul actual de investiții.

Directorii financiari pun accent din ce în ce mai mare pe automatizare, ca strategie de atenuare a inflației, ceea ce se aliniază la constatările din sondajul Gartner Finance Technology Innovations Survey, care a chestionat liderii financiari cu privire la planurile lor de investiții pentru tehnologii financiare specifice în următorii doi ani. Datele au indicat o creștere planificată a investițiilor în automatizarea proceselor robotizate (RPA), automatizarea raportării și process mining, tehnologii esențiale pentru eficientizarea proceselor de rutină și eliberarea personalului pentru a se concentra pe activități cu valoare mai mare și productivitate sporită.

Sursa:

start-up.ro

Doneaza

Sustine proiectul de digitalizare

Investițiile în digitalizare continuă în ciuda inflației crescute Read More »