Stiri

Rolul Culturii Organizaționale în Transformarea Digitală: Depășirea Rezistenței și Facilitarea Acceptării

Într-o lume în continuă evoluție tehnologică, transformarea digitală a devenit un imperativ esențial pentru organizațiile din toate industriile. Adoptarea tehnologiei și digitalizarea proceselor nu mai sunt simple opțiuni, ci devin necesități vitale pentru a rămâne competitive și relevante într-un mediu în continuă schimbare. Cu toate acestea, procesul de transformare digitală este mai mult decât achiziționarea și implementarea de noi tehnologii – este o schimbare profundă care implică cultura organizațională, oameni și procese. Acest articol explorează modul în care cultura organizațională influențează transformarea digitală și oferă soluții pentru a depăși rezistența angajaților și a facilita acceptarea schimbării digitale.

Rolul Culturii Organizaționale în Transformarea Digitală

Cultura organizațională reprezintă setul de valori, comportamente și norme care ghidează acțiunile angajaților și direcționează modul în care organizația funcționează. În contextul transformării digitale, cultura joacă un rol vital în modelarea atitudinilor și abordărilor angajaților față de noile tehnologii și procese digitale. O cultură deschisă, inovatoare și orientată spre învățare este esențială pentru a crea un mediu propice pentru adoptarea și integrarea noilor tehnologii.

Culturile organizaționale tradiționale, caracterizate prin ierarhii stricte, comunicare formală și rezistență la schimbare, pot reprezenta obstacole majore în calea transformării digitale. Angajații pot percepe tehnologia ca pe o amenințare la adresa locului lor de muncă sau pot fi reticenți să renunțe la metodele tradiționale de lucru. În acest context, este esențial să se cultive o cultură care promovează adaptabilitatea, învățarea continuă și deschiderea către schimbare.

Depășirea Rezistenței Angajaților față de Digitalizare

În procesul de adoptare a tehnologiei digitale în cadrul organizațiilor, una dintre cele mai mari provocări poate fi reprezentată de rezistența angajaților la schimbare. Această rezistență poate proveni din diverse motive, iar depășirea ei necesită o abordare empatică și strategică. Printre factorii care contribuie la această rezistență se numără:

Frica de necunoscut: Unul dintre principalele obstacole în adopția tehnologiilor digitale într-o organizație este frica de necunoscut. Angajații pot fi reticenți să renunțe la metodele tradiționale de lucru deoarece nu sunt siguri cum vor funcționa noile tehnologii și cum le vor afecta rutina zilnică. Pentru a depăși această frică, este important să le ofere informații clare și detaliate despre beneficiile aduse de digitalizare, precum și să le ofere training adecvat pentru utilizarea noilor instrumente.

Aderența la modul tradițional de lucru: Organizațiile cu o istorie îndelungată adesea au practici tradiționale bine înrădăcinate. Angajații pot dezvolta o legătură emoțională cu aceste metode, considerându-le parte din identitatea organizației. Astfel, trecerea către tehnologiile digitale poate fi întâmpinată cu rezistență din cauza temerii de a pierde ceea ce este familiar. Pentru a aborda această situație, este esențial să se evidențieze cum digitalizarea poate îmbunătăți eficiența și rezultatele, fără a nega importanța trecutului.

Rezistența la noutate: În cadrul culturilor organizaționale conservatoare, schimbarea poate fi privită cu scepticism. Adesea, tehnologia digitală poate fi percepută ca o noutate într-un mediu în care tradiția și stabilitatea sunt valorizate. În acest context, eforturile pentru a introduce tehnologiile digitale trebuie să includă explicații clare cu privire la modul în care acestea vor sprijini viziunea și obiectivele organizației în viitor.

Facilitarea Acceptării Digitalizării

Înainte de a intra în detaliile strategiilor pentru facilitarea acceptării digitalizării, este esențial să subliniem importanța unei diagnoze organizaționale în acest proces. Diagnoza reprezintă pasul inițial și critic în vederea înțelegerii profunde a punctelor forte și a vulnerabilităților organizației în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale.

O diagnoză organizațională bine efectuată implică analiza atentă a culturii organizaționale, a structurii de management, a proceselor operaționale și a nivelului de pregătire a angajaților. Această analiză oferă o imagine clară asupra punctelor de plecare, precum și a aspectelor care necesită îmbunătățiri pentru a facilita o tranziție lină către digitalizare.

Strategii pentru Facilitarea Acceptării Digitalizării

Comunicare și Implicare

Comunicarea deschisă și transparentă cu privire la beneficiile digitalizării și impactul acesteia asupra organizației poate ajuta la diminuarea rezistenței la schimbare. Implicarea angajaților în procesul de luare a deciziilor și ascultarea preocupărilor lor poate construi un sentiment de apartenență la tranziție.

Formare și Dezvoltare

O pregătire adecvată a angajaților pentru utilizarea noilor tehnologii este esențială. Organizațiile ar trebui să ofere programe de formare și dezvoltare continuă, astfel încât angajații să dobândească abilitățile necesare pentru a se adapta la mediul digital.

Crearea unui Mediu de Învățare

Promovarea unui mediu în care angajații să se simtă confortabil să experimenteze cu tehnologiile noi și să învețe din greșeli poate încuraja adoptarea digitalizării. Acceptarea faptului că eșecurile sunt parte a procesului de învățare poate reduce teama de schimbare.

Planificare Strategică

O planificare strategică atentă și bine structurată a procesului de digitalizare poate ajuta la gestionarea eficientă a investițiilor și resurselor. Stabilirea obiectivelor clare și a unei linii de timp realiste poate menține echipa focalizată și motivată.

Monitorizare și Ajustare Continuă

Tranziția către digitalizare nu se oprește odată ce noile tehnologii sunt implementate. Este important să se monitorizeze performanța și să se facă ajustări în funcție de feedback-ul primit de la angajați și de rezultatele obținute.

Concluzie

Într-o lume în continuă schimbare, datorată digitalizării, abordarea și transformarea culturii organizaționale reprezintă un factor-cheie pentru succesul procesului de digitalizare. Prin promovarea unei culturi a deschiderii, comunicării și colaborării între departamente, organizațiile pot asigura o adaptare mai facilă și o implementare mai eficientă a noilor tehnologii. În final, colaborarea între departamente și cultura organizațională care o susține devin fundamentale pentru prosperitatea în era digitală.

Pe viitor, ne vom adânci în explorarea fascinantă a universului transformării digitale în organizații, îndreptându-ne cu pas hotărât către un subiect de o importanță remarcabilă: Diagnoza Organizațională și Digitalizarea: Îmbinarea Strategiilor pentru a Atinge Excelența în Era Digitală. În cadrul acestui demers, ne vom aventura în adâncurile impactului pe care diagnoza organizațională îl exercită asupra transformării digitale, dezvăluind cum aceasta poate furniza informații prețioase, capabile să conducă la optimizarea culturii organizaționale și la perfecționarea strategiilor de digitalizare. Prin aceasta, ne propunem să deschidem noi orizonturi și să oferim lumina cunoașterii într-un mod cât mai practic și relevant.

(adaptat dupa digitalio.ro)

Cultura organizationala Read More »

Etica inteligentei artificiale

Etica în domeniul inteligenței artificiale (AI) se referă la principiile și practicile morale care ghidează dezvoltarea și utilizarea AI. Acest domeniu a devenit din ce în ce mai important odată cu expansiunea rapidă a tehnologiilor AI în diferite aspecte ale vieții cotidiene. Etica AI încearcă să răspundă la întrebări complexe legate de impactul AI asupra societății, drepturilor individuale, securității și intimității, echității și incluziunii, precum și a responsabilității și transparenței.

Principalele aspecte ale eticii AI includ:

  1. Transparența și Explicabilitatea: AI trebuie să fie transparentă și explicabilă, astfel încât utilizatorii să înțeleagă cum funcționează și pe baza căror date ia decizii.

  2. Echitate și Nepristrinicie: AI trebuie să fie dezvoltată și utilizată în moduri care previn discriminarea și biasul, asigurând echitate în tratamentul tuturor grupurilor de indivizi.

  3. Respectarea Intimității și a Confidențialității: Protecția datelor personale și a intimității utilizatorilor este esențială, având în vedere cantitatea mare de date colectate și procesate de sistemele AI.

  4. Responsabilitate și Responsabilizare: Dezvoltatorii și utilizatorii de AI trebuie să fie responsabili pentru impactul tehnologiei lor asupra indivizilor și societății.

  5. Siguranța și Securitatea: Asigurarea că sistemele AI sunt sigure și nu prezintă riscuri nejustificate pentru oameni sau mediu.

  6. Beneficiul Social și Umanitar: Utilizarea AI ar trebui să vizeze promovarea bunăstării umane și să contribuie la rezolvarea problemelor societale.

  7. Sustenabilitate și Protecția Mediului: AI ar trebui să fie dezvoltată și utilizată în moduri care sunt sustenabile și nu dăunează mediului.

Aceste principii sunt esențiale pentru a asigura că dezvoltarea și utilizarea AI sunt în concordanță cu valorile umane fundamentale și că tehnologia servește binele comun. Etica AI este un domeniu în continuă evoluție, având în vedere rapiditatea schimbărilor tehnologice și impactul acestora asupra societății.

 

Bias se referă la o înclinație sau o perspectivă subiectivă, adesea caracterizată printr-o judecată personală și uneori neracională. Este o formă de prejudecată sau tendință care poate conduce la abateri de la o valoare așteptată sau la erori sistematice în procesul de luare a deciziilor. Biasul se manifestă frecvent ca o preferință sau o inclinație care inhibă considerarea obiectivă a unei situații sau probleme. Termenul poate avea și alte semnificații în diferite contexte, dar utilizarea principală se referă la parțialitate sau prejudecată.

Etica AI Read More »

Arhitectura Zero Trust

Conceptul de Arhitectură Zero Trust se referă la un model de securitate cibernetică care pleacă de la premisa că nu se acordă încredere implicită niciunei entități, fie că este vorba de utilizatori, dispozitive sau servicii, indiferent de locația lor în rețea sau de apartenența la o organizație. Această abordare este o reacție la tendințele emergente în rețelele enterprise, cum ar fi utilizatorii la distanță, politica BYOD (Bring Your Own Device) și activele bazate pe cloud, care nu sunt localizate în limitele rețelei deținute de organizație.

Principiile fundamentale ale Arhitecturii Zero Trust includ:

  1. Principiul Celui Mai Mic Privilegiu: Accesul este acordat pe baza nevoilor stricte ale utilizatorului sau dispozitivului, limitând astfel suprafața de atac și reducând riscurile de securitate.

  2. Verificare Continuă: Se efectuează autentificare și autorizare continuă pentru toate accesările la resurse, indiferent dacă utilizatorul sau dispozitivul se află în interiorul sau în afara rețelei corporative.

  3. Segmentare Micro: Rețeaua este divizată în segmente mai mici, fiecare cu propriile politici de securitate, pentru a preveni deplasarea laterală a atacatorilor în rețea.

  4. Autentificare și Autorizare Puternică: Se pune accent pe controlul puternic al accesului bazat pe identitate (IAM) pentru a asigura că numai utilizatorii autorizați au acces la resursele necesare.

  5. Abordare Cuprinzătoare: Arhitectura Zero Trust cuprinde utilizatori, aplicații și infrastructură, eliminând încrederea implicită și monitorizând continuu toate componentele.

Implementarea Arhitecturii Zero Trust implică mai multe etape, inclusiv evaluarea posturii curente de securitate, dezvoltarea unei strategii, implementarea controalelor necesare, monitorizarea continuă și îmbunătățirea regulată.

Pentru mai multe informații despre Arhitectura Zero Trust, vă recomand să consultați sursele de la National Institute of Standards and Technology (NIST)​​, SANS Institute​​, și Palo Alto Networks​​. Aceste resurse oferă o perspectivă detaliată asupra conceptului și a implementării sale în cadrul organizațiilor moderne.

.Cum funcționează arhitectura Zero Trust?

Pentru a înțelege arhitectura Zero Trust, mai întâi gândiți-vă la arhitectura de securitate tradițională: după ce cineva se conectează la lucru, poate accesa întreaga rețea corporativă. Acest lucru protejează doar perimetrul unei organizații și este legat de sediul fizic al biroului. Acest model nu acceptă lucrul la distanță și expune organizația la riscuri deoarece, dacă cineva fură o parolă, poate accesa totul.

În loc să protejeze doar perimetrul unei organizații, arhitectura Zero Trust protejează fiecare fișier, e-mail și rețea, autentificând fiecare identitate și dispozitiv. (De aceea se mai numește și „securitate fără perimetru”.) În loc să securizeze o singură rețea, arhitectura Zero Trust ajută, de asemenea, la securizarea accesului la distanță, a dispozitivelor personale și a aplicațiilor de la terți.

Principiile Zero Trust sunt:

  • Verificați explicit

    Luați în considerare fiecare punct de date înainte de a autentifica accesul unei persoane, inclusiv identitatea, locația și dispozitivul acesteia, precum și modul în care resursa este clasificată și dacă există ceva neobișnuit care ar putea fi un semnal de alarmă.

  • Folosiți accesul cu privilegii minime

    Limitați volumul de informații și durata de timp pentru care persoanele pot accesa ceva, în loc să oferiți acces la toate resursele firmei pe termen nelimitat.

  • Luați în calcul breșele în securitate

    Segmentați rețelele astfel încât, dacă cineva obține acces neautorizat, daunele să fie limitate. Necesită criptare integrală.

Avantajele utilizării securității Zero Trust

Firmele care implementează arhitectura Zero Trust beneficiază de securitate mai puternică, asistență pentru munca la distanță și hibridă, riscuri mai mici și mai mult timp pentru ca oamenii să se concentreze asupra lucrului cu prioritate înaltă în locul activităților anevoioase.

 
  • Asistență pentru lucrul la distanță și munca hibridă

    Ajutați persoanele să lucreze în siguranță oricând și oriunde, utilizând orice dispozitiv.

  • Minimizați riscurile

    Limitați daunele prin prevenirea atacurilor, depistarea mai rapidă a amenințărilor și adoptarea măsurilor mai devreme decât folosind securitatea tradițională.

  • Migrați în cloud

    Treceți de la mediul local la cloud fără probleme și reduceți vulnerabilitățile ce pot apărea pe parcurs.

  • Economisiți timp

    Permiteți echipelor de securitate să se concentreze asupra răspunsului la incidente , nu asupra resetărilor și întreținerii parolelor, eliminând avertizările fals pozitive, pașii suplimentari din fluxul de lucru și instrumentele de securitate redundante.

  • Îmbunătățiți experiența angajaților

    Simplificați accesul la resurse utilizând sign-on unic (SSO) sau date biometrice în locul mai multor parole. Oferiți mai multă flexibilitate și libertate cu ajutorul unui model de tipul BYOD (bring your own device).

  •  

Capacități și cazuri de utilizare Zero Trust

 
  • Printre caracteristicile cheie ale arhitecturii Zero Trust se numără:

  • Guvernare de la un capăt la altul

    Sistemele izolate implică riscuri. În schimb, Zero Trust autentifică accesul la întregul patrimoniu digital al unei organizații, cu criptare cuprinzătoare și o puternică gestionare a identității.

  • Vizibilitate

    Descoperiți sistemele IT din zona gri și toate dispozitivele care încearcă să vă acceseze rețeaua. Aflați dacă utilizatorii și dispozitivele sunt conforme, iar în caz contrar restricționați accesul.

  • Analiză

    Analizați datele automat și primiți avertizări în timp real despre comportamentele neobișnuite, pentru o detectare mai rapidă a amenințărilor și un răspuns mai rapid.

  • Automatizare

    Utilizați inteligența artificială pentru a bloca atacurile, a reduce alarmele false și a acorda prioritate avertizărilor la care să răspundeți.

  • Printre situațiile de utilizare Zero Trust se numără:

    • Sprijinirea muncii hibride și la distanță sau a mai multor medii cloud.
    • Răspunsul la phishing, acreditări furate sau ransomware.
    • Acordarea accesului securizat, limitat în timp, pentru angajații temporari.
    • Protejarea și monitorizarea accesului la aplicații de la terți.
    • Sprijinirea lucrătorilor din prima linie care utilizează o varietate de dispozitive.
    • Păstrarea conformității cu cerințele de reglementare.

Cum să implementați și să utilizați un model Zero Trust

Iată cum să implementați și să utilizați Zero Trust pentru identitățile, dispozitivele, rețelele, aplicațiile, datele și infrastructura organizației dvs.

  • 1. Creați o verificare puternică a identității

    Începeți să autentificați accesul la fiecare aplicație, serviciu și resursă pe care o utilizează organizația, începând cu cele mai sensibile. Oferiți-le administratorilor instrumente pentru a evalua riscul și a răspunde în timp real dacă o identitate are semne de avertizare, cum ar fi prea multe încercări de conectare nereușite.

  • 2. Gestionați accesul la dispozitive și rețele

    Asigurați-vă că toate punctele finale, personale sau de corporație, sunt în conformitate cu cerințele de securitate ale organizației dvs. Criptați rețelele și asigurați-vă că toate conexiunile sunt sigure, inclusiv cele la distanță și locale. Segmentați rețelele pentru a limita accesul neautorizat.

  • 3. Îmbunătățiți vizibilitatea în aplicații

    „IT din zona gri” înseamnă orice aplicație sau sistem neautorizat pe care îl utilizează angajații și care poate introduce amenințări. Investigați ce aplicații au instalat persoanele, astfel încât să vă asigurați că sunt în conformitate, să setați permisiuni și să le monitorizați pentru a depista semnele de avertizare.

  • 4. Setați permisiuni de date

    Atribuiți niveluri de clasificare datelor organizației, de la documente la e-mailuri. Criptați datele confidențiale și furnizați acces cu minimum de privilegii.

  • 5. Monitorizați-vă infrastructura

    Evaluați, actualizați și configurați fiecare fragment de infrastructură, cum ar fi serverele și mașinile virtuale, pentru a limita accesul nenecesar. Urmăriți măsurătorile, astfel încât să fie ușor să identificați comportamentul suspect.

Soluții Zero Trust

Soluțiile Zero Trust variază de la instrumentele pe care oricine le poate utiliza până la abordări complexe, la scară largă, pentru întreprinderi. Iată câteva exemple:

Utilizatorii pot activa autentificarea multifactor (MFA) pentru a obține un cod unic înainte de a primi acces la o aplicație sau la un site. De asemenea, puteți începe să vă conectați utilizând date biometrice, cum ar fi amprenta sau fața.

Școlile și comunitățile pot să nu mai folosească paroledeoarece parolele sunt ușor de pierdut. De asemenea, pot îmbunătăți securitatea punctelor finale pentru a accepta lucrul și învățatul de la distanță, precum și accesul segmentat în cazul în care un dispozitiv este pierdut sau furat.

Organizațiile pot adopta arhitectura Zero Trust prin identificarea tuturor punctelor de acces și implementarea politicilor pentru acces mai sigur. Deoarece Zero Trust este o abordare pe termen lung, organizațiile trebuie să se dedice monitorizării continue pentru a detecta amenințările noi.

Rolul Zero Trust pentru firme

Zero Trust este un model de securitate cuprinzător, nu un singur produs sau un pas de efectuat. Firmele trebuie să-și reevalueze întreaga abordare de securitate pentru a răspunde provocărilor și amenințărilor cibernetice din ziua de azi. Zero Trust oferă un plan de securitate și, atunci când este implementat, poate nu doar să facă organizațiile mai sigure, ci și să le ajute să se dezvolte în siguranță și să fie pregătite pentru următoarea evoluție a amenințărilor cibernetice.

Arhitectura Zero Trust Read More »

Strategia cybersecurity din Letonia 2023-2026

Strategia letonă de securitate cibernetică 2023-2026 elaborată de Ministerul Apărării definește principalele direcții de acțiune ale politicii naționale de securitate cibernetică, descrie situația de securitate cibernetică a Letoniei și, de asemenea, identifică provocările viitoare.

Scopul politicii naționale de securitate cibernetică elaborată de Ministerul Apărării în perioada până în 2026 este de a consolida securitatea spațiului cibernetic al Letoniei prin dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică, creșterea rezistenței împotriva atacurilor cibernetice și promovarea conștientizării publicului cu privire la amenințările din spațiul cibernetic.

Au fost definite cinci direcții principale de acțiune:

  • Îmbunătățirea managementului securității cibernetice
  • Promovarea securității cibernetice și consolidarea rezilienței
  • Conștientizarea publicului, educație și cercetare
  • Cooperare internațională și justiție în spațiul cibernetic
  • Prevenirea și combaterea criminalității informatice

Sarcini și priorități pentru dezvoltarea competențelor digitale

  • Identificați nevoile pentru creșterea calificărilor a specialiștilor existenți și dezvoltați un cadru pentru formarea și recrutarea de noi specialiști.
  • Încurajează implicarea profesioniștilor în domeniul proceselor de schimb de cunoștințe/formare.
  • Crearea de programe de formare/actualizare manageri de securitate IS/TIC.
  • Identificați și implementați măsuri specifice (campanii de informare etc.) care vizează grupuri individuale ale societății: copii și tineri, seniori, personal al administrațiilor publice, inclusiv consolidarea cunoștințelor și conștientizarea igienei cibernetice.
  • Consolidarea dezvoltarea cercetării securității cibernetice în Letonia, folosind oportunitățile de finanțare furnizate de Europa digitală și construind mecanismele naționale de sprijin pentru cercetarea în domeniul securității cibernetice necesare.

Strategia de securitate cibernetică a fost elaborată în legătură cu legislația actuală a Uniunii Europene în domeniu, precum și ținând cont de direcțiile naționale de dezvoltare incluse în documentele de planificare a politicii digitale, cu scopul de a asigura o dezvoltare coerentă a securității digitale și cibernetice a Letoniei. .

Strategia cybersecurity din Letonia Read More »

Strategia Digitală a UE

Într-o perioadă în care internetul și tehnologiile digitale ne transformă lumea, o Europă pregătită pentru era digitală este una dintre cele șase priorități politice ale Comisiei Europene.

În martie 2021, Comisia a propus o cale către Deceniul digital. Acest program de politică este ghidat de Busola digitală 2030 – un plan pentru realizarea transformării digitale a economiei și societății UE.

Busola digitală vizează un ecosistem digital sigur, centrat pe om, în care cetățenii sunt împuterniciți, iar întreprinderile prosperă datorită potențialului digital. Busola indică patru puncte cardinale pentru această traiectorie: competențe digitale, infrastructură digitală sigură și performantă, transformarea digitală a afacerilor și digitalizarea serviciilor publice.

Această agendă politică se aliniază cu normele și standardele UE pentru a consolida suveranitatea digitală a UE. O serie de instrumente bugetare vor sprijini investițiile necesare pentru a construi Deceniul digital al Europei pe baze solide.

Agenda solicită o intensificare a activității începute în deceniul precedent pentru a accelera transformarea digitală a Europei, bazându-se pe progresele către o piață unică digitală pe deplin funcțională.

Strategia UE pentru piața unică digitală a deschis calea pentru o armonizare digitală mai strânsă între statele membre ale UE. Lansată în 2015, aceasta și-a propus să contribuie la creșterea economică, la stimularea locurilor de muncă, a concurenței, a investițiilor și a inovației în UE, pe baza a trei piloni:

  1. Acces: acces mai bun pentru consumatori și întreprinderi la bunurile și serviciile digitale din întreaga Europă;
  2. Mediu: crearea condițiilor potrivite și a unor condiții de concurență echitabile pentru ca rețelele digitale și serviciile inovatoare să înflorească;
  3. Economie și Societate: maximizarea potențialului de creștere al economiei digitale.

Deoarece digitalul este o prioritate a UE, este, de asemenea, o prioritate pentru țările partenere strategice ale UE să construiască un mediu digital mai bun și mai armonizat. Obiectivele politicii Parteneriatului Estic (PaE) pentru perioada de după 2020 includ acțiuni-țintă care vor sprijini dezvoltarea pieței unice digitale: investiții în economii competitive și inovatoare, în oameni și societăți bazate pe cunoaștere, în securitate și reziliență cibernetică și în transformarea digitală.

Extinderea beneficiilor pieței unice digitale către țările partenere din est este un obiectiv important al Programului EU4Digital.

Strategia Digitală a UE Read More »

Eurostat 2023 - Utilizarea Cloud Computing

România (18.4% in 2023) și Bulgaria (17.5%) au cel mai mic procent din UE de companii care au achiziționat servicii de cloud

În 2023, 45,2% dintre întreprinderile din UE au achiziționat servicii de cloud computing, adică servicii utilizate pe internet pentru a accesa software, putere de calcul, capacitate de stocare, mai ales pentru e-mail, stocarea fișierelor și software de birou. arata studiile Eurostat.

Acest lucru marchează o creștere de 4,2 puncte procentuale față de 2021. 

75,3 % dintre aceste întreprinderi au achiziționat servicii cloud sofisticate legate de aplicații software de securitate, de găzduire a bazelor de date ale întreprinderii sau de platforma de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor.

Serviciile de cloud computing ar trebui să fie furnizate de pe serverele furnizorilor de servicii și, în scopul realizarii studiului privind utilizarea tehnoligiei informatiei TIC și a comerțul electronic în întreprinderi, să aibă următoarele caracteristici obligatorii:

  • autoservire la cerere: utilizatorii pot solicita resurse de calcul fără interacțiune umană cu furnizorul de servicii;
  • elasticitatea furnizării: capabilitățile pot fi ușor mărite sau reduse, de ex. ca răspuns la modificări ale numărului de utilizatori sau ale capacității de stocare necesare, astfel încât întreprinderile să poată face față vârfurilor de cerere fără a fi nevoite să investească în infrastructură care altfel va rămâne inactivă sau subutilizată; și
  • servicii plătibile (plată-per-utilizator, plată-pe-utilizare sau preplătită).
  • În principiu, furnizorii de servicii pot furniza servicii legate de TIC de pe servere partajate (cloud public) sau dintr-o infrastructură cloud furnizată pentru utilizarea exclusivă a unei anumite întreprinderi (cloud privat).

Serviciile de cloud computing pot satisface o gamă largă de alte nevoi de afaceri TIC. Mai mult de două din trei întreprinderi (68 %) care au cumpărat cloud-ul l-au folosit pentru stocarea fișierelor. 66,3 % dintre întreprinderi au raportat că au cumpărat software de birou (de exemplu, procesoare de text, foi de calcul) și 61 % aplicații software de securitate ca serviciu cloud, în timp ce aproximativ 43 % și-au găzduit baza de date pe cloud.

Cel mai important, prin intermediul cloud-ului, întreprinderile au acces la aplicații software pentru clienții finali relativ mai sofisticate, pentru finanțe/contabilitate (51,6 %), pentru planificarea proceselor și resurselor lor (planificarea resurselor întreprinderii – ERP) (25,9 %) și pentru gestionarea informațiilor despre clienții lor (gestionarea relațiilor cu clienții – CRM) (25 %). Puțin mai mult de una din patru întreprinderi (26,1 %) a achiziționat servicii de cloud computing ca platformă de calcul care oferă un mediu găzduit pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor. În plus, 25,4 % au raportat că au cumpărat platforme de cloud computing (de obicei de înaltă performanță) pentru putere de calcul pentru a rula propriile aplicații software de afaceri.

Nu este surprinzător că cea mai mare proporție de întreprinderi care cumpără servicii de cloud computing (79 %) a fost în sectorul informației și comunicațiilor, în timp ce în aproape toate celelalte sectoare economice procentul a fost sub 60 % și a variat între 37,6 % și 56 % (a se vedea figura 2). . Întreprinderile „profesionale, științifice și tehnice” s-au situat între ele, 62,4 % raportând că au cumpărat servicii cloud. Comparativ cu 2021, creșterea ponderii întreprinderilor care achiziționează cloud computing a fost cea mai mare în sectorul imobiliar (+7,5 puncte procentuale).

Dependența întreprinderilor de cloud computing

Dependența întreprinderilor de serviciile de cloud computing poate fi descrisă prin nivelul de sofisticare al serviciilor cloud pe care le cumpără. Pe baza datelor sondajului, tipurile de servicii au fost clasificate în trei niveluri: servicii de cloud computing de bază, intermediare și sofisticate.

Întreprinderile care cumpără servicii cloud de bază sunt acelea care au achiziționat cel puțin unul dintre următoarele servicii: e-mail ca serviciu cloud, software de birou ca serviciu cloud, stocare de fișiere sau putere de calcul pentru a rula software-ul propriu al întreprinderii și nu utilizează niciun alte servicii acoperite.

Întreprinderile care cumpără servicii cloud intermediare achiziționează cel puțin unul dintre următoarele servicii: aplicație software financiară sau contabilă ca serviciu cloud, ERP o aplicație software ca cloud sau aplicație software CRM ca serviciu cloud, dar niciunul dintre serviciile sofisticate.

Întreprinderile care cumpără servicii cloud sofisticate le includ pe cele care au achiziționat cel puțin una dintre: aplicații software de securitate, găzduire baze de date ale întreprinderii sau platformă de calcul care oferă un mediu găzduit pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor.

În 2023, 45,2 % dintre întreprinderile din UE au raportat că au cumpărat cloud și o proporție relativ mare (34 % din total) a raportat că au cumpărat cel puțin unul dintre serviciile sofisticate și, prin urmare, au fost clasificate ca fiind foarte dependente de serviciile cloud (a se vedea figura 6). Cea mai mare proporție de întreprinderi foarte dependente de serviciile cloud a fost înregistrată în Finlanda (63,6 %), Danemarca (62,8 %), Suedia (56,1 %) și Țările de Jos (52,3 %).
​

 Cele mai mari ponderi ale întreprinderilor care au achiziționat diverse servicii informatice au fost înregistrate în Finlanda (78,3%), Suedia (71,6%), Danemarca (69,5%) și Malta (66,7%). La celălalt capăt al intervalului, mai puțin de un sfert dintre întreprinderile din Grecia (23,6%), România (18,4%) și Bulgaria (17,5%) au făcut astfel de achiziții.

Cele mai achiziționate servicii de cloud computing în 2023 au fost serviciile de e-mail (82,7%), urmate de serviciile de stocare a fișierelor (68%) și de software-ul de birou (66,3%). Aplicațiile software de securitate (61,0%), aplicațiile software de finanțe sau contabilitate (51,6%) și găzduirea bazei de date a întreprinderii (43,0%) au fost, de asemenea, populare.

Aproximativ un sfert dintre întreprinderi au achiziționat platforme de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicațiilor (26,1%), software de planificare a resurselor întreprinderii (25,9%), putere de calcul pentru a rula propriul software al întreprinderii (25,4%) sau software de gestionare a relațiilor cu clienții (25,0%).

Rata de adoptare relativ scăzută a Bulgariei subliniază necesitatea unui impuls mai mare în direcția adoptării serviciilor de cloud computing, în concordanță cu tendințele progresive observate în alte state membre ale UE.

Dintre întreprinderile care au raportat că au cumpărat cloud computing, aproximativ 82,7 % s-au bazat pe o soluție cloud pentru e-mailul lor (a se vedea tabelul 1). În loc să creeze o infrastructură de server pentru sistemul lor de e-mail, aceste întreprinderi au optat pentru o soluție cloud.

E-mail, stocare fisiere si software de birou – cele mai achizitionate servicii de cloud computing

Cele mai achizitionate servicii de cloud computing in 2023, potrivit statisticilor oficiale de la nivelul U.E. au fost:

  • serviciile de e-mail (82,7%)
  • serviciile de stocare pentru fisiere (68,0%)
  • software-ul de birou (66,3%)
  • aplicatiile software de securitate (61,0%),
  • aplicatiile software pentru finante sau contabilitate (51,6%)
  • gazduirea pentru baza de date a intreprinderii (43,0%)

Aproximativ un sfert dintre intreprinderi au achizitionat platforme de calcul pentru dezvoltarea, testarea sau implementarea aplicatiilor (26,1%), software de planificare a resurselor intreprinderii (25,9%), putere de calcul pentru a rula software-ul propriu al intreprinderii (25,4%) sau software de gestionare a relatiilor cu clientii (25,0%).

Sa ne reamintim ca UE a propus o Busola pentru dimensiunea digitala cu patru obiective digitale care ar trebui atinse pana in 2030. Unul dintre obiective vizeaza intreprinderile: 75 % din firme ar trebui sa foloseasca servicii de cloud computing, volume mari de date si IA; peste 90 % dintre intreprinderile mici si mijlocii din UE ar trebui sa atinga cel putin un nivel de baza de intensitate digitala; numarul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui sa se dubleze.

O alta tinta ar fi ca 20 de milioane de specialisti TIC sa fie angajati in UE, iar toate serviciile publice esentiale ar trebui sa fie disponibile online.

Articol adaptat dupa

Eurostat

Eurostat 2023 – Utilizarea Cloud Computing. Romania locul 26 din 27 tari. Read More »

ESET - 10 recomandări pentru dezvoltarea unei strategii eficiente de backup a datelor companiei

Ar putea compania dumneavoastră să depășească scenariul în care datele vitale ar fi compromise de infractori cibernetici prin criptare sau ștergere bruscă? Atacurile ransomware au expus multe organizații la această amenințare, însă există și alte scenarii cu riscuri semnificative pentru securitatea datelor corporative.

Specialiștii de la ESET au analizat modul în care atât persoanele fizice, cât și companiile se apropie de un potențial eșec prin neglijarea pregătirii unei strategii de reziliență cibernetică. În acest articol, vom explora un aspect crucial pentru consolidarea rezilienței și îmbunătățirea securității cibernetice a companiilor: backup-ul datelor.

Backup-ul datelor importante, disponibil oricând pentru restaurare, reprezintă o veritabilă plasă de siguranță pe care mulți nu o iau în considerare decât atunci când este prea târziu. Chiar și cei care își asigură datele prin backup pot gestiona această resursă într-un mod defectuos, expunând în continuare organizația la riscuri. Inclusiv datele salvate prin backup pot deveni, de asemenea, ținta infractorilor cibernetici.

De ce este necesar un backup?

Ransomware-ul a accentuat importanța backup-urilor mai mult decât oricare altă amenințare. Companiile investesc masiv în măsuri de reducere a riscurilor, iar procentul victimelor care plătesc răscumpărarea a scăzut semnificativ (conform unei estimări, de la 85% în T1 2019 la doar 35% în T4 2022) – dintre companiile care decid să plătească răscumpararea, aproximativ doar 16% reușesc să își recupereze datele! Deoarece ransomware-ul rămâne în principal o problemă pentru IMM-uri, atacurile de acest tip evidențiază și mai mult importanța backup-urilor.

Pe lângă ransomware, există desigur riscuri adiționale pe care backup-ul periodic le poate atenua, cum ar fi atacurile distructive de extorcare a datelor, ștergerile accidentale ale datelor, dezastre naturale sau cerințe de conformitate.

Este dificil de evaluat, dar absența unui backup al datelor conform celor mai bune practici ar putea fi o eroare costisitoare. Costul mediu al atacurilor ransomware în T4 2022 a depășit 400.000 de dolari, pe lânga el existând multe alte consecințe directe și indirecte de luat în considerare, atât financiare, cât și de reputație sau de continuitate a afacerii.

Cum dezvoltați o strategie de backup eficientă?

Elaborarea unei strategii de backup eficiente poate fi simplificată urmând aceste recomandări:

1. Elaborați strategia din timp
Planificarea atentă este crucială. Tratați backup-ul ca pe o parte integrantă a planului de recuperare în caz de dezastru și de asigurare a continuității afacerii.

2. Identificați datele pentru care aveți nevoie de backup
Clasificați datele în funcție de impactul potențial asupra afacerii pentru a le identifica pe cele care necesită backup.

3. Aplicați regula 3-2-1
Realizați trei copii ale datelor pe două suporturi diferite, cu o copie stocată în afara locației.

4. Protejați prin criptare backup-urile
Criptați datele din backup pentru a le proteja împotriva accesului neautorizat.

5. Luați mereu în calcul și datele importante din cloud (SaaS)
Realizați backup și pentru datele din aplicațiile software-as-a-service.

6. Verificați backup-urile periodic
Asigurați-vă că datele pot fi recuperate corespunzător și complet.

7. Efectuați backup la intervale regulate
Ajustați frecvența backup-urilor în funcție de tipul de activitate desfășurat.

8. Alegeți cu grijă partenerul tehnologic
Selectați un furnizor de tehnologie compatibil cu nevoile și scalabilitatea afacerii dumneavoastră.

9. Nu uitați de endpoint-uri
Includeti dispozitivele utilizatorilor în politica de backup (smartphone, laptop, etc.).

10. Priviți dincolo de backup

Integrarea backup-ului într-o arhitectură de securitate mai amplă este esențială. Adăugați instrumente de securitate la nivelul endpoint-urilor, rețelei și serverului/cloud, instrumente de detecție și răspuns la amenințări, dar și de management al vulnerabilităților și actualizărilor de securitate pentru aplicații și sisteme de operare.

Datele sunt cel mai important activ al companiei dvs. Nu așteptați până când este prea târziu pentru a formula o strategie de backup la nivel de companie.

ESET, unul din liderii globali pe piața de soluții de securitate cibernetică, cu un istoric de peste 30 de ani de experiență și inovație, include în gama sa soluții antivirus și anti-malware, ce se potrivesc nevoilor companiilor și organizațiilor, indiferent de dimensiune.

Articol adaptat dupa wall-street.ro)

10 Recomandari privind strategia de backup Read More »

Studiu Deloitte: șase din zece directori de marketing au folosit inteligența artificială în activitățile derulate în ultimul an. Personalizarea conținutului și crearea de conținut sunt principalele zone.

Deși inteligența artificială este un subiect care abia a început să capete amploare, directorii de marketing au folosit deja această tehnologie în activitățile derulate în ultimul an, potrivit a șase din zece respondenți (60%) la cea mai recentă ediție a studiului Chief Marketing Officer (CMO) Survey, realizat de Duke University cu sprijinul Deloitte.

Raportul arată, de asemenea, că adoptarea inteligenței artificiale are un impact pozitiv asupra organizațiilor, directorii de marketing menționând că productivitatea vânzărilor s-a îmbunătățit cu 6% și satisfacția clienților, cu 7%, în timp ce costurile indirecte de marketing au scăzut cu 7%.

Personalizarea conținutului (53%) și crearea de conținut (49%) sunt principalele zone în care inteligența artificială este utilizată în activitățile de marketing, subliniază studiul, urmate de îmbunătățirea rentabilității investițiilor în marketing digital prin optimizarea conținutului și a calendarului activităților (37%) și de publicitatea programatică și achiziționarea de spațiu publicitar (35%). În ceea ce privește crearea de conținut, blogurile (65%), conținutul site-urilor (62%) și rețelele de socializare (55%) sunt ariile principale în care organizațiile folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială. 

„Folosirea inteligenței artificiale în activitățile de marketing este încă în stadiu incipient, dar efectele sale sunt deja vizibile. Din perspectiva specialiștilor în marketing, inteligența artificială ar putea răspunde unor provocări precum gestionarea și optimizarea conținutului utilizat pe numeroase canale, pentru a oferi clienților o experiență unitară și personalizată în diferite ecosisteme și puncte de contact cu brandul sau chiar pentru a asigura conformarea cu diferite reglementări și a evita situații neplăcute precum vânzarea unui produs nepotrivit unui client sau dezinformarea. Pentru echipele de marketing, inteligența artificială va juca rolul unui facilitator și le va permite să lucreze mai eficient, să-și înțeleagă mai bine clienții și să-și cultive abilitățile care vor completa beneficiile tehnologiei”, a declarat Ruxandra Băndilă – Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

 Adaptat dupa nocash.ro – 13.12.2023 

IA in Marketing – Creare si personalizare continut Read More »

Sistemul de raportare a stocurilor de medicamente va fi digitalizat. Investiția se ridică la peste 200.000 de euro

Ministerul Sănătății a anunțat că a început procedura pentru digitalizarea sistemului de raportare a stocurilor de medicamente, investiție care se ridică la peste 200.000 de euro, bani din PNRR.

Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, proiectul presupune crearea unei baze de date care va cuprinde toate informațiile referitoare la medicamentele comercializate în România, de la autorizarea acestora, până la eliberarea către pacienți.

“Tot în cadrul proiectului se va dezvolta un sistem integrat de management al medicamentelor autorizate de punere pe piața din România, care implică interoperabilitatea tuturor sistemelor informatice de la nivel național într-o soluție unică e-Sănătate”, transmite Ministerul Sănătății.

Printre obiectivele proiectului se numără identificarea nevoii reale de medicamente din România, elaborarea de politici și strategii în acest domeniu, interoperabilitatea bazelor de date privind medicamentele, dezvoltarea unui modul în cadrul SER necesar procesului de aprobare/corecție anuală a prețurilor la medicamente de uz uman și digitalizarea procesului de autorizare de către Ministerul Sănătății a unităților farmaceutice.

Investiția se ridică la peste 200.000 de euro, bani din PNRR, și se realizează în parteneriat cu Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România și Serviciul de Telecomunicații Speciale, potrivit Mediafax.

Articol adaptat dupa mediafac.ro (01.11.2023)

Ministerul Sănătății. Digitalizarea sistemului de raportare a stocurilor de medicamente. Read More »

Dispare dosarul cu șină: Legea Interoperabilității, adoptată de Camera Deputaților

Camera Deputaților a adoptat în ședința de azi, 29 iunie, Legea Interoperabilității. Această lege promite că va reglementa și facilita schimbul de date între sistemele informatice ale diferitelor instituții ale statului.

LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022 – privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate

Legea privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate are la bază principiul “o singură dată“ (once-only), conform căruia, pentru a beneficia de un serviciu public, persoanele fizice nu mai trebuie să prezinte instituțiilor și autorităților acte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le dețin în proprietate sau date privind situația lor fiscală existente la ANAF.

Aceste facilități se vor aplica și persoanelor juridice, care nu vor mai mai fi nevoite să pună la dispoziția instituțiilor publice copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare, la fiecare interacțiune cu acestea.

Prin platforma de interoperabilitate toate informațiile necesare vor putea fi accesate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i mai pretinde prezentarea altor documente justificative sau constatatoare.

Situația va fi similară și în cazul serviciilor publice accesate exclusiv online, cetățeanul având acces la toate datele deținute de instituțiile publice, care privesc persoana sau bunurile sale.

 

Prin această lege, se urmărește promovarea interoperabilității în administrația publică centrală și între administrația locală și administrația centrală, dar și facilitarea accesului instituțiilor private la datele deținute de instituții publice și viceversa, cu asigurarea securității și confidențialității schimburilor de date.

Ca efect al legii, instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să asigure prestarea serviciilor fără a solicita documente suplimentare care conțin exclusiv informații disponibile prin platforma de interoperabilitate.

Instituțiile și autoritățile publice nu vor mai avea dreptul să solicite persoanelor fizice și juridice dovezi sau certificări ale datelor deja colectate, ci datele utilizate în furnizarea serviciilor publice trebuie preluate exclusiv din registrele disponibile prin intermediul platformei.

Datele furnizate prin platforma națională de interoperabilitate vor avea aceeași valoare juridică cu datele conținute în documentul prezentat fizic, care conține sau confirmă datele respective, a unei copii conforme cu originalul sau a unui document electronic semnat cu semnătură electronică calificată.

Se va constitui Platforma Națională de Interoperabilitate necesară în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice electronice și la ghișeu, precum și accesarea informațiilor de către entitățile private și persoane fizice.

Suportul tehnic al platformei va fi asigurat de o infrastructură informatică dedicată, care oferă mecanisme de acces automat la toate registrele de bază și care permite schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice electronice și la ghișeu.

MCID va crea o nouă direcție în cadrul ADR, care va acționa în calitate de administrator al platformei naționale de interoperabilitate.

Pentru atingerea scopului legii, ADR va înființa Registrul Național al Registrelor (RNR), ca parte a NRRI. Structura și conținutul datelor și cunoștințelor din RNR se aprobă prin Ordin al Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, la propunerea președintelui ADR.

Instituțiile și autoritățile publice centrale care dețin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma de interoperabilitate în maxim un an de la punerea în funcțiune a platformei și să ofere acces la aceste date prin platforma de interoperabilitate. Instituțiile și autoritățile publice locale care dețin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma de interoperabilitate în maxim doi ani de la punerea în funcțiune a platformei și să ofere acces la aceste date prin platforma de interoperabilitate.

Instituțiile și autoritățile publice sunt obligate ca, în termen de cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să ofere servicii publice și în mod electronic prin intermediul portalurilor lor, când acest lucru este posibil.

De la momentul implementării platformei de interoperabilitate, toate instituțiile care dețin registre de bază, precum și autoritățile publice locale, vor avea un an și jumătate la dispoziție pentru a se integra cu platforma. Legea prevede și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor impuse.

Legea promite eficientizarea interacţiunii dintre instituţii şi autorităţi, eliminarea birocraţiei, diminuarea timpului alocat obţinerii documentelor, dar și creşterea transparenţei actului administrativ.

Simplificarea interacțiunii cu instituțiile și autoritățile publice va avea și un impact economic major, implementarea în integralitate a legii generând o creștere a PIB-ului cu 0,5% – 0,8% și economii de milioane de euro anual pentru bugetul de stat.

SCENARIUL SERVICIILOR PUBLICE EUROPENE

Prezentarea scenariului serviciilor publice la nivel european

Legea Interoperabilității – Dispare dosarul cu șină? Read More »