#semnatura - Hub digitalizare

România, pe ultimul loc în UE la digitalizare. Doar 4 din 10 români știu să mute un fișier dintr-un folder în altul

Deși ne lăudăm cu viteza la internet, în realitate suntem în urma celorlalte state europene în materie de competențe digitale – iar decalajul devine tot mai mare de la an la an.

Concluziile aparțin Comisiei Europene și apar în cel mai recent raport privind ”Indicele economiei și societății digitale” (DESI). Potrivit indicatorilor analizați de specialiștii de la Bruxelles, România este pe locul 27 (din 27) la nivel european, la fel ca și în 2021, iar creșterea sa este inferioară celei a țărilor similare – altfel spus, a crescut decalajul în materie de digitalizare față de Bulgaria, de pe locul 26.

În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. România se situează pe locul 10 în privința conectivității și pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor. La categoria „servicii publice digitale”, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE.

Pe locul 2 la proporția de femei specialiste IT&C

Să începem cu părțile bune. Stăm bine la conectivitate: proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. De asemenea, suntem pe locul 2 în Europa la proporția femeilor specialiste în IT&C din forța de muncă și pe locul 4 la numărul total al absolvenților în domeniu.

Dar, pe lângă internet aproape omniprezent și rapid și specialiști/e, nu prea mai avem aproape nimic, conform datelor Comisiei Europene. ”Un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE” caracterizează țara noastră. Astfel, mai puțin de 30% dintre românii între 16 și 74 de ani au măcar competențe digitale fundamentale și mai puțin de 10% au competențe avansate.

Românii, specialiști mai mult în dat mesaje pe net

De exemplu, doar 4 din 10 români au măcar abilități de bază privind crearea de conținut digital – adică știu măcar să copieze un fișier dintr-un folder în altul sau să folosească un soft de editare text ori foto. În țările fruntașe, Olanda și Finlanda, procentul este dublu. În linii mari, potrivit raportului DESI, abilitățile digitale ale românilor sunt limitate la ”informare și comunicare online” – adică citim pe net sau pe rețele sociale și dăm mesaje.

De asemenea, raportul european arată că avem performanțe slabe la digitalizare atât în sectorul public, cât și în cel privat. Astfel, ”ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE.”

Peste trei sferturi dintre companiile din România au făcut doar investiții foarte mici în IT&C – adică nu au mai mult de un website și, poate acces la Internet pentru majoritatea angajaților. Doar dintre firmele din țara noastră 5 % folosesc ”big data” și numai 1% utilizează tehnologii de inteligență artificială (AI).

Cele mai slabe servicii publice digitale din UE

În ce privește serviciile publice digitale, sub 20% dintre utilizatorii români de Internet le-au folosit în ultimul an – ca termen de comparație, procentul e aproape dublu în următoarea țară, Bulgaria. Atât pentru cetățeni, cât și pentru firme, avem cele mai slabe servicii publice digitale din toată Uniunea Europeană. Vestea bună este că, prin PNRR, am putea primi aproape 6 miliarde de euro pentru rezolva, pe cât posibil, aceste probleme.

Raportul mai arata ca ”nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.”

Raportul pentru România

Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale, arată raportul pentru România. În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul 3. În ceea ce privește conectivitatea, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %). Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE, arată raportul.

“Întreprinderile din România nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de
servicii de e-guvernare și formularele precompletate”, se arată în document

Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități digitale sunt incluse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică
lansat de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane de euro din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030. Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:

crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor
registre de date;
utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;
crearea unui punct unic de contact;
introducerea cărții de identitate electronice;
migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele
de date deținute de administrația publică;
investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a
caselor de marcat fiscale electronice.

Raportul notează că pandemia a declanșat utilizarea tot mai frecventă și cererea de servicii publice digitale și “a accelerat transformarea digitală a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta și a implementa diverse sisteme TIC într-un mod rapid și sigur. În decembrie 2020, noul guvern a înființat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care are în subordine Autoritatea
pentru Digitalizarea României (ADR). Continuitatea în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor de digitalizare ar contribui la o creștere stabilă a performanței României în toate dimensiunile DESI. Acest lucru va implica reducerea deficitului de specialiști TIC, stimularea digitalizării întreprinderilor și modernizarea administrației publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase și mai bune, care ar putea îmbunătăți performanța României”.

CE: Statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării

Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau din cel de al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectivă asupra principalelor evoluții ale economiei și ale societății digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizării și a furnizării de servicii digitale și rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt incluse în datele sus-menționate și vor fi expuse mai clar în ediția din 2022, precizează autorii.

Toate statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă nu există o imagine de ansamblu omogenă în rândul lor în acest sens. În pofida unei anumite convergențe, continuă să existe un decalaj mare între țările UE care dețin poziții fruntașe și cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI. În ciuda acestor îmbunătățiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei, transmit reprezentanții CE

“Mesajul lansat de indicele din acest an este pozitiv, toate țările UE au înregistrat unele progrese în ceea ce privește creșterea gradului de digitalizare și de competitivitate, însă se poate face mai mult. Astfel, colaborăm cu statele membre pentru a ne asigura că se fac investiții esențiale prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a le oferi tuturor cetățenilor și întreprinderilor cele mai bune oportunități digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat că fixarea unor noi obiective pentru 2030 a fost un pas important, dar urmează transpunerea acestora în realitate. “Raportul DESI prezentat astăzi arată progresele înregistrate, dar și domeniile în care trebuie să obținem, în mod colectiv, rezultate mai bune pentru a ne asigura că cetățenii și întreprinderile europene, în special IMM-urile, pot accesa și utiliza tehnologiile de vârf care le vor face viața mai bună, mai sigură și mai verde”, a spus acesta.

DESI 2021 a fost ajustat pentru a reflecta inițiativele politice majore, inclusiv Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, care definește ambiția Europei în domeniul digital, stabilind o viziune pentru transformarea digitală și obiective concrete pentru 2030 în cele patru puncte cardinale: competențele, infrastructurile, transformarea digitală a întreprinderilor și a serviciilor publice.

Ca parte a Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puțin 20% din alocările lor naționale din cadrul planului de redresare și reziliență; până în prezent, statele membre ating sau depășesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de țară DESI includ o sinteză a investițiilor și a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare și reziliență pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.

Principalele constatări ale raportului DESI 2021 în cele patru domenii. Peste jumătate dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști în Tehnologie

În ceea ce privește competențele digitale, 56 % dintre persoanele din UE au cel puțin competențe digitale elementare. Datele arată o ușoară creștere a numărului de specialiști TIC în câmpul muncii: în 2020, UE avea 8,4 milioane de specialiști TIC, față de 7,8 milioane în anul precedent. Având în vedere că 55 % dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști TIC în 2020, această lipsă de angajați cu competențe digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la încetinirea transformării digitale a întreprinderilor în multe state membre. Datele indică o nevoie clară de sporire a ofertelor și a oportunităților în materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competențe, care prevăd ca 80 % din populație să dețină competențe digitale elementare și să existe 20 de milioane de specialiști TIC. Se preconizează îmbunătățiri semnificative în anii următori, în parte datorită faptului că 17 % din investițiile în domeniul digital din planurile de redresare și reziliență care au fost adoptate până în prezent de Consiliu sunt consacrate competențelor digitale (aproximativ 20 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR).

Comisia a publicat astăzi și Tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, care confirmă că există încă un decalaj substanțial între femei și bărbați în ceea ce privește competențele digitale specializate. Doar 19 % dintre specialiștii în domeniul TIC și aproximativ o treime dintre absolvenții de științe, tehnologie, inginerie și matematică sunt femei.

Datele privind conectivitatea arată o îmbunătățire a „rețelelor de foarte mare capacitate” (VHCN), demonstrând în special faptul că acestea sunt disponibile în 59 % dintre gospodăriile din UE. Procentul a crescut față de situația de acum un an, când rețelele respective erau disponibile numai în proporție de 50 %, însă este încă departe de acoperirea universală cu rețele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22 % în 2019 la 28 % în 2020. În plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, față de 16 state membre în urmă cu un an. Tehnologia 5G a fost lansată comercial în 13 state membre, acoperind în principal zonele urbane. De asemenea, Comisia a publicat astăzi studii privind prețurile pentru comunicațiile mobile și fixe în bandă largă în Europa 2020, acoperirea de bandă largă până în iunie 2020 și planurile naționale în materie de bandă largă. Trebuie remarcat faptul că 11 % din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate conectivității.

În ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale, s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizării tehnologiilor de tip cloud (de la 16 % dintre întreprinderi în 2018 la 26 % în 2020). Întreprinderile mari continuă să fie deschizătoare de drumuri în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizează schimbul electronic de informații prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) și software în cloud mult mai frecvent decât IMM-urile (80 % față de 35 % în ceea ce privește ERP și, respectiv, 48 % față de 25 % în ceea ce privește tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mică parte din întreprinderi utilizează tehnologii digitale avansate (14 % folosesc volume mari de date, 25 % ‒ IA și 26 % ‒ tehnologii cloud). Aceste date indică faptul că, având în vedere stadiul actual de adoptare a tehnologiilor digitale, obiectivele Deceniului digital sunt departe de a fi îndeplinite; ambiția UE pentru 2030 este ca 90 % dintre IMM-uri să aibă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în raport cu obiectivul de referință de 60 % în 2020, și ca cel puțin 75 % dintre întreprinderi să utilizeze tehnologii digitale avansate până în 2030. În prezent, doar o mică parte din întreprinderi utilizează volume mari de date chiar și în mai multe dintre țările cu cele mai bune rezultate, față de obiectivul de 75 %. Un aspect important este faptul că aproximativ 15 % din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproape 18 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate capacităților digitale și cercetării și dezvoltării în sectorul digital.

În completarea datelor prezentate în raportul DESI, astăzi a fost publicat și un studiu care a analizat contribuția TIC la acțiunile pentru durabilitatea mediului ale întreprinderilor din UE, care arată că 66 % dintre întreprinderile care au participat la sondaj au declarat că utilizează soluții TIC ca o modalitate de a-și reduce amprenta de mediu.

Îmbunătățirea majoră a serviciilor de e-guvernare nu se reflectă încă în datele privind serviciile publice digitale. În primul an al pandemiei, mai multe state membre au creat sau au îmbunătățit platformele digitale pentru a furniza mai multe servicii online. 37 % din investițiile în domeniul digital din cadrul planurilor de redresare și reziliență care au fost adoptate de Consiliu (aproximativ 43 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate serviciilor publice digitale, astfel încât se preconizează îmbunătățiri semnificative în următorii ani. Comisia a pus, de asemenea, la dispoziție Raportul de analiză comparativă pe 2021 privind e-guvernarea, care evaluează utilizarea de către cetățenii din 36 de țări europene a serviciilor de guvernare digitală.

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât și a unor studii specializate și a unor metode de colectare. Indicele ajută țările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiții și măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

România, pe ultimul loc în UE la digitalizare Read More »

Mihai Draghici – CEO: „80% dintre cei care au platit prin PayByFace nu mai revin la modalitatile de plata anterioare (…) Semnam asa de usor si de repede incat nu mai facem fata la comercianti, cu instalarea tabletelor.”

Dupa ce au trecut prin doua acceleratoare, inclusiv Visa Innovation Program, PayByFace a derulat un proiect pilot cu Raiffeisen Bank in Bulgaria si are acum un model de business scalabil. Compania este pregatita de extinderea internationala. Chiar daca a semnat deja un acord pentru Africa de Sud, prima etapa vizeaza Romania, Bulgaria si Emiratele Arabe Unite.

„Noi nu am inventat un alt sistem de plata. Noi doar legam fata de un card, teoretic, iar plata este o tranzactie de ecommerce (n.r. fiind vorba de Card Not Present). Exact ca atunci cand cumperi de pe un site online. Nu este cu nimic diferit. Cam asta este idea din spate,” a declarat pentru NOCASH Mihai Draghici, CEO-ul companiei PayByFace.

Cum functioneaza

Primul pas este sa descarci aplicatia PayByFace in Appstore pentru a-ti crea un cont. La inregistrare, utilizatorul completeaza numele, adresa de email si numarul de telefon, dupa care va primi un OTP pe email pentru verificare.

Ulterior, utilizatorul intra in aplicatie si mai are trei pasi de urmat pana cand va putea efectiv sa faca plati prin recunoastere faciala. Mai intai isi inroleaza cardul dorit, bancar sau nebancar (PayByFace are un parteneriat cu Up Romania), dar neaparat emis sub licenta Visa sau Mastercard. Deocamdata este posibila inrolarea unui singur card.

Pasul doi este selfi-ul, care este o fotografie facuta in timp real ce nu se stocheaza in sistem. „Folosim algoritmi care calculeaza cu inteligenta artificiala sa fie persoana reala. Se numeste “liveliness”. Este un model de procesare video in timp real. Poza asta se transforma intr-o gramada de cifre astfel incat doar sistemul stie cine esti (n.r. pentru ca face legatura intre card si fotografie)” explica Mihai.

Cel de-al treilea pas este PIN-ul, despre care Mihai spune ca este un PayByFace PIN si nu PIN-ul de la ATM.

„Cu aceste trei elemente (n.r. card inrolat, poza selfie si PIN), teoretic poti sa lasi telefonul acasa, Nu mai ai nevoie de nimic la tine. Te duci la un magazin – o sa vezi harta (n.r. in aplicatie) cu toate locatiile, unde o sa gasesti tableta noastra ca un iPad la ghiseu si spui: “as vrea sa platesc cu fata”. iPadul porneste camera, o sa te vezi in iPad, si sub numele tau o sa ai username. Pe urma pui PIN-ul si o sa vezi un check ca totul a fost facut si plata este reusita si primesti bonul pe email,” explica Mihai tot procesul.

Securitate – cum se „muta” datele

Pe langa sistemul de recunoastere faciala si PIN, PayByFace foloseste si un sistem de geolocatie cu o raza de 20 km.

„Avem si un sistem care stie unde este telefonul tau, prin GPS. Cand tu deschizi aplicatia si te uiti pe harta sa vezi unde sunt locatiile din zona ta, numai tabletele in raza de 20 de km (n.r. de unde ai deschis harta) au datele tale pe ele. Daca esti in Bucuresti si te urci in masina si te duci la Ploiesti sau la Brasov, unde avem tablete, cele din Bucuresti nu te mai recunosc, nu mai au datele tale. Datele se muta unde te duci,” explica Mihai.

In plus, pentru a evita compromiterea datelor, Mihai spune ca acestea nu sunt centralizate intr-o singura baza de date si nici intr-o singura locatie.

„PIN-ul, fata, cardul, toate sunt separate, in diferite zone. Ai fata (n.r. datele despre) in Amazon, ai cardul in Europa Nord si ai parolele de contact cu PIN-ul in Europa de Vest. Noi am facut arhitectura in modalitatea asta ca sa fim cat de conform se poate din perspectiva GDPR,” spune Mhai.

Ecosistemul PayByFace si gradul de adoptie

Aplicatia PayByFace are si un marketplace, unde utilizatorii – dupa ce isi fac profilul – pot gasi o gama variata de comercianti, de la cafenele, farmacii, saloane de infrumusetare, si pana la clinici stomatologice.

„Ne extindem foarte repede. Acesti comercianti au pus si produse si oferte in aplicatie. Acolo vezi si harta cu toate PIN-urile si daca dai click pe un PIN – sa zicem o cafenea in zona ta – poti sa vezi ofertele acelei cafenele si poti sa cumperi direct din aplicatie.”

„Comerciantii sunt foarte deschisi la inovatie si vor sa incerce ceva nou. In urma cu trei ani nu avea nimeni niciun interes. Dar acum piata s-a schimbat mult in aceasta privinta. Semnam asa de usor si de repede incat nu mai facem fata la comercianti. Nu pot sa instalez asa de repede. Asa de multi vor,” spune Mihai care adauga ca in acest moment clientul final trebuie convins, nu comerciantul.

„Problema acum este consumatorul. Cu partea asta de recunoastere faciala, cu GDPR, cu securitatea, teama ca vor fi urmariti de camerele de supraveghere pe strazi, in aeroport si peste tot. Lumea este un pic speriata de tehnologie si mai ales este foarte greu sa te schimbi. Am trecut prin pandemie si tot ma plimb cu cash. Dar usor, usor, am observant ca daca ai parteneriate, cum avem noi cu Raiffeisen sau cu brand-uri care sunt cunoscute si, lumea incepe sa fie un pic mai deschisa. Asta ne straduim acum, pe partea de marketing.”

Pe langa cei 150 de comercianti parteneri, PayByFace a semnat un acord de parteneriat si cu reteaua de taximetre Gocab. La momentul interviului, deja pe 10 masini era implementata tehnologia. Tableta iPad, identica cu cea intalnita la ghiseele comerciantilor, este instalata pe spatele scaunelor si permite efectuarea de plati prin recunoastere faciala. Este nevoie insa ca, in prealabil, utilizatorul sa isi descarce aplicatia si sa isi creeze cont.

Clientii pot interactiona selectand una dintre reclamele care ruleaza pe tablete, pentru a vedea ofertele comerciantilor din zona si a plati efectiv, cu fata.

„Sa zicem ca vreau sa iau un taxi de la aeroport la AFI Cotroceni si cand ajung la AFI noi avem trei comercianti – doua cafenele si un salon. Chiar din taxi, de pe tableta, poti sa-ti comanzi cafeaua, o platesti si cand ajungi la AFI Cotroceni intri in cafenea si iti ridici cafeaua, fara sa mai stai la coada,” explica MIhai.

Pilotul cu Raiffeisen Bank la Sofia

„Cand am lansat PayByFace noi credeam ca o sa sune magazinele la noi. Dar nu s-a intamplat asta. In schimb, au inceput sa ne sune bancile,” spune Mihai.

Aceasta s-a intamplat dupa ce PayByFace a intrat in Visa Innovation Program. Prin intermediul acestui program, compania a fost introdusa celor de la Raiffeisen Bank din Bulgaria, unde au si lansat un proiect pilot.

Tehnologia a fost testata la Sofia vreo jumatate de an astfel ca au invatat cum sa abordeze clientii, cum sa abordeze comerciantii si cum sa monetizeze afacerea, cum sa faca bani cu PayByFace.

„Programul acesta a fost ceva care ne-a dat mult know-how ca sa ajungem la scalabilitate,” confirma Mihai care adauga ca „rezultatele ne-au socat pe toti”.

„Mai ales ca era jumatate de an de pandemie si deci clar nu aveam fluxul de clienti care trebuia. Dar si la flux minim, cu multe lock down-uri in mijlocul pilotului am sesizat ca dupa ce oamenii creeaza un cont PayByFace si au adaugat cardul, fata si PIN-ul, si au avut un pic de curaj sa se duca sa incerce, cei care au incercat-o o data o incearca de trei ori sau mai mult. 80% dintre ei, care incearca o data, numai asta fac. Oamenii care se duc in magazinele unde se poate plati prin PayByFace nu mai folosesc altceva. Le place la nebunie.”

Ce urmeaza

Mihai spune ca vrea sa faca o super-aplicatie, pe care sa o exporte la nivel mondial.

„Nu trebuie sa ai aplicatie acolo, aplicatie dincolo, aplicatii peste tot, cu diferite conturi. Ai doar un cont cu PayByFace si ai acces la o multime de facilitati prin acelasi cont. Ori ca vrei sa te duci in magazin si platesti cu fata ori cumperi online, sau cumperi din taxi. Si cine stie unde ajungem.”

Mihai isi aduce aminte ca au testat cu succes plata chiar pe plaja. Turistul vine din apa direct la bar si cumpara o bere „facand cu ochiul”, fara sa mai treaca pe la sezlong sa-si ia cardul, portofelul sau mobilul.

Vorbind despre planurile de viitor, Mihai spune ca de curand au semnat un parteneriat pentru Africa de Sud si vor sa se lanseze atat in Dubai dar si in mai multe tari in Europa. Pentru asta vor sa stranga bani „ca sa acceleram mai repede„.

„Avem interes din partea investitorilor, de peste tot in Europa. Acum avem un preseed de 500.000 euro ca sa ne extindem in Romania, Bulgaria si Dubai. O sa participam la niste programe cu Mastercard si Visa la nivel global care cred ca o sa ne scaleze extraordinar de rapid,” a concluzionat CEO-ul PayByFace.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

PayByFace – Sistem de plati prin recunoastere faciala Read More »

Viziunea digitala a UE - busolă pentru dimensiunea digitală

Competențe

Specialiști în TIC: 20 de milioane + convergență de gen

Competențe digitale de bază: minimum 80 % din populație

Infrastructuri digitale sigure și durabile

Conectivitate: gigabit pentru toți, 5G pretutindeni

Semiconductori de ultimă generație: dublarea cotei deținute de UE în producția mondială

Date – servicii edge și cloud: 10 000 de noduri de rețea cu un grad ridicat de siguranță și neutre din punct de vedere climatic

Informatică: primul calculator cu accelerație cuantică

Transformarea digitală a întreprinderilor

Adoptarea tehnologiei: 75 % din întreprinderile din UE utilizează cloud computing/IA/Big Data

Inovatori: creșterea întreprinderilor în curs de extindere și finanțare pentru dublarea numărului de întreprinderi „unicorn” în UE

Inovatori tardivi: peste 90 % din IMM-uri ating cel puțin un nivel de bază în materie de intensitate digitală

Digitalizarea serviciilor publice

Servicii publice-cheie: 100 % online

Servicii de e-sănătate: 100 % din cetățeni au acces la fișele medicale

Identitate digitală: folosirea unei soluții de identificare digitală de către 80 % din cetățeni

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Busola UE pentru dimensiunea digitală Read More »

FLORINEL CHIŞ (ARMO): ÎN ACTUALA CRIZĂ A PREŢURILOR, ROMÂNII SE VOR ÎNDREPTA SPRE SHOPPING ONLINE

Românii au descoperit beneficiile comerţului electronic, oferta de produse a devenit din ce în ce mai variată, iar acestea se traduc într-o valoare estimată a pieţei locale de 6,2 miliarde de euro, la nivelul anului 2021, în creştere cu 10% comparativ cu datele din 2020, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, directorul executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), Florinel Chiş.

În viziunea acestuia, dată fiind actuala criză a preţurilor şi scumpirea carburanţilor, românii se vor orienta către soluţii de smart shopping, facilitate de comerţul electronic. Astfel, vor alege să cumpere online pentru avantajele pe care aceste achiziţii le oferă clientului, precum posibilitatea de a compara preţul, de a economisi timp prin evitarea deplasărilor, creşterea opţiunii de livrare în puncte fixe de proximitate, comportament de consum smart care salvează combustibil şi îi ajută să economisească bani.

Reprezentantul ARMO susţine că firmele româneşti din e-commerce au nevoie de know-how şi de o infrastructură solidă pentru a se dezvolta şi pe plan internaţional, iar un ajutor din partea autorităţilor ar fi investiţiile în dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru a scurta timpul necesar de livrare peste hotare a coletelor ce pleacă din huburi logistice autohtone. O altă zonă de interes este reprezentată de implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în vederea dezvoltării competenţelor digitale.

Cum a evoluat comerţul online în România, în ultimii doi ani, şi la ce valoare a ajuns?
În ultimii doi ani am văzut o creştere accelerată a adopţiei comerţului online pe plan local, fiindcă românii au descoperit beneficiile acestui canal de vânzare. Oferta de produse a devenit din ce în ce mai variată. De asemenea, clienţii au acces la o gamă complexă de servicii care le oferă flexibilitate, atât în ceea ce priveşte partea de plată, de achitare a cumpărăturilor, cât şi pentru partea de planificare a livrărilor. Acum avem estimări din industrie că, în 2021, sectorul de e-commerce a crescut cu aproximativ 10% faţă de 2020 ajungând la 6,2 miliarde de euro. Există, evident, în continuare, potenţial mare de creştere, pentru că în momentul acesta, în România, sectorul de e-commerce reprezintă aproximativ 12,5% din întreaga piaţă de comerţ şi pe măsură ce clienţii descoperă beneficiile acestui canal, revin cu comenzi ce conţin produse din mult mai multe categorii. În acelaşi timp, avem comercianţi care oferă servicii mai complexe, care răspund nevoilor consumatorului.

Pe ce loc se află România, comparativ cu ce se întâmplă în regiune şi în Uniunea Europeană, pe zona comerţului online?
Dacă ne uităm la DESI (indicele Economiei şi Societăţii Digitale, n.r.) România este la coada clasamentului cu un mare potenţial de dezvoltare pe sectorul de comerţ electronic. Suntem sub media europeană atât la pondere din cifra de afaceri a IMM-urilor generate de comerţ electronic, cât şi a vânzărilor online transfrontaliere, acestea fiind palierele măsurate de indicele de DESI. Avem oportunitatea de a reduce acest decalaj de dezvoltare şi de a folosi tehnologii de ultimă generaţie, optimizate deja pe baza experienţei altor state. Dezvoltarea competenţelor, a infrastructurii digitale vor stimula şi adopţia dezvoltării comerţului online. Aspectul acesta e deja vizibil. România conduce în topul ţărilor cu cea mai mare creştere în ultimul an. Avem un raport de la McKenzie care confirmă evoluţia accelerată a acestui sector şi confirmă potenţialul de dezvoltare. Astfel, unul dintre pilonii cu rezultate bune din prisma digitalizării, conform DESI, e reprezentat de numărul IMM-urilor care vând online. Avem 17%, un procent apropiat de media europeană.
Pe plan local sunt mai multe platforme de tip Market Place care facilitează tranziţia asta către online a retailerilor, fără să fie necesare investiţii financiare mari în partea de tehnologie. În ultimii doi ani retailerii au înţeles că e mai sustenabil o abordare omnichannel, deoarece oferă o plasă de siguranţă şi deschide calea către noi oportunităţi de business. De asemenea, oportunitate de dezvoltare derivă din faptul că suntem pe locul 10 din punct de vedere al conectivităţii, iar indicatorul de acoperire a reţelelor fixe e de peste 76% faţă de o medie europeană de 59% conform DESI. Ceea ce înseamnă că şi locuitorii din zonele rurale izolate au acces la conexiuni bune de Internet, astfel încât shoppingul online e o variantă foarte bună, pentru că această bază semnificativă de clienţi, mai ales din mediul rural, să poată face cumpărături online.
Se vorbeşte prea puţin de faptul că doar patru din zece români au acces la Internet şi din mediul rural şi că aceştia apelează la comerţul online, conform datelor de la INS pe 2021.

Din datele pe care le aveţi la dispoziţie, cu cât s-au scumpit produsele de strictă necesitate, în ultima perioadă, şi cum au evoluat vânzările acestor produse în ultima lună?
Datele de la BNR arată că, în martie 2022, au fost înregistrate cele mai mari preţuri pentru alimente din ultimii ani. Rata medie a inflaţiei pentru produsele alimentare a fost de 11,2%. Preţul uleiului a înregistrat o creştere de 32%, cel al pâinii de peste 36%. Scumpirea carburanţilor a pus, de asemenea, o presiune pe bugetul personal şi oamenii se orientează către soluţii de smart shopping, încercând să contracareze efectele creşterii preţurilor. La livrarea prin punctele fixe avem din ce în ce mai mulţi clienţi care apelează la această opţiune, pentru că sunt costuri mici, o soluţie prietenoasă şi serviciile sunt flexibile în ceea ce înseamnă partea de plăţi, inclusiv dată fiind apariţia unor servicii de genul „Buy now – Pay later”.
Din punctul acesta de vedere vedem că avem o orientare a consumatorului către online, unde poate să compare preţurile în mod transparent. Există o varietate mai mare de produse şi dacă ne uităm la partea asta, ca şi comportament de consum, consumatorii compară preţurile, se uită la asta atunci când decid o achiziţie. Îmi aduc aminte de un studiu de la ASE din 2018 care spunea că prin comerţul online, oarecum, s-ar putea atenua temporar inflaţia. Nu e cazul astăzi, pentru că avem o inflaţie la nivel global, dar pot presupune că românii, ca şi comportament, îşi doresc să cumpere produsele la cel mai bun preţ şi atunci se orientează spre comerţul online, unde pot să compare lucrurile transparent. Conştienţi de soluţiile smart oferite de cumpărăturile online, românii vor vedea că o achiziţie online le asigură economii de timp, de combustibil şi mai ales de bani.

Există o pondere mai mare a produselor preferate de către români în ultima perioadă?
Ne uităm la un raport de la INS, de la finalul anului 2021, şi produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii sunt cele mai vândute produse online din România, cu o pondere de 74%. Acestea au fost urmate de produse cosmetice şi de înfrumuseţare, articole sportive şi produse electro-IT. Respectivul raport indică, de cealaltă parte, un apetit mai scăzut pentru cărţi şi reviste. Categoriile „new entry” care atrag atenţia şi care sunt pe o tendinţă clară de creştere, conform INS, sunt cele care dezvoltă conceptul de smart shopping despre care vorbeam înainte. Fie că ne referim la produse alimentare sau la băuturi comandate de la magazinele online, cât şi la cumpărăturile de mâncare gătită.
Datele statistice de la INS ne arată că românii aleg din ce în ce mai des „să facă piaţa” sau „să gătească” online, validând şi în acest caz beneficiile oferite de comerţul electronic: timp şi bani economisiţi.

Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină retailerii, odată cu creşterea comerţului online din perioada pandemiei?
Principalele provocări care se confruntă retailerii în momentul acesta sunt de natură logistică. Pentru a câştiga încrederea clienţilor, trebuie să oferi servicii predictibile, mai ales ales pentru partea de livrare şi retur. Din această perspectivă, livrarea în puncte fixe este tot mai căutată de clienţi, fiindcă e o soluţie ieftină, flexibilă. Nu mai trebuie să aştepţi curierul, nu-ţi mai faci griji că trebuie să laşi la un vecin sau lucruri de genul acesta. Nu mai trebuie să te gândeşti dacă să comand acasă, oare o să fiu birou… Mai departe avem o provocare legată de stocurile necesare şi gestionarea acesteia depinde stabilirea unor parteneriate comerciale solide. Important e ca toată partea aceasta de supply chain, de lanţul de aprovizionare, lucrurile să fie cu parteneri stabili.

Ce contribuţie are comerţul electronic la PIB-ul României?
Putem să ne uităm la faptul că avem economia digitală din care face parte şi e-commerce-ul. E o componentă care are potenţialul de a deveni motorul economiei viitorului. În prezent estimez că acest segment generează 20% din PIB, dacă avem în vedere că digitalizarea din toate sectoarele economiei naţionale este atinsă. Prin PNRR avem oportunitatea unică de a investi în dezvoltarea competenţelor şi infrastructurii digitale. Deschidem calea către o nouă economie în care vom produce cu toţii o valoare adăugată mai mare.

Ce raport există, la ora actuală, între comerţul online şi comerţ tradiţional în România? Cum estimaţi că va evolua situaţia?
În prezent, comerţul online reprezintă aproximativ 12,5% din întregul sector de retail. Însă în ţările mai dezvoltate, precum Marea Britanie, 30% din totalul de tranzacţii au loc online. Au intrat deja pe piaţa locală mai mulţi retaileri care oferă şi produse alimentare perisabile. Avem hipermarketuri online. Deci, cred că, în plan local, comerţul online îşi va continua procesul natural de dezvoltare.

Estimaţi pentru anul acesta o creştere a acestei ponderi?
Sperăm să ne ducem şi noi în sus, măcar spre un 20% în următorii ani. Este important ca să fie rezolvate lucrurile ce ţin de creştere a gradului de digitalizare, astfel încât numărul de oameni care au acces la internet să poată să şi cumpere online, să aibă abilităţile tehnice de a face asta.

În spaţiul public se aduce în discuţie, inclusiv prin vocea dvs., ideea de internaţionalizare a companiilor româneşti. Care ar fi măsurile pe care ar trebui să le ia statul pentru a ajuta afacerile locale să devină cunoscute şi în afara graniţelor ţării?
Cred că pentru a se dezvolta pe plan internaţional, companiile, fie că ne referim la firme mari, fie că ne referim la la IMM-uri, au nevoie de know-how, au nevoie de infrastructură. De exemplu, unul din Market Place-urile locale ajută antreprenorii să facă primii paşi pe plan internaţional, punându-le la dispoziţie infrastructură şi know-how, lucruri acumulate de-a lungul timpului. Acest model atrage din ce în ce mai multe IMM-uri, pentru că le convinge să iasă în afară cu produsele lor.
Cred că autorităţile pot susţine acest demers investind în dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru a scurta timpul necesar pentru livrarea peste hotare a coletelor ce pleacă din huburi logistice româneşti. De asemenea, autorităţile au marea responsabilitate de a implementa planul de investiţii din PNRR, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii şi competenţelor digitale. Aceste două zone sunt principalele puncte de sprijin de care afacerile româneşti au nevoie pentru a se dezvolta online pe plan local şi, ulterior, internaţional.

Vedeţi in viitorul apropiat o posibilă intrare pe piaţa din România a unor mari jucători din comerţul online, ca Amazon, de exemplu?
România e o piaţă atractivă pentru mulţi retaileri şi în special în zona de fashion am văzut în ultimii ani branduri cu renume internaţional, care au venit să se dezvolte şi aici. Specificul pieţei locale este, însă, că are mult potenţial de creştere. Oamenii vor cumpăra online din ce în ce mai mult şi îşi doresc servicii de calitate, cu focus în primul rând pe timpul de livrare cât mai rapid, respectiv produse pentru care jumătate dintre consumatori care sunt tentaţi să cumpere şi care preferă să plătească mai degrabă numerar. Dacă un retailer poate funcţiona în interiorul acestor condiţii, cu siguranţă că se poate dezvolta şi lansa pe plan local.
Mai văd posibilă şi extinderea unor jucători locali care compun ecosistemul românesc de e-commerce în momentul acesta spre alte ţări din regiune. Adică, nu doar că suntem doar noi atractivi pentru alţi jucători, ci şi noi credem că putem să ne extindem mai mult în regiune. Mă uit strict la comerţul electronic. Acum avem multe avantaje, unul dintre ele fiind partea de tehnologie, de resursă umană de calitate. Cred că acesta poate fi un avantaj competitiv semnificativ. AGERPRES

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Românii se vor îndrepta spre SHOPPING ONLINE Read More »

Strategia digitală- Interoperabilitate națională, identitate digitală, cloud guvernamental

Strategia de digitalizare

Idei transmise de Sabin Sărmaș presedintere Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei privind digitalizarea in Romania

Sunt direcții clare, piloni fundamentali, pentru orice țară care vrea să ofere servicii digitale de calitate:
- interoperatibilitate națională,
- identitate digitală și
- cloud guvernamental.
Vom aplica directivele europene, nu facem invenții românești.
Partajarea datelor între instituții se impune simplu, prin lege, și, ca să fiu onest până la capăt, numai și numai cu sancțiuni.
Vom reutiliza cod sursă aflat în proprietatea instituțiilor statului, îl vom oferi celor care au nevoie de respectiva soluție, dar nu își permit să o cumpere.
Vom reglementa modul în care se livrează softuri în România pentru sectorul public. Nu există criteriu de performanță de livrare, astăzi se poate livra orice.
Nu există un inventar al sistemelor informatice din România. Avem însă datele, le vom centraliza și le vom scoate la suprafață, cât de repede.
Multe platforme trebuie transformate cu totul pentru că noi nu am făcut nimic altceva decât să digitalizăm birocrația.
La ANAF sunt vreo 500 de aplicații făcute – o groază… Nu așa trebuiau făcute lucrurile.

Procedurile de achiziție sunt simplificate de ordonanța promovată de ANAP. Atenție, discutăm de infrastructura critică – să nu își imagineze cineva că toate achizițiile IT vor beneficia de procedura asta.
Avem tot ce ne trebuie pentru a digitaliza complet toate serviciile din România. Problemele sunt: cine ajunge să o facă, cu ce soluții și cât de transparent.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Agenda digitală – Strategia digitală națională Read More »

Audit financiar privind digitalizarea

Lumea conexiunilor rapide dintre oameni și dispozitive este în plină expansiune. Prin intermediul tehnologiilor de conectivitate precum platforme, softuri colaborative, aplicații de comunciare sau portaluri se tranzacționează cantități uriașe de informații între dispozitive dar și între oameni și dispozitive.

Dincolo de provocările unei astfel de tehnologii, companiile au și oportuntiatea să-și crească transparență, capacitatea de evaluare a riscurilor și calitatea auditului și să-și automatizeze procesele. Această conectivitate le facilitează companiilor crearea unui mediu informațional care le oferă o cunoaștere în profunzime a operațiunilor lor, inclusiv în ce privește auditul.

Pentru a avea un plus de precizie și viteză în procesarea informației, companiile din industria financiară prefer un auditor care valorifică acest progres al tehnologiei și care propune soluții digitale pentru derularea anumitor procese din misiunea de audit.

Transformarea auditului financiar

Un audit financiar al companiilor, relevant pentru lumea conexiunilor rapide despre care vorbeam este benefic nu doar pentru cei care-l livrează ci și pentru client.

Auditul financiar care utilizează canalele digitale are trei componente: automatizare, analiza datelor și experiența livrată clientului prin digitalizare.

Importantă este infrastructură digitală (platformă, software, etc) deoarece prin intermediul acesteia se face conexiunea între membrii echipei de audit și conexiunea dintre aceștia și compania auditată.

În condițiile unei informări permanente de pe orice dispozitiv e de la sine înțeleasă existența unei funcționalități care să permită accesarea informației și de pe telefonul mobil.

Provocările acestei abordări

Care sunt provocările pentru companiile care sunt subiectul unui audit financiar realizat și cu ajutoru unor instrumente digitale?

1. Provocări culturale. Unele organizații pot fi reticente să partajeze informații cu auditorii printr-o platformă online. Acest lucru se poate datora lipsei de cunoaștere a platformei de audit, îngrijorărilor cu privire la modul în care vor fi utilizate informațiile sau preocupărilor cu privire la securitatea datelor.

2. Securitatea datelor. Companiile trebuie să fie atente la datele pe care le împărtășesc în exterior și să se asigure că aceste date sunt prelucrate și stocate în mod corespunzător.

3. Sistemele de IT complicate. Sistemele de IT învechite și greoaie pot împiedica o companie să profite din plin de un audit financiar realizat și cu instrumente digital. În plus, dacă unele date nu sunt structurate și există numai pe suport de hârtie atunci procesul de audit este anevoios.

Beneficiile transformării

Ce pot face companiile ca să profite de beneficiile unui audit financiar realizat și cu ajutorul instrumentelor digitale?

1. Să utilizeze împreună cu auditorul cantitatea de date structurate și nestructurate colectată de multe ori în sisteme ERP, care permit echipei de audit să identifice tendințe neobișnuite dar semnificative precum și oportunități și riscuri financiare pentru companie.

2. Să dobândească o înțelegere mai profundă a registrelor bilanțiere și să permită o monitorizare a controalelor privind frauda și îmbunătățirea proceselor de raportare.

3. Să exitindă scopul utilizării datelor în format digital prin includerea și a datelor nestructurate. De la contracte și garanții la date privind provizioanele pentru costurile neprevăzute, prin aducerea acestor informații în scopul analizei datelor de audit se îmbunătățește baza pe care auditorii pot să emită o opinie.

4. Să facilteze partajarea informațiilor și accesul auditorilor la propriile sisteme de lucru. Când informațiile sunt partajate în mod sigur și eficient printr-o platformă de audit complet digitală, procesul de audit se va desfășura mai lin și calitatea auditului va fi îmbunătățită. Echipa financiară a companiei se va asigura, de asemenea, că nu va face eforturi suplimentare în pregătirea documentelor necesare și va economisi timp în sprijinul realizării misiunii de audit.

În concluzie

Importanța unei platforme digitale utilizată pentru auditul financiar se demonstreză prin digitalizarea foilor de lucru, modalitatea de stocare și partajare a informației, acuratețe, etc. Actualizările în timp real cu privire la fiecare etape din procesul de audit permit echipei de audit și companiei auditate să schimbe informații rapid și sigur.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Audit financiar privind digitalizarea Read More »

Capitalizarea contractelor SaaS (software as a service) - Transformare digitală

Transformarea digitală: capitalizarea contractelor pentru servicii SaaS (software as a service)

Contextul pandemic a contribuit suplimentar la accelerarea transformării digitale în mediul de afaceri, aspect care a presupus crearea unei infrastructuri IT care să permită integrarea diverselor soluții de software pe care companiile le adoptă, menite să amplifice planurile lor strategice. Transformarea digitală este realitatea de astăzi care presupune alocarea unor bugete de investiți în acest sens și colaborarea cu experți care să ajute în procesul de implementare.

Însă, cum se vede transformarea digitală din punct de vedere financiar – contabil? Ce capitalizăm și ce înregistrăm ca și cheltuială în contabilitate? Aceasta este o decizie care afectează atât rezultatul operațional, baza de impozitare calculată pentru determinarea impozitului pe profit, cât și alți indicatori economici ai societății.

Având în vedere interesul crescut asupra digitalizării, este oportună reamintirea principiile care stau la baza înregistrării acestor tipuri de tranzacții, respectiv a contractelor de tip SaaS (software as a service), din prisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Aceste principii pot fi folosite și în sprijinul determinării înregistrărilor contabile conform Ordinul ministrului finanțelor 1802/2014.

**Tipuri de contracte pentru servicii SaaS – „software as a service”**

Specific acestor tipuri de contracte este că societatea contractează în substanță servicii și nu intenționează achiziția sau leasingul de active software. Acest lucru se datorează faptului că, într-un mediu bazat pe servicii de tip cloud, contractul SaaS oferă, în general, dreptul de a primi acces la software-ul aplicației furnizorului de servicii cloud, mai degrabă decât o licență prin IP, adică controlul asupra codului software.

Comitetul pentru Interpretări Internaționale de Raportare Financiară („IFRIC”) a observat că dreptul de a accesa software-ul furnizorului care rulează pe infrastructura cloud a acestuia nu oferă, în sine, societății dreptul de a lua decizii cu privire la modul și scopul în care este utilizat software-ul. Mai mult decât atât, societatea nu are dreptul de a obține beneficiile economice viitoare din software-ul în sine și de a restricționa accesul altora la aceste beneficii.

Un contract care transmite clientului doar dreptul de a primi acces la aplicația software nu este nici un contract de închiriere de software, nici un activ software necorporal, ci mai degrabă un serviciu pe care societatea îl primește pe durata contractului.

Cu toate acestea, o situație în care ar putea exista o imobilizare necorporală pentru o licență software într-un aranjament bazat pe servicii de tip cloud este când, la începutul aranjamentului, clientul are dreptul contractual de a intra în posesia software-ului fără costuri semnificative și este fezabil pentru companie să ruleze software-ul pe propriul hardware sau să încheie un contract cu o altă parte, independentă de furnizorul serviciilor de tip cloud, pentru a găzdui software-ul achiziționat.

Costuri de configurare și de implementare

IFRIC a analizat în mod specific modul în care o entitate ar trebui să ia în considerare costurile de configurare și personalizare suportate în implementarea acestor aranjamente de servicii (SaaS) și a concluzionat că aceste costuri ar trebui înregistrate în cadrul cheltuielilor în contabilitate, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite criteriile pentru recunoașterea unui activ separat.

Se consideră că o companie primește un bun software la data începerii contractului dacă contractul conține un contract de leasing software sau compania obține altfel controlul software-ului la data începerii contractului.

Într-un acord pentru servicii de tip SaaS, în care furnizorul controlează aplicația software la care are acces compania, natura și rezultatul configurației sau personalizării efectuate stau la baza evaluării dacă configurarea sau personalizarea software-ului are ca rezultat o imobilizare necorporală. De multe ori, compania nu poate recunoaște o imobilizare necorporală, deoarece nu controlează software-ul, iar acele activități de configurare sau personalizare a software-ului nu creează o resursă controlată de societate, separată de software-ul de tip cloud în sine.

Dacă compania nu poate recunoaște o imobilizare necorporală în legătură cu configurarea sau personalizarea software-ului aplicației, aceasta recunoaște costurile ca o cheltuială atunci când primește serviciile de configurare sau personalizare în conformitate cu contractul între furnizor și societate.

Însă, există situații când aceste configurări se pot capitaliza, în funcție de rolul acestora și locul în care sunt făcute. Unele societăți aleg să-și păstreze o parte din software conform modelului tradițional, protejate de propriul firewall, pentru a opera în combinație cu noile aplicații software din cloud. Aceste aranjamente pot avea ca rezultat modificarea software-ului existent sau dezvoltarea unui nou software local pentru a crea funcționalități suplimentare pentru entitate și pentru a permite software-ului existent local să se conecteze cu aplicațiile software bazate pe servicii de tip cloud, adesea denumite module de tip bridge sau interfețe de programare a aplicațiilor (API). Pentru a determina dacă societatea trebuie să recunoască codul suplimentar ca imobilizare necorporală, entitatea evaluează dacă codul suplimentar îndeplinește definiția unei imobilizări necorporale și criteriile de recunoaștere din Standardul International de Raportare Financiar 38 Imobilizări necorporale.

O imobilizare necorporală este un activ non-monetar identificabil (definit ca resursă controlată de o entitate) care nu are substanță fizică, oferă puterea de a obține în viitor beneficii economice, permite restricționarea accesului altor persoane la aceste beneficii și măsurarea costului activului cu acuratețe.

Concluzie

Fiecare aranjament SaaS este unic. Analiza și determinarea tratamentului contabil adecvat al contractului, precum și costurile de personalizare suportate pentru punerea în aplicare a acestuia, necesită o analiză semnificativă și adesea o înțelegerea profundă a anumitor aspecte tehnice ale configurației IT. În general, departamentul financiar nu va putea lua această decizie fără a colabora cu alte departamentele din interiorul companiei, precum departamentul IT, pentru a se asigura că toate informațiile sunt luate în considerare.

O entitate trebuie să dezvolte și să aplice, în mod consecvent, o politică contabilă adecvată pentru costurile de configurare și personalizare suportate în implementarea acordurilor SaaS și să fie în măsură să explice raționamentele făcute în aplicarea politicii sale contabile.

Privind în viitor, este importantă dezvoltarea unui cadru practic pentru a sprijini societatea în planificarea viitoarelor aranjamente pentru serviciile de tip cloud și aplicarea consecventă a politicii sale contabile.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Capitalizarea contractelor SaaS (software as a service) – Transformare digitală Read More »

Digitalizare prin PNRR - Câți bani și pentru ce proiecte?

Autoritățile române au alocat 5,97 miliarde de euro – adică 20,5% din valoarea totală- pentru proiectele de digitalizare conținute de Planul național de Relansare și Reziliență, inegal împărțite între cei 6 piloni și cele 15 componente ale ale acestora.

Cea mai semnificativă contribuție la acest procent o au alocările din pilonul 2, dar și restul pilonilor conțin proiecte cu contribuție importantă la atingerea pragului de minim de 20% stabilit de către Comisia Europeană.

În componenta 7 (Transformare digitală), destinată reformei sectorului public, conectivității și securității cibernetice, sunt alocate 1,81 miliarde euro – de departe cea mai semnificativă contribuție din toate cele 15 componente ale PNRR..

Reformele și investițiile mai acoperă 4 dintre inițiativele-fanion prezentate de Comisie în Strategia 2021 de Creștere Sustenabilă:

conectivitate
modernizare
intensificare (scale-up)
recalificare/specializare (reskill and upskill).

În ceea ce privește administrația, planul promite să ”repare” principalele hibe de digitalizare ale administrației publice, precum: fragmentarea, lipsa interoperabilității și eliminarea barierelor birocratice.

O componentă-cheie a reformei digitale a administrației, Cloudul guvernamental, este conținută de componenta 7 (Transformare digitală), care vizează modernizarea administrației publice prin stabilirea cadrului necesar de atingere a interoperabilității sistemelor IT deținute de instituțiile publice și implementarea principiului ”once only”.

O a doua componentă de reforme vizează stabilirea cadrului general de dezvoltare și management a infrastructurii cloud care se va sprijini pe investiții majore menite să interconecteze 30 de instituții publice în nou creatul Cloud guvernamental.

Tranziția digitală

Planul românesc de redresare pune accent pe tranziție digitală și abordează provocările din toate sectoarele acesteia.

Măsurile conținute în strategia românească acoperă 5 dintre cele 7 arii prioritare identificate de către Comisia Europeană:

conectivitate,
capital uman,
servicii publice digitale,
digitalizarea mediului de afaceri
investiții în capacități digitale și tehnologii avansate

Alte contribuții semnificative se găsesc în:

componenta 9 (Ajutor pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare), cu alocare de 1,06 miliarde euro

componenta 15 (Educație), care vizează reforme și investiții pentru digitalizarea procesului de educație, are o alocare de 1,12 miliarde euro

componenta 4 (Transport sustenabil) există o contribuție digitală de 864 milioane euro

Principalele proiecte finanțate prin PNRR

O serie de investiții complementare în digitalizarea administrației publice sunt incluse în componenta 7 (Transformare digitală): digitalizarea sistemului de sănătate, a sistemului judiciar, a serviciilor publice, a achizițiilor publice și muncii și protecției sociale.

Partea de digitalizare din PNRR acordă un interes deosebit sistemelor de telemedicină și e-health. O nouă platformă IT destinată Sistemului de Asigurări de Sănătate ar urma să consolideze capacitățile centrale, regionale și locale de a accesa date din sănătate prin conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii de sănătate.

Cu ajutorul telemedicinei este vizată creșterea accesului la consultații de specialitate a locuitorilor din zonele rurale, urban mic și a grupurilor vulnerabile.

Măsura-cheie în digitalizarea sistemului judiciar o reprezintă finalizarea sistemului ECRIS V, sistem de management al cazurilor noi. Finanțarea principală este asigurată prin Programul Operațional Creșterea Capacității Administrative, iar alocările din PNRR completează necesarul de fonduri.

Un sistem integrat IT este așteptat să îmbunătățească eficiența serviciilor publice. Principalul obiectiv al acestui capitol este dezvoltarea infrastructurii de supraveghere, de control și de asigurare a integrității fondului forestier și a transportului de masă lemnoasă, cu scopul de a combate tăierile ilegale.

PNRR susține și digitalizarea protecției sociale și muncii. Sunt conținute măsuri pentru digitalizarea Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, astfel încât aceasta să reacționeze eficient la evoluțiile din piața muncii. Vor fi digitalizate și activitățile de control ale Inspectoratelor Teritoriale de Muncă și activitățile Agenției Naționale Pentru Plăți și Inspecție Socială.

Una dintre reformele asumate în cadrul componentei 13 o reprezintă operaționalizarea unui sistem IT care să fie utilizat în acordarea Venitului Minim de Incluziune.

PNRR va finanța și emiterea cărților de identitate electronice cu semnătură digitală. Pe durata de implementare a planului (până la 31 decembrie 2026) sunt alocați bani pentru emiterea a 8,5 milioane de astfel de cărți de identitate.

Efecte estimate ale investițiilor în digitalizare

Comisia Europeană se așteaptă ca toate investițiile în digitalizare incluse în PNRR să genereze o creștere a competitivității în România. În special, este așteptat ca România să poată să își îmbunătățească eficiența economică prin:

Accelerarea digitalizării atât a IMM cât și a companiilor mari cu ajutorul investițiilor semnificative conținute în componenta 9 (ajutor pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare)

Ajustarea competențelor digitale la nevoile pieței

Implementarea formatelor electronice în procedura de achiziții publice

În domeniul conectivității, reformele conținute în componenta 7 (Transformare digitală) sunt așteptate să accelereze procesul de construcție națională a rețelelor 5G și să îmbunătățească acoperirea broadband.

În privința securității cibernetice sunt aprobate investiții pentru protejarea rețelelor deținute de 101 entități publice și private care dețin infrastructură IT de importanță națională și creșterea nivelului de maturitate a securității cibernetice a 1.000 de ”actori principali” (autorități locale, instituții sanitare, școli, companii)

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Digitalizare prin PNRR – Câți bani și pentru ce proiecte? Read More »

Digitalizarea monitorizării performanței financiare

Criza Covid-19 a arătat cât de importantă este digitalizarea pentru supraviețuirea companiilor. Criza a accelerat viteza de digitalizare a afacerilor la nivel mondial, deoarece companiile și-au mutat activitatea și forța de muncă online. Dar beneficiile digitalizării depășesc cu mult granițele acestei perioade dificile.

Unul dintre beneficiile cheie ale digitalizării este că faptul că ajută la o mai bună culegere și analizare a datelor – una dintre cele mai valoroase resurse de care dispuneți în managementul afacerii. Cu cât aveți mai multe informații despre clienții dvs., lanțul dvs. de aprovizionare, piața dvs. și tendințele economice, cu atât vă puteți conduce mai strategic afacerea.

În acest articol, analizăm modul în care adoptarea digitalizării vă poate îmbunătăți rezultatele financiare.

Analiza proceselor digitale: acum este momentul potrivit

Pe măsură ce începem să ieșim din criza Covid-19, ratele dobânzilor ating niveluri record, iar împrumuturile comerciale susținute de guvern sunt ușor accesibile; așadar, acesta este momentul propice pentru a face bilanțul proceselor digitale pe care le utilizați în propria companie. Analizarea modului în care culegeți, utilizați, distribuiți și analizați datele este absolut crucială dacă, doriți să țineți pasul cu schimbările rapide ale tendințelor naționale și internaționale care vă afectează afacerea.

Companiile digitalizate sunt mai conștiente de furnizorii lor și de lanțurile lor de aprovizionare și, prin urmare, de riscurile aferente acestor lanțuri, astfel că pot reacționa mai rapid la crize.

„Țările în care mediul este mai favorabil pentru digitalizarea companiilor au fost mai capabile să răspundă mai bine nu numai la schimbările economice, dar și la criza Covid-19”, spune economistul principal, Francoise Huang, de la Euler Hermes.

Pe lângă simplificarea trecerii la lucrul de la distanță, digitalizarea proceselor administrative ale companiei vă permite să accesați informații financiare mai ușor și după cum doriți.

Provocări legate de colectarea datelor

Există o mulțime de date relevante disponibile în cadrul companiei dvs., pe care este posibil să nu le accesați, cum ar fi informații referitoare la operațiuni, IT, marketing sau servicii pentru clienți. Aceste informații vă pot ajuta să vă formați o imagine robustă asupra companiei dvs., însă se întâmplă adeseori ca ele să nu fie partajate, sau, în orice caz, nu într-un mod centralizat.

Cel mai simplu mod de a colecta aceste informații și de a vă forma o imagine de ansamblu asupra operațiunilor dvs. este să conveniți asupra indicatorilor cheie de urmat și asupra definiției acestora, să programați generarea de rapoarte periodice de către echipele dvs. și să stabiliți o modalitate standardizată de a face acest lucru.

La nivel de clienți, examinarea sondajelor, a traficului pe site-ul web al companiei dvs., a tranzacțiilor, a analizelor referitoare la campaniile dvs. de marketing online, a rețelelor sociale, a abonamentelor și înregistrărilor sau a traficului din magazinele dvs. s-a dovedit a genera informații relevante. Verificând cifrele de vânzări, pentru a înțelege ratele de conversie, și analizând rezultatele financiare, puteți înțelege, de exemplu, costul atragerii de noi clienți.

Utilizarea unui tablou de bord financiar digital

Va trebui să creați un tablou de bord digital, pe care să vă stocați datele. Acest tablou de bord este cel mai important instrument din trusa dvs. de date financiare: vă oferă o vizualizare la 360 de grade a afacerii dvs. dintr-un loc central și vă permite să partajați informații pe scară largă. De exemplu, în funcție de dimensiunea companiei dvs., puteți utiliza cu ușurință instrumente ieftine, cum ar fi Google G Suite și Microsoft Office 365, pentru a intensifica colaborarea cu echipa dvs.

Există multe produse de contabilitate digitale pe piață, care vă vor ajuta să vă gestionați monitorizarea financiară. De exemplu, unele instrumente digitale pentru fluxul de numerar oferă o imagine clară a situației numerarului dvs. Ele comandă facturi, înregistrează plăți și prezintă o imagine clară a banilor care intră și ies din compania dvs. Exemple de astfel de instrumente includ Pulse, Fluidly sau SlideBy.

Și, după ce ați colectat și stocat informațiile, ce urmează? Iată câțiva pași de urmat:

Stabiliți tipul de informații de care aveți nevoie
Stabiliți un interval de timp: folosiți aceste date pentru a evalua eficacitatea unui anumit proiect, sau pentru a vă analiza performanța financiară generală?
Creați o platformă digitală pentru a stoca datele și partajați accesul la platformă cu echipa dvs.
Analizați datele la intervale regulate, pentru a descoperi pattern-uri și perspective.
Valorificați datele, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză și a adopta măsuri eficiente.

Precauţia înseamnă înarmare

Creșterea gradului de digitalizare a companiei dvs. vă ajută, de asemenea, să semnalați domeniile de îmbunătățire sau de extindere și vă permite să anticipați și să vă pregătiți pentru tendințele viitoare, generând o analiză dinamică a datelor în timp real. Acest lucru vă poate ajuta să identificați probleme, cum ar fi plățile întârziate, care pot face ravagii în fluxul dvs. de numerar.

Datorită tabloului de bord, veți putea face predicții, cum ar fi prognoze ale fluxurilor de numerar, care vă pot determina să trimiteți somații de plată sau să negociați de timpuriu un plan de plată cu furnizorii, înainte ca problemele să scape de sub control.

Dar unele probleme sunt inevitabile, și nu din vina dvs. Asigurarea împotriva riscului comercial poate ajuta în acest sens. Ea acoperă creanțele dvs. scadente în termen de 12 luni și vă protejează afacerea de riscuri politice și comerciale neprevăzute. Aceste riscuri ar putea include falimentul unui client sau modificări ale legislației de import sau export, cu impact negativ asupra afacerii dvs.

Asigurarea de credit comercial vă garantează că afacerea dvs. nu se va confrunta cu riscul de neplată, care vă poate pune în pericol viabilitatea companiei pe viitor, protejându-vă astfel fluxul de numerar și ajutându-vă să evitați datoriile neperformante.

Pentru mai multe sfaturi și informații cu privire la monitorizarea financiară a afacerii, descărcați cartea noastră electronică: Aprofundați-vă cunoștințele de analiză a performanței financiare.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Digitalizarea monitorizării performanței financiare Read More »

EDMS soluția gestionării Birocrației Organizaționale

Birocratia are o conotatie negativa.

Cu toate astea, uitam de faptul ca, la baza, este singurul mod prin care poate exista control intr-o organizatie mare. In mod normal, acest control reduce eficienta si flexibilitatea organizatiei, de aici animozitatea. Noi credem ca nu trebuie sa fie asa, credem ca birocratia poate doar aduce control fara sa reduca eficienta si flexibilitatea.

De ce Birocratie?

Diferenta dintre o organizatie mare si o companie care inca se afla in stadiul antreprenorial este faptul ca organizatia este o entitate de sine statatoare, cu personalitate, cultura, procese si structuri ce o definesc. Aceste procese si structuri menite sa existe independent de oamenii care se afla la un anumit moment in companie sunt ceea ce ii asigura continuitatea in timp.

Termenul pe care il folosim pentru a defini aceste procese este birocratia. Birocratia are doua elemente la baza: documente si procese. Documentele contin informatia necesara conform unor structuri prestabilite, si trebuie organizate logic, conform unei ierarhii clare ce defineste ordinea si gruparea informatiilor.

Coordonarea oamenilor cu diverse functii si din diverse departamente din organizatie este provocarea principala de management. Singurul mod in care management-ul se poate asigura ca angajatii lucreaza in mod coerent impreuna, ca task-urile sunt distribuite corespunzator si ca procesele ce tin de compliance legal sunt respectate este prin aceste structuri “birocratice”.

Care este problema birocratiei?

Problema birocratiei nu este birocratia, ci ineficientele legate de o proasta executie a birocratiei. Este nevoie de documente si de procese pentru a coordona o organizatie, nu este insa nevoie de mail-uri nesfarsite, de timp pierdut cautand aceste documente, de compunerea lor cand exista clar sabloane in functie de tip si de trasare a lor pe fiecare proces. Problema birocratiei este o problema de circulatiei si gestiune a informatiei, si pentru asta din fericire exista o solutie.

Solutia pentru problema birocratiei!

Daca birocratia implica documente si procese, atunci nu exista un mijloc, un sistem prin care putem gestiona si ordona aceste documente? Ba da, se numeste Document Management System (DMS), si se ocupa fix cu organizarea documentelor si gestiunea circulatiei lor in organizatie, intre angajati si departamente.

Avantajul acestor solutii de Management de Documente este fix faptul ca lasa birocratia sa existe fara sa afecteze in mod negativ organizatia. Ce face in mod exact?

Pai in primul rand ordoneaza documentele si le faciliteaza angajatilor crearea documentelor pe sabloanele existente. Le face usor de gasit si folosit.

Gestioneaza crearea documentelor folosind formulare digitale ce populeaza in mod automat sabloane de documente Word sau PDF.
Asigura organizarea acest documente in foldere automate in functie de metadatele documentelor (client, data, furnizor, tip de cerere, etc.).
Face aceste documente foarte usor de gasit. In loc sa le cauti prin foldere pierdute sau prin sertare, intri in aplicatie si folosesti ‘Search’!

Apoi, sistemul de management de documente (DMS) se ocupa de tot ce inseamna procese, adica circulatia acestor documente si informatii prin organizatie:

Pentru orice solicitare sau proces, documentul poate fi trimis mai departe pe flux catre angajatii responsabili din departamentul responsabil. Ei pot actiona asupra documentului, comentand, modificand, aproband, semnand, etc.
Toti angajatii lucreaza pe un singur set de documente pe flux, centrale, care se afla in sistem. Nu exista zeci de versiuni separate, ci un singur document cu istoric complet al modificarilor si deciziilor.
Oricand poate fi urmarit stadiul in care se afla o anumita solicitare, un anumit task, deoarece sistemul ofera vizibilitate totala asupra tuturor proceselor in derulare. De asemenea, exista istoric si trasabilitate a deciziilor pe fiecare proces incheiat.
Angajatii stiu exact ce au de facut in fiecare moment. Informatiile nu se pierd in thread-uri de email nesfarsite, totul este la un loc in sistem. Ei il deschid si stiu ce trebuie sa faca.

In ceea ce priveste flexibilitatea organizationala, puteti vorbi cu noi si va putem sfatui despre cum puteti construi procesele astfel incat cine trebuie sa aiba flexibilitatea necesara pentru a raspunde la nevoile clientului proactiv si rapid. La fel si pentru a ajuta inovatia modelului de business si a produselor.

Concluzie

Un sistem de Document Management (DMS) eficient devine solutia pentru toate problemele birocratiei. Compania isi poate continua cresterea, poate crea procese ce ii dau rezistenta in timp fara sa piarda flexibiltatea, eficienta si timpul angajatilor. Sistemul este suportul pe care orice proces birocratic poate fi sustinut.

Totul poate fi eficient, rapid, simplu si logic. Totul dintr-o singura aplicatie. Cine spune ca birocratia e rea?

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

EDMS soluția gestionării Birocrației Organizaționale Read More »