admindigital

Firmele românești investesc până la 8.000 euro în digitalizare pentru a combate inflația

Inflația și modificările recente din Codul Fiscal determină antreprenorii români să investească în digitalizarea și automatizarea proceselor în firmă pentru a reduce cheltuielile cu până la 35%. Astfel, cererea pentru soluții software a crescut cu 30% în perioada ianuarie-septembrie 2022 comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată datele NextUp, una dintre cele mai mari companii de software pentru business din România.

Companiile locale investesc între 1.000 și 8.000 euro în soluții de gestionare a întregii afacerii, cum sunt sistemele ERP, soluții software integrate, pentru a automatiza procese de muncă cu scopul de a simplifica activitatea angajaților și de a elimina erorile umane. De asemenea, interesul pentru soluții software în cloud, cum este aplicația de salarii și documente ale angajaților, a crescut cu 30% pe parcursul anului, companiile investind într-un astfel de program între 500 și 3.000 euro, potrivit NextUp, care are peste 5.000 de clienți, dintre care majoritatea companii românești.

“În lupta cu inflația, pentru a preveni pierderi majore, antreprenorii români se uită cu mai multă încredere la sistemele informatice bogate în funcționalități specifice industriei lor, capabile să preia din sarcinile manuale ale angajaților, economisind astfel resurse și în consecință, bani. Mai mult, modificările legislative de anul acesta sunt în practică dificil de implementat, sunt o muncă în plus. Iar acest lucru poate fi evitat cu softul potrivit. Primim tot mai multe cereri de la companii de tip IMM, cu precădere din domeniile ecommerce și retail, dar și de la companii cu activitate de producție – băuturi, panificație și patiserie, îmbrăcăminte, servicii și distribuție”, declară Roxana Epure, Managing Partner NextUp .

În paralel, antreprenorii români investesc în soluții de digitalizare și automatizare customizate pe nevoile afacerilor lor, reprezentând funcționalități dezvoltate de la zero special pentru operațiuni specifice din fiecare firmă, cum ar fi trimiterea automată a documentelor către clienți, notificări și avertizări despre stocuri, prețuri – pentru a nu lăsa acțiunile de management pradă erorilor umane – raportări în timp real, pentru decizii rapide și adaptate situației momentului. Cererea pentru astfel de soluții personalizate a crescut cu 30% în acest an, fiind o tendință pe piața de dezvoltare software.

Totodată, companiile românești investesc tot mai mult în creșterea competențelor digitale ale angajaților. Prin urmare, cererea pentru servicii de training specializate personalizate în utilizarea programelor de tip ERP și softurilor de salarizare a înregistrat o creștere de 50% în 2022 față de anul trecut.

“Crearea de soluții customizate reprezintă o tendință accentuată în cererea companiilor pentru soluții de digitalizare, din dorința de a îmbunătăți fluxurile de lucru și de a oferi clienților lor o experiență îmbunătățită. Concurența mare de pe piață, completată de intenția de a reduce costurile și a-și asigura cash flow-ul, determină antreprenorii români să investească mai mult ca niciodată în automatizări și digitalizare. Și investesc atât în operațiuni de business, cât și creșterea competențelor digitale ale angajaților, solicitând organizarea de traininguri aprofundate în folosirea programelor ERP și de salarizare. Iar acesta este doar începutul. Vom vedea investiții foarte mari în soluții software și o digitalizare în masă în mediul antreprenorial românesc”, explică Roxana Epure, Managing Partner NextUp.

Articol adaptata dupa wall-street.ro

Antreprenorii români investesc în digitalizare pentru a reduce cheltuielile cu până la 35% Read More »

Siguranța copiilor pe rețelele sociale

Data: 01 Noi, 2022
Internetul poate fi un spațiu periculos pentru toate persoanele care îl accesează, dar copiii și adolescenții sunt în mod deosebit vulnerabili. Protejarea acestora din urmă pe internet ține de conștientizarea pericolelor și de modul cum ştim să ne ferim de ele. Deși există o serie de aplicații și măsuri de importanţă cibernetică care pot ajuta la protejarea împotriva unor amenințări, măsura esenţială de siguranță este comunicarea deschisă cu copiii.
 

Indiferent de vârsta la care încep să cunoască rețelele sociale, copiii vor dori să își creeze cont și să exploreze conținutul existent pe acestea. Majoritatea rețelelor sociale acceptă crearea conturilor de către persoane care au împlinit vârsta de 13 ani. Cu toate acestea, se estimează că jumătate din copiii cu vârste între 10 și 12 ani și o treime din copiii cu vârste între 7 şi 9 ani utilizează rețelele sociale. În cazul în care copilul dumneavoastră utilizează sau a primit o invitație de a accesa rețelele sociale, este important să îi explicaţi ce sunt aceste rețele, ce pericole există, să stabiliți care sunt regulile pentru utilizare și să îi explicați faptul că aceste rețele nu prezintă întotdeauna imaginea exactă a vieții celor care publică conținut și că unele informații pot fi intenționat eronate sau chiar neadevărate.

Rețelele sociale sunt rețele de persoane (prieteni, cunoștințe, colegi etc.) conectate prin relații interpersonale, care își creează și mențin aceste relații prin intermediul unui serviciu online sau al unui site. Putem încadra la categoria rețelelor sociale site-urile web sau aplicațiile care permit utilizatorilor să creeze și să publice conținut, să comenteze, să aprecieze și să distribuie conținutul publicat de alți utilizatori ai comunității virtuale. 

Pericolele existente pe rețelele sociale

Trăim într-o lume în care realitatea pe care o știm se transformă cu rapiditate, mai ales în mediul online. Pericolele sunt la un click dis­tanță și este bine să recunoaștem câteva dintre cele mai des întâlnite, lista fiind neexhaustivă și în continuă creștere.

Hărțuirea cibernetică (Cyberbulling) este efectuată prin intermediul unor dispozitive digitale, cum ar fi computerele, tabletele și telefoanele mobile. Hărțuirea cibernetică se realizează prin trimiterea, postarea sau distribuirea de conținut cu impact negativ, dăunător, fals sau răutăcios. Informațiile personale dezvăluite pot provoca umilire sau jenă. Din păcate, hărțuirea cibernetică a ajuns să fie des întâlnită, mai ales în rândul adolescenților.

Prădătorii cibernetici (Cyber Predators) reprezintă persoane rău intenționate care pândesc și ademenesc copiii pe rețelele sociale și pe platformele de jocuri online. Prin acțiunile întreprinse, prădătorii cibernetici urmăresc în mod frecvent copiii pe rețelele sociale și în lipsa supravegherii adulților îi ademenesc spre întâlniri periculoase. Amenințarea prădătorilor cibernetici reprezintă un pericol chiar mortal la care pot fi expuși copiii în online. Adesea, aceste persoane rău intenționate practică hărțuirea și abuzul sexual.

Publicarea informațiilor private reprezintă postarea pe rețelele sociale a unor informații private care nu ar trebui să fie dezvăluite public. Aceste informații pot include datele personale ale copiilor sau membrilor familiei, imagini cu momente personale sau chiar călătoriile viitoare ale familiei. O mare parte din informațiile postate online reprezintă informaţii ce pot fi accesate de către publicul larg.

Escrocheriile online sunt oferte atrăgătoare cu lucruri pe care copiii le doresc, cum ar fi acces gratuit la diverse site-uri sau jocuri. Copiii sunt ținte ușoare pentru acest tip de escrocherii, pentru că încă nu au învățat să fie precauți. Escrocii pot promite premii pentru a primi de la copii informațiile personale sau private pe care doresc să le obțină.

Conținutul inadecvat reprezintă informații care nu sunt adecvate pentru vârsta copilului. Acest tip de conținut poate fi regăsit de către copil, fie căutându-l intenționat, fie din greșeală. În cadrul rețelelor sociale, dar și pe internet, copiii pot găsi imagini, videoclipuri și informații al căror conținut este sexual sau inadecvat vârstei lor.

Sfaturi pentru a vă proteja copiii de amenințările cibernetice

Pentru a proteja copiii de pericolele existente pe internet și în cadrul rețelelor sociale trebuie stabilite reguli de bază. Este necesar să le explicați și să îi învățați despre aceste pericole și să încercați să monitorizați și să reduceți accesul la rețelele sociale, încurajând viața socială adecvată vârstei copilului dumneavoastră.

■ Așezați computerul copilului în casă astfel încât ecranul să poată fi văzut de toată lumea. În acest mod puteți urmări ce accesează, dacă încearcă să acceseze linkuri suspecte sau dacă vizualizează conținut inadecvat.

■ Stabiliți parole pentru accesarea site-urilor. Aceste parole nu trebuie să fie cunoscute de copil și, de fiecare dată când vor încerca să acceseze site-urile, va trebui să vă solicite permisiunea. Acest aspect vă permite să moni­torizați ce accesează copilul.

■ Blocați site-urile web și aplicațiile pe care le considerați periculoase pentru copil. Permi­teți accesul copilului doar la aplicații şi site-uri care conțin jocuri și informații inofensive.

■ Instalați aplicații de monitorizare și sisteme de control parental. Există aplicații atât pentru computere, cât și pentru dispozitive mobile, prin care puteți verifica și monitoriza ce accesează copilul și cât timp petrece pe internet și pe rețelele sociale.


În cazul în care copilul dumneavoastră utilizează rețelele sociale, încercați să stabiliți reguli de bază cum ar fi: să nu publice informații personale precum locul unde se află, adresa de e-mail și numărul de telefon, data nașterii; să fie atent la pozele, videoclipurile şi mesajele postate, deoarece acestea pot fi partajate într-un mod larg și aproape imposibil de șters; să discute cu dumneavoastră despre orice aspect supărător care apare prin utilizarea rețelelor sociale; să îl însoțiți la întâlniri stabilite de copil cu prietenii pe care i-a cunoscut prin intermediul rețelelor sociale.

Evoluția tehnologică rapidă, internetul, rețelele sociale pot deschide oportunități la care generațiile trecute nici nu au visat, însă, în același timp, îi pot expune pe copii la pericole. Comunicați deschis cu copilul dumneavoastră și implicați-vă în viața digitală a acestuia, astfel încât să fie în siguranță.

Pagină realizată în parteneriat cu ANIS (dupa lumina.ro)

Siguranța copiilor pe rețelele sociale Read More »

Casele de marcat conectate la serverele ANAF

Casele de marcat conectate la serverele ANAF au emis bonuri fiscale in valoare de 568 mld.lei, in primele opt luni ale anului

Între 1 ianuarie şi 29 august, cele 617.000 case de marcat conectate la serverele ANAF au emis bonuri în valoare de 568 mld. lei, adică aproape 116 mld. euro. Dacă se menţin valorile, în 2022 valoarea tuturor bonurilor fiscale emise în România ar putea ajunge la circa 190 mld. euro – cu încasările din decembrie, când consumul se dublează, potrivit calculelor ZF.

„Cifrele ne arată care sunt vânzările fiscalizate, dar încă nu avem cu ce să le comparăm. Partea bună este că cifrele sunt totuşi impresionante şi conectarea caselor de marcat la serverele ANAF a dus la o conformare voluntară mai mare a contribua­bililor“, este de părere Adrian Benţa, consultant fiscal.

Casele de marcat conectate la serverele ANAF au emis bonuri fiscale in valoare de 568 mld.lei, in primele opt luni ale anului Read More »

Tranziția digitală trebuie să fie echitabilă.

Drepturile omului și controlul uman asupra mașinii trebuie să rămână valori fundamentale

Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază oportunitățile oferite de revoluția digitală, dar avertizează și cu privire la riscuri: implementate prea rapid, soluțiile digitale pot duce la excluderea unei mari părți a populației UE.

Tranziția digitală trebuie să fie echitabilă: drepturile omului și controlul uman asupra mașinii trebuie să rămână valori fundamentale, susține CESE, într-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, tehnologia digitală nu trebuie să înlocuiască rolul oamenilor, ci mai degrabă să o completeze și, în același timp, trebuie să fie incluzivă și să protejeze grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă.

„Mulți europeni nu au încă competențe digitale, iar cele mai multe administrații naționale nu au implementat încă soluții digitale. Condiționarea accesului cetățenilor la anumite servicii de interes general de deținerea unei identități digitale ar putea duce la situații în care toată lumea iese în pierdere: un număr semnificativ de europeni ar putea vedea cum li se refuză dreptul de a avea acces la aceste servicii”, se arată în comunicat.

CESE susține că trebuie să ne asigurăm oamenii rămân la comanda mașinii

Avizul CESE adoptat în sesiunea plenară din iulie și elaborat de Dumitru Fornea trage un semnal de alarmă. Noile instrumente de guvernanță introduse odată cu revoluțiile digitală și industrială nu trebuie să fie opresive și să condiționeze viața de zi cu zi a oamenilor de necesitatea de a adera la sisteme tehnologice digitale controlate într-un mod nedemocratic

„Avantajele soluțiilor tehnologice digitale sunt evidente”, a declarat dl Fornea. „Cu toate acestea, implementarea lor rapidă, în special pentru serviciile de interes general, cum ar fi identitatea digitală, ar putea duce la excluderea unui număr semnificativ de europeni. Trebuie să ne asigurăm că oamenii rămân la comanda mașinii, cu control democratic și cu implicarea organizațiilor societății civile.”

 

Soluțiile digitale sunt benefice dacă vin în completarea omului

Europenii sunt, în general, dornici să beneficieze de soluții tehnologice digitale: ele sunt adesea utile pentru simplificarea procedurilor administrative și în ajutorul unei serii de alte aspecte în viața de zi cu zi. O populație cu competențe digitale poate utiliza o identitate digitală pentru a avea acces simplificat la serviciile furnizate de autoritățile publice sau de întreprinderi.

Cu toate acestea, de la intrarea în vigoare, în septembrie 2018, a secțiunii din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 referitoare la identificarea electronică, doar 14 state membre au raportat că au cel puțin un sistem de identificare electronică. Aceasta înseamnă că numai 59 % dintre rezidenții UE avuseseră acces la sisteme de identificare electronică sigure și fiabile la nivel transfrontalier și doar șapte sisteme sunt complet mobile, răspunzând așteptărilor actuale ale utilizatorilor.

 

Potrivit CESE, soluțiile tehnologice digitale, cum ar fi identitatea digitală, mijloacele digitale de plată și integrarea în platformele de realitate virtuală și augmentată ar trebui să rămână instrumente complementare și să nu înlocuiască complet și inechitabil alte practici care au fost dezvoltate și perfecționate de oameni de-a lungul a mii de ani.

Soluțiile tehnologice digitale ar trebui să fie controlate democratic

CESE a fost prima instituție europeană care a solicitat ca omul să rămână la „comanda” sistemelor de IA și reiterează că este extrem de important ca oamenii să aibă ultimul cuvânt și să dețină controlul deplin asupra proceselor decizionale în chestiunea dezvoltării mașinilor.

 

Comitetul subliniază, de asemenea, că soluțiile tehnologice digitale ar trebui să fie controlate democratic și că datele cetățenilor trebuie protejate prin realizarea suveranității digitale a UE, adică datele create în UE ar trebui stocate tot în UE.

O societate digitală echitabilă se îngrijește de grupurile vulnerabile

Omul la comanda mașinii și drepturile omului sunt, prin urmare, cei doi piloni ai unei tranziții digitale echitabile.

Pentru a asigura accesul egal la oportunitățile oferite de digitalizare, UE are nevoie de un sistem educativ solid, capabil să introducă sisteme de alfabetizare digitală și de tranziție digitală pentru forța sa de muncă. Trebuie implementate programe specifice în toate statele membre, alături de învățarea digitală de-a lungul vieții, tutoriale pentru vocabular și sesiuni de formare practică.

Disparitățile digitale dintre statele membre sunt în creștere, iar Comitetul consideră acest aspect îngrijorător, fiind foarte sensibil la lipsa de protecție a grupurilor vulnerabile și cerând încă o dată Uniunii Europene să adopte incluziunea digitală, în care nimeni să nu fie lăsat deoparte, și acordând atenție deosebită generației mai în vârstă.

Implicarea profundă a organizațiilor societății civile este esențială

Pentru a avansa în mod democratic către o societate digitală echitabilă, acceptată de cetățenii UE, este esențială implicarea profundă a organizațiilor societății civile.

Orice inițiativă de integrare a persoanelor în sistemul european de identitate digitală ar trebui să se bazeze pe evaluări de impact și pe studii sociologice cuprinzătoare, iar decizia finală ar trebui luată doar cu consimțământul informat și liber exprimat al oamenilor.

Comisia europeană ar trebui să efectueze evaluări ale impactului cu privire la mai multe aspecte: de exemplu impactul digitizării și al automatizării interacțiunii umane asupra calității vieții și a condițiilor de muncă, mai ales din perspectiva relațiilor umane, precum prevalența crescândă a singurătății, aspectele de sănătate mintală, diminuarea inteligenței cognitive și emoționale și riscul crescut de alienare socială.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Tranziția digitală trebuie să fie echitabilă. Read More »

A intrat in vigoare obligatia afisarii in magazinele online a trimiterilor catre Solutionarea Alternativa a Litigiilor (SAL)

5 august 2022

Incepand cu data de 18 August 2022, a intrat in vigoare o noua obligatie legala cu privire la afisarea in cadrul magazinelor online a unor marcaje grafice si link-uri de informare a consumatorilor referitoare la procedura de Solutionare Alternativa a Litigiilor (SAL).

Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial pe data de 19 Iulie 2022, iar textul integral al legii si toate normele de aplicare pot fi citite pe acest link.

Conform prevederilor, imaginile afisate trebuie sa aiba dimensiunile de 250x50px si cate un link asociat cu referinta externa, dupa cum urmeaza:

Catre sectiunea SAL din cadrul paginii oficiale a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor;

Ecommerce

Catre Platforma SOL a Comisiei Europene.

Ecommerce

„Desi nerecomandat, in cazul in care nu doresti sa afisezi aceste informatii in magazin, pictogramele pot fi dezactivate. Este important sa ai insa in vedere faptul ca eliminarea acestora poate atrage dupa sine amenzi sau alte consecinte de natura legala,” precizeaza echipa MerchantPro.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

A intrat in vigoare obligatia afisarii in magazinele online a trimiterilor catre Solutionarea Alternativa a Litigiilor (SAL) Read More »

Legea crowdfunding-ului a intrat in vigoare

24 august 2022

Finanțarea participativă (crowdfunding) reprezintă un tip de activitate în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă, fără a-și asuma el însuși riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului, pentru a pune în legătură sau pentru a facilita punerea în legătură a potențialilor investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanțare. O astfel de finanțare ar putea consta în împrumuturi, achiziționarea de valori mobiliare sau alte instrumente admise în scopul finanțării participative.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) anunță că Legea nr. 244 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 și a Directivei (UE) 2019/1.937 a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 754 din 27.07.2022 și a intrat în vigoare la începutul acestei luni.

Obiectivul principal al Regulamentului (UE) 2020/1.503 îl reprezintă crearea unui cadru de reglementare care să permită platformelor de finanțare participativă accesul la piața unică, printr-o autorizație bazată pe un singur set de reguli.

Finanțarea participativă oferă o sursă alternativă de finanțare, inclusiv de capital de risc, dar poate oferi și alte beneficii pentru afaceri: aceasta poate valida o idee de afaceri, poate oferi antreprenorilor acces la un număr mare de persoane furnizând perspective și informații, fiind totodată și un instrument de marketing.

„Având în vedere că, până la apariția Legii nr. 244/2022, în România nu a existat un act normativ care să reglementeze în mod expres activitatea de finanțare participativă, A.S.F. s-a implicat activ atât din punct de vedere tehnic, cât și în ceea ce privește întregul proces de avizare interinstituțională care a precedat adoptarea și intrarea în vigoare a acestei legi,” potrivit comunicatului.

Legea nr. 244/2022 prevede dispoziții exprese privind desemnarea A.S.F. în calitate de autoritate competentă responsabilă cu îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/1.503, precum și regimul sancționatoriu aplicabil în cazul nerespectării prevederilor acestuia, termenele de depunere a documentelor în vederea autorizării în calitate de furnizor european de servicii de finanțare participativă, condițiile de retragere a autorizației, cerințele referitoare la comunicările publicitare și limba în care fișa cu informațiile esențiale privind investiția poate fi pusă la dispoziția potențialilor investitori etc.

În calitate de autoritate competentă în România pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/1.503, „A.S.F. este deschisă unui dialog tehnic, eficient și constructiv cu entitățile care urmează să solicite autorizarea în calitate de furnizori de servicii de finanțare participativă”, mai precizeaza institutia.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Legea crowdfunding-ului a intrat in vigoare Read More »

România, pe ultimul loc în UE la digitalizare. Doar 4 din 10 români știu să mute un fișier dintr-un folder în altul

Deși ne lăudăm cu viteza la internet, în realitate suntem în urma celorlalte state europene în materie de competențe digitale – iar decalajul devine tot mai mare de la an la an.

Concluziile aparțin Comisiei Europene și apar în cel mai recent raport privind ”Indicele economiei și societății digitale” (DESI). Potrivit indicatorilor analizați de specialiștii de la Bruxelles, România este pe locul 27 (din 27) la nivel european, la fel ca și în 2021, iar creșterea sa este inferioară celei a țărilor similare – altfel spus, a crescut decalajul în materie de digitalizare față de Bulgaria, de pe locul 26.

 

 În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. România se situează pe locul 10 în privința conectivității și pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor. La categoria „servicii publice digitale”, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE.

 

Pe locul 2 la proporția de femei specialiste IT&C

Să începem cu părțile bune. Stăm bine la conectivitate: proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. De asemenea, suntem pe locul 2 în Europa la proporția femeilor specialiste în IT&C din forța de muncă și pe locul 4 la numărul total al absolvenților în domeniu.

Dar, pe lângă internet aproape omniprezent și rapid și specialiști/e, nu prea mai avem aproape nimic, conform datelor Comisiei Europene. ”Un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE” caracterizează țara noastră. Astfel, mai puțin de 30% dintre românii între 16 și 74 de ani au măcar competențe digitale fundamentale și mai puțin de 10% au competențe avansate.

Românii, specialiști mai mult în dat mesaje pe net

De exemplu, doar 4 din 10 români au măcar abilități de bază privind crearea de conținut digital – adică știu măcar să copieze un fișier dintr-un folder în altul sau să folosească un soft de editare text ori foto. În țările fruntașe, Olanda și Finlanda, procentul este dublu. În linii mari, potrivit raportului DESI, abilitățile digitale ale românilor sunt limitate la ”informare și comunicare online” – adică citim pe net sau pe rețele sociale și dăm mesaje.

De asemenea, raportul european arată că avem performanțe slabe la digitalizare atât în sectorul public, cât și în cel privat. Astfel, ”ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE.”

Peste trei sferturi dintre companiile din România au făcut doar investiții foarte mici în IT&C – adică nu au mai mult de un website și, poate acces la Internet pentru majoritatea angajaților. Doar dintre firmele din țara noastră 5 % folosesc ”big data” și numai 1% utilizează tehnologii de inteligență artificială (AI).

Cele mai slabe servicii publice digitale din UE

În ce privește serviciile publice digitale, sub 20% dintre utilizatorii români de Internet le-au folosit în ultimul an – ca termen de comparație, procentul e aproape dublu în următoarea țară, Bulgaria. Atât pentru cetățeni, cât și pentru firme, avem cele mai slabe servicii publice digitale din toată Uniunea Europeană. Vestea bună este că, prin PNRR, am putea primi aproape 6 miliarde de euro pentru rezolva, pe cât posibil, aceste probleme.

Raportul mai arata ca  ”nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.”

Raportul pentru România

Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale, arată raportul pentru România. În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul 3. În ceea ce privește conectivitatea, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %). Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE, arată raportul.

“Întreprinderile din România nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de
servicii de e-guvernare și formularele precompletate”, se arată în document

Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități digitale sunt incluse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică
lansat de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane de euro din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030. Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:

  •  crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor
    registre de date;
  • utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;
  •  crearea unui punct unic de contact;
  •  introducerea cărții de identitate electronice;
  •  migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
  •  dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele
    de date deținute de administrația publică;
  •  investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a
    caselor de marcat fiscale electronice.

Raportul notează că pandemia a declanșat utilizarea tot mai frecventă și cererea de servicii publice digitale și “a accelerat transformarea digitală a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta și a implementa diverse sisteme TIC într-un mod rapid și sigur. În decembrie 2020, noul guvern a înființat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care are în subordine Autoritatea
pentru Digitalizarea României (ADR). Continuitatea în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor de digitalizare ar contribui la o creștere stabilă a performanței României în toate dimensiunile DESI. Acest lucru va implica reducerea deficitului de specialiști TIC, stimularea digitalizării întreprinderilor și modernizarea administrației publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase și mai bune, care ar putea îmbunătăți performanța României”.

CE: Statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării

Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau din cel de al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectivă asupra principalelor evoluții ale economiei și ale societății digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizării și a furnizării de servicii digitale și rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt incluse în datele sus-menționate și vor fi expuse mai clar în ediția din 2022, precizează autorii.

Toate statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă nu există o imagine de ansamblu omogenă în rândul lor în acest sens. În pofida unei anumite convergențe, continuă să existe un decalaj mare între țările UE care dețin poziții fruntașe și cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI. În ciuda acestor îmbunătățiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei, transmit reprezentanții CE

“Mesajul lansat de indicele din acest an este pozitiv, toate țările UE au înregistrat unele progrese în ceea ce privește creșterea gradului de digitalizare și de competitivitate, însă se poate face mai mult. Astfel, colaborăm cu statele membre pentru a ne asigura că se fac investiții esențiale prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a le oferi tuturor cetățenilor și întreprinderilor cele mai bune oportunități digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat că fixarea unor noi obiective pentru 2030 a fost un pas important, dar urmează transpunerea acestora în realitate. “Raportul DESI prezentat astăzi arată progresele înregistrate, dar și domeniile în care trebuie să obținem, în mod colectiv, rezultate mai bune pentru a ne asigura că cetățenii și întreprinderile europene, în special IMM-urile, pot accesa și utiliza tehnologiile de vârf care le vor face viața mai bună, mai sigură și mai verde”, a spus acesta.

DESI 2021 a fost ajustat pentru a reflecta inițiativele politice majore, inclusiv Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, care definește ambiția Europei în domeniul digital, stabilind o viziune pentru transformarea digitală și obiective concrete pentru 2030 în cele patru puncte cardinale: competențele, infrastructurile, transformarea digitală a întreprinderilor și a serviciilor publice.

Ca parte a Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puțin 20% din alocările lor naționale din cadrul planului de redresare și reziliență; până în prezent, statele membre ating sau depășesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de țară DESI includ o sinteză a investițiilor și a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare și reziliență pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.

Principalele constatări ale raportului DESI 2021 în cele patru domenii. Peste jumătate dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști în Tehnologie

În ceea ce privește competențele digitale, 56 % dintre persoanele din UE au cel puțin competențe digitale elementare. Datele arată o ușoară creștere a numărului de specialiști TIC în câmpul muncii: în 2020, UE avea 8,4 milioane de specialiști TIC, față de 7,8 milioane în anul precedent. Având în vedere că 55 % dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști TIC în 2020, această lipsă de angajați cu competențe digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la încetinirea transformării digitale a întreprinderilor în multe state membre. Datele indică o nevoie clară de sporire a ofertelor și a oportunităților în materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competențe, care prevăd ca 80 % din populație să dețină competențe digitale elementare și să existe 20 de milioane de specialiști TIC. Se preconizează îmbunătățiri semnificative în anii următori, în parte datorită faptului că 17 % din investițiile în domeniul digital din planurile de redresare și reziliență care au fost adoptate până în prezent de Consiliu sunt consacrate competențelor digitale (aproximativ 20 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR).

Comisia a publicat astăzi și Tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, care confirmă că există încă un decalaj substanțial între femei și bărbați în ceea ce privește competențele digitale specializate. Doar 19 % dintre specialiștii în domeniul TIC și aproximativ o treime dintre absolvenții de științe, tehnologie, inginerie și matematică sunt femei.

Datele privind conectivitatea arată o îmbunătățire a „rețelelor de foarte mare capacitate” (VHCN), demonstrând în special faptul că acestea sunt disponibile în 59 % dintre gospodăriile din UE. Procentul a crescut față de situația de acum un an, când rețelele respective erau disponibile numai în proporție de 50 %, însă este încă departe de acoperirea universală cu rețele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22 % în 2019 la 28 % în 2020. În plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, față de 16 state membre în urmă cu un an. Tehnologia 5G a fost lansată comercial în 13 state membre, acoperind în principal zonele urbane. De asemenea, Comisia a publicat astăzi studii privind prețurile pentru comunicațiile mobile și fixe în bandă largă în Europa 2020, acoperirea de bandă largă până în iunie 2020 și planurile naționale în materie de bandă largă. Trebuie remarcat faptul că 11 % din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate conectivității.

În ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale, s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizării tehnologiilor de tip cloud (de la 16 % dintre întreprinderi în 2018 la 26 % în 2020). Întreprinderile mari continuă să fie deschizătoare de drumuri în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizează schimbul electronic de informații prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) și software în cloud mult mai frecvent decât IMM-urile (80 % față de 35 % în ceea ce privește ERP și, respectiv, 48 % față de 25 % în ceea ce privește tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mică parte din întreprinderi utilizează tehnologii digitale avansate (14 % folosesc volume mari de date, 25 % ‒ IA și 26 % ‒ tehnologii cloud). Aceste date indică faptul că, având în vedere stadiul actual de adoptare a tehnologiilor digitale, obiectivele Deceniului digital sunt departe de a fi îndeplinite; ambiția UE pentru 2030 este ca 90 % dintre IMM-uri să aibă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în raport cu obiectivul de referință de 60 % în 2020, și ca cel puțin 75 % dintre întreprinderi să utilizeze tehnologii digitale avansate până în 2030. În prezent, doar o mică parte din întreprinderi utilizează volume mari de date chiar și în mai multe dintre țările cu cele mai bune rezultate, față de obiectivul de 75 %. Un aspect important este faptul că aproximativ 15 % din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproape 18 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate capacităților digitale și cercetării și dezvoltării în sectorul digital.

În completarea datelor prezentate în raportul DESI, astăzi a fost publicat și un studiu care a analizat contribuția TIC la acțiunile pentru durabilitatea mediului ale întreprinderilor din UE, care arată că 66 % dintre întreprinderile care au participat la sondaj au declarat că utilizează soluții TIC ca o modalitate de a-și reduce amprenta de mediu.

Îmbunătățirea majoră a serviciilor de e-guvernare nu se reflectă încă în datele privind serviciile publice digitale. În primul an al pandemiei, mai multe state membre au creat sau au îmbunătățit platformele digitale pentru a furniza mai multe servicii online. 37 % din investițiile în domeniul digital din cadrul planurilor de redresare și reziliență care au fost adoptate de Consiliu (aproximativ 43 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate serviciilor publice digitale, astfel încât se preconizează îmbunătățiri semnificative în următorii ani. Comisia a pus, de asemenea, la dispoziție Raportul de analiză comparativă pe 2021 privind e-guvernarea, care evaluează utilizarea de către cetățenii din 36 de țări europene a serviciilor de guvernare digitală.

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât și a unor studii specializate și a unor metode de colectare. Indicele ajută țările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiții și măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

România, pe ultimul loc în UE la digitalizare Read More »

Noua regulă privind viza Schengen: cererile se depun online pentru milioane de vizitatori

Procesul actual de aplicare Schengen necesită vizite în persoană la ambasade.

Procesul de lungă durată a vizelor Schengen va fi complet online în următorii câțiva ani.

Noul sistem digital – propus de Comisia Europeană săptămâna trecută – va înlocui procesul plictisitor de solicitare pe hârtie îndurat de milioane de potențiali vizitatori în Europa. Călătorii se pot aștepta la un sistem „mai lin și mai sigur”, a promis Comisia Europeană.

„În vreme ce unele state membre trec deja la digital, este vital ca spațiul Schengen să avanseze acum ca unul singur”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului nostru european de viață, Margaritis Schinas.

Deci, cum va funcționa noul sistem – și când ar trebui să începeți să planificați o escapadă în euro?

Ai nevoie de viză Schengen?

Viza Schengen permite călătorilor să rămână pentru activitati de turism sau afaceri în 26 de țări europene timp de până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

Zona de călătorie acoperă majoritatea țărilor UE, plus Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Sunt excluse țările UE Bulgaria, Croația, Cipru, Irlanda și România.

Majoritatea cetățenilor străini trebuie să obțină viza pentru a vizita zona de călătorie, inclusiv vizitatori din India, China și Africa de Sud.

 Americanii, britanicii și australienii sunt printre cei scutiți de regulile de viză.

În 2019, peste 15 milioane de persoane au folosit vize Schengen pentru a călători în Europa.

Cum aplicați pentru o viză Schengen?


În acest moment, vizitatorii ar trebui să-și depună cererea la consulatul țării în care intenționează să petreacă cel mai mult timp în timpul călătoriei.

Apoi, aceștia trebuie să se întoarcă, personal, pentru a-și ridica pașapoartele atunci când a fost adăugat autocolantul fizic al vizei.

Potrivit Comisiei, acest proces „s-a dovedit problematic în timpul pandemiei de COVID-19”.

Timpul de procesare a vizei variază de la două săptămâni la 60 de zile.

Procesul birocratic obositor trebuie să evolueze, a declarat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson.

„Jumătate dintre cei care vin în UE cu o viză Schengen consideră că cererea de viză este împovărătoare, o treime trebuie să călătorească pe distanțe lungi pentru a cere o viză”, a spus ea.

„Este timpul ca UE să ofere o platformă de solicitare a vizelor UE rapidă, sigură și bazată pe web pentru cetățenii celor 102 țări terțe care au nevoie de viză pe termen scurt pentru a călători în UE.”

Cum va funcționa sistemul digital Schengen?

În Noul Pact privind Migrația și Azilul, Comisia Europeană a subliniat un obiectiv de „digitalizare completă” a procedurilor de viză până în 2025.

Solicitanții de viză vor putea să solicite – și să plătească – pentru o viză printr-o singură platformă online a UE.

Platforma va determina automat care țară Schengen este responsabilă pentru examinarea unei cereri. În prezent, procedura pe hârtie poate fi confuză pentru solicitanții care intenționează să viziteze mai multe țări europene. În cadrul sistemului digital, solicitanții care pierd informații și documente vor fi anunțați automat, scutindu-le de ore de bătăi de cap.

La eliberare, viza nu va mai fi acordată ca autocolant fizic. În schimb, va fi furnizat ca un cod de bare 2D semnat criptografic.

Solicitanții pentru prima dată vor trebui totuși să viziteze un consulat pentru colectarea de identificatori biometrici.

Propunerea va trebui să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, dar probabil va fi aprobată. Acesta va fi depus în parlament la un moment dat în următoarele câteva luni.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Ai nevoie de viză Schengen?

 

Noua regulă privind viza Schengen: cererile se depun online pentru milioane de vizitatori Read More »

Pașapoarte digitale: Finlanda se pregătește să testeze aplicația mobilă care va permite pasagerilor să călătorească fără hârtie

Finlanda ar putea deveni prima țară din UE care va testa o aplicație mobilă cu copii digitale ale documentelor de călătorie.

Țara și-a exprimat nerăbdarea de a testa o aplicație pentru telefon care să dețină copii digitale ale documentelor de călătorie în loc de pașapoartele tradiționale pe hârtie. Cu această nouă tehnologie, pasagerii ar putea trimite informații autorităților de frontieră înainte de a pleca în străinătate.

Potrivit unui raport din ziarul finlandez Helsingin Sanomat, Comisia Europeană a contactat la sfârșitul anului trecut pentru a întreba dacă țara ar fi dispusă să participe la proiectul pilot.

„În prezent pregătim o cerere de finanțare pentru Comisie. Cererea trebuie depusă până la sfârșitul lunii august. După aceea, se va decide dacă proiectul va fi realizat sau nu”, a declarat pentru ziar Mikko Väisänen, un inspector al poliției de frontieră finlandeză.

Cum va funcționa procesul de încercare a pașapoartelor digitale din Finlanda?


Comisia încurajează unele state membre să încerce documente de călătorie digitale. Cu informațiile adunate în urma acestor teste, ar putea introduce capacitatea de a trece frontierele doar cu o aplicație pentru telefonul mobil în întreaga UE.

Deși este încă incert dacă procesul Finlandei va continua, documentația digitală ar putea fi mai întâi testată pe traversările aeriene către Croația.

Unii pasageri vor fi rugați să se ofere voluntari pentru a descărca aplicația de pe telefoanele lor. Apoi, aceștia își vor putea trimite documentele autorităților de frontieră înainte de a călători.


„Informațiile sunt verificate în prealabil și șterse după călătorie”, a spus Väisänen.

Este posibil ca primii voluntari să fie pasageri care călătoresc între Finlanda și Croația cel mai devreme în primăvara anului 2023.

Ar putea pașapoartele digitale să fie răspunsul la întârzierile aeroporturilor?

 

Deocamdată, pasagerii implicați în proces vor trebui să aibă în continuare pașapoartele fizice pe hârtie și să fie supuși verificărilor agenților de frontieră.

Dar, pe termen lung, scopul este ca oamenii să nu fie nevoiți să aibă deloc documente în afară de telefoane. Călătorii ar putea fi identificați pur și simplu folosind o fotografie a feței lor atunci când se îmbarcă într-un avion sau trec de un control de securitate.

Se speră că aceste documente de călătorie digitale vor permite trecerea  granițelor mult mai lină și mai rapidă.

Reducerea timpului fiecărui control individual chiar și cu o diferenta mică ar putea reduce timpii de așteptare pentru pasageri.

Cine mai folosește deja, in   lume, pașapoarte digitale?


În 2021, Ucraina a devenit prima țară din lume care a acordat același statut juridic pașapoartelor digitale ca și celor fizice.

Folosind o aplicație pentru telefon numită Dila, care este emisă de Ministerul Transformării Digitale al Ucrainei, utilizatorii pot vedea versiunile electronice ale documentelor lor. De asemenea, pot genera coduri QR care au în esență aceeași putere ca un pașaport.

Ucrainenii și-au putut folosi pașapoartele digitale într-o serie de situații, cum ar fi confirmarea identității lor la oficiul poștal, confirmarea vârstei sau deschiderea unui cont bancar pentru câțiva ani. Dar anul trecut au fost recunoscuți și atunci când călătoreau în țară cu avionul sau trenul.

Polonia și Coreea de Sud folosesc, de asemenea, documentația digitală pe smartphone-uri în moduri similare, iar alte proiecte-pilot ar putea fi în curs de desfășurare în Regatul Unit și SUA.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Pașapoarte digitale: Finlanda se pregătește să testeze aplicația mobilă care va permite pasagerilor să călătorească fără hârtie Read More »

Mihai Draghici – CEO: „80% dintre cei care au platit prin PayByFace nu mai revin la modalitatile de plata anterioare (…) Semnam asa de usor si de repede incat nu mai facem fata la comercianti, cu instalarea tabletelor.”

Dupa ce au trecut prin doua acceleratoare, inclusiv Visa Innovation Program, PayByFace a derulat un proiect pilot cu Raiffeisen Bank in Bulgaria si are acum un model de business scalabil. Compania este pregatita de extinderea internationala. Chiar daca a semnat deja un acord pentru Africa de Sud, prima etapa vizeaza Romania, Bulgaria si Emiratele Arabe Unite.

„Noi nu am inventat un alt sistem de plata. Noi doar legam fata de un card, teoretic, iar plata este o tranzactie de ecommerce (n.r. fiind vorba de Card Not Present). Exact ca atunci cand cumperi de pe un site online. Nu este cu nimic diferit. Cam asta este idea din spate,” a declarat pentru NOCASH Mihai Draghici, CEO-ul companiei PayByFace.

Cum functioneaza

Primul pas este sa descarci aplicatia PayByFace in Appstore pentru a-ti crea un cont. La inregistrare, utilizatorul completeaza numele, adresa de email si numarul de telefon, dupa care va primi un OTP pe email pentru verificare.

Ulterior, utilizatorul intra in aplicatie si mai are trei pasi de urmat pana cand va putea efectiv sa faca plati prin recunoastere faciala. Mai intai isi inroleaza cardul dorit, bancar sau nebancar (PayByFace are un parteneriat cu Up Romania), dar neaparat emis sub licenta Visa sau Mastercard. Deocamdata este posibila inrolarea unui singur card.

Pasul doi este selfi-ul, care este o fotografie facuta in timp real ce nu se stocheaza in sistem. „Folosim algoritmi care calculeaza cu inteligenta artificiala sa fie persoana reala. Se numeste “liveliness”. Este un model de procesare video in timp real. Poza asta se transforma intr-o gramada de cifre astfel incat doar sistemul stie cine esti (n.r. pentru ca face legatura intre card si fotografie)” explica Mihai.

Cel de-al treilea pas este PIN-ul, despre care Mihai spune ca este un PayByFace PIN si nu PIN-ul de la ATM.

„Cu aceste trei elemente (n.r. card inrolat, poza selfie si PIN), teoretic poti sa lasi telefonul acasa, Nu mai ai nevoie de nimic la tine. Te duci la un magazin – o sa vezi harta (n.r. in aplicatie) cu toate locatiile, unde o sa gasesti tableta noastra ca un iPad la ghiseu si spui: “as vrea sa platesc cu fata”. iPadul porneste camera, o sa te vezi in iPad, si sub numele tau o sa ai username. Pe urma pui PIN-ul si o sa vezi un check ca totul a fost facut si plata este reusita si primesti bonul pe email,” explica Mihai tot procesul. 

Securitate – cum se „muta” datele

Pe langa sistemul de recunoastere faciala si PIN, PayByFace foloseste si un sistem de geolocatie cu o raza de 20 km.

„Avem si un sistem care stie unde este telefonul tau, prin GPS. Cand tu deschizi aplicatia si te uiti pe harta sa vezi unde sunt locatiile din zona ta, numai tabletele in raza de 20 de km (n.r. de unde ai deschis harta) au datele tale pe ele. Daca esti in Bucuresti si te urci in masina si te duci la Ploiesti sau la Brasov, unde avem tablete, cele din Bucuresti nu te mai recunosc, nu mai au datele tale. Datele se muta unde te duci,” explica Mihai.

In plus, pentru a evita compromiterea datelor, Mihai spune ca acestea nu sunt centralizate intr-o singura baza de date si nici intr-o singura locatie.

„PIN-ul, fata, cardul, toate sunt separate, in diferite zone. Ai fata (n.r. datele despre) in Amazon, ai cardul in Europa Nord si ai parolele de contact cu PIN-ul in Europa de Vest. Noi am facut arhitectura in modalitatea asta ca sa fim cat de conform se poate din perspectiva GDPR,” spune Mhai.

Ecosistemul PayByFace si gradul de adoptie

Aplicatia PayByFace are si un marketplace, unde utilizatorii – dupa ce isi fac profilul – pot gasi o gama variata de comercianti, de la cafenele, farmacii, saloane de infrumusetare, si pana la clinici stomatologice.

„Ne extindem foarte repede. Acesti comercianti au pus si produse si oferte in aplicatie. Acolo vezi si harta cu toate PIN-urile si daca dai click pe un PIN – sa zicem o cafenea in zona ta – poti sa vezi ofertele acelei cafenele si poti sa cumperi direct din aplicatie.”

„Comerciantii sunt foarte deschisi la inovatie si vor sa incerce ceva nou. In urma cu trei ani nu avea nimeni niciun interes. Dar acum piata s-a schimbat mult in aceasta privinta. Semnam asa de usor si de repede incat nu mai facem fata la comercianti. Nu pot sa instalez asa de repede. Asa de multi vor,” spune Mihai care adauga ca in acest moment clientul final trebuie convins, nu comerciantul. 

„Problema acum este consumatorul. Cu partea asta de recunoastere faciala, cu GDPR, cu securitatea, teama ca vor fi urmariti de camerele de supraveghere pe strazi, in aeroport si peste tot. Lumea este un pic speriata de tehnologie si mai ales este foarte greu sa te schimbi. Am trecut prin pandemie si tot ma plimb cu cash. Dar usor, usor, am observant ca daca ai parteneriate, cum avem noi cu Raiffeisen sau cu brand-uri care sunt cunoscute si, lumea incepe sa fie un pic mai deschisa. Asta ne straduim acum, pe partea de marketing.”

Pe langa cei 150 de comercianti parteneri, PayByFace a semnat un acord de parteneriat si cu reteaua de taximetre Gocab. La momentul interviului, deja pe 10 masini era implementata tehnologia. Tableta iPad, identica cu cea intalnita la ghiseele comerciantilor, este instalata pe spatele scaunelor si permite efectuarea de plati prin recunoastere faciala. Este nevoie insa ca, in prealabil, utilizatorul sa isi descarce aplicatia si sa isi creeze cont.

Clientii pot interactiona selectand una dintre reclamele care ruleaza pe tablete, pentru a vedea ofertele comerciantilor din zona si a plati efectiv, cu fata.

„Sa zicem ca vreau sa iau un taxi de la aeroport la AFI Cotroceni si cand ajung la AFI noi avem trei comercianti – doua cafenele si un salon. Chiar din taxi, de pe tableta, poti sa-ti comanzi cafeaua, o platesti si cand ajungi la AFI Cotroceni intri in cafenea si iti ridici cafeaua, fara sa mai stai la coada,” explica MIhai. 

Pilotul cu Raiffeisen Bank la Sofia

„Cand am lansat PayByFace noi credeam ca o sa sune magazinele la noi. Dar nu s-a intamplat asta. In schimb, au inceput sa ne sune bancile,” spune Mihai.

Aceasta s-a intamplat dupa ce PayByFace a intrat in Visa Innovation Program. Prin intermediul acestui program, compania a fost introdusa celor de la Raiffeisen Bank din Bulgaria, unde au si lansat un proiect pilot.

Tehnologia a fost testata la Sofia vreo jumatate de an astfel ca au invatat cum sa abordeze clientii, cum sa abordeze comerciantii si cum sa monetizeze afacerea, cum sa faca bani cu PayByFace.

„Programul acesta a fost ceva care ne-a dat mult know-how ca sa ajungem la scalabilitate,” confirma Mihai care adauga ca „rezultatele ne-au socat pe toti”.

„Mai ales ca era jumatate de an de pandemie si deci clar nu aveam fluxul de clienti care trebuia. Dar si la flux minim, cu multe lock down-uri in mijlocul pilotului am sesizat ca dupa ce oamenii creeaza un cont PayByFace si au adaugat cardul, fata si PIN-ul, si au avut un pic de curaj sa se duca sa incerce, cei care au incercat-o o data o incearca de trei ori sau mai mult. 80% dintre ei, care incearca o data, numai asta fac. Oamenii care se duc in magazinele unde se poate plati prin PayByFace nu mai folosesc altceva. Le place la nebunie.” 

Ce urmeaza

Mihai spune ca vrea sa faca o super-aplicatie, pe care sa o exporte la nivel mondial.

„Nu trebuie sa ai aplicatie acolo, aplicatie dincolo, aplicatii peste tot, cu diferite conturi. Ai doar un cont cu PayByFace si ai acces la o multime de facilitati prin acelasi cont. Ori ca vrei sa te duci in magazin si platesti cu fata ori cumperi online, sau cumperi din taxi. Si cine stie unde ajungem.”

Mihai isi aduce aminte ca au testat cu succes plata chiar pe plaja. Turistul vine din apa direct la bar si cumpara o bere „facand cu ochiul”, fara sa mai treaca pe la sezlong sa-si ia cardul, portofelul sau mobilul.

Vorbind despre planurile de viitor, Mihai spune ca de curand au semnat un parteneriat pentru Africa de Sud si vor sa se lanseze atat in Dubai dar si in mai multe tari in Europa. Pentru asta vor sa stranga bani „ca sa acceleram mai repede„.

„Avem interes din partea investitorilor, de peste tot in Europa. Acum avem un preseed de 500.000 euro ca sa ne extindem in Romania, Bulgaria si Dubai. O sa participam la niste programe cu Mastercard si Visa la nivel global care cred ca o sa ne scaleze extraordinar de rapid,” a concluzionat CEO-ul PayByFace.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

PayByFace – Sistem de plati prin recunoastere faciala Read More »