admindigital

A fost aprobata ordonanta privind serviciile de cloud guvernamental

Actul normativ reglementează regimul juridic general privind înființarea, administrarea și dezvoltarea, la nivel național, a unei infrastructuri de tip cloud hibrid – Platforma de Cloud Guvernamental. Aceasta are ca scop utilizarea serviciilor de tip cloud de către autoritățile și instituțiile publice centrale și locale.

Platforma va fi constituită dintr-o componentă de cloud privat, denumită „Cloud-ul Privat Guvernamental”, și din resurse și servicii publice certificate din alte tipuri de cloud publice sau private.

Modul de utilizare a Platformei și modul de realizare a interconectării la nivel de servicii între componentele sale vor fi stabilite într-un Ghid de Guvernanță a Platformei, unde vor fi prevăzute standarde, reguli, orientări sau caracteristici pentru activități sau rezultatele acestora, care vizează atingerea gradului optim de calitate, precum și reguli și obligații în relația dintre furnizorul și utilizatorul de servicii de tip cloud.

„În momentul în care o instituție a statului accesează, prelucrează datele unui cetățean, acel cetățean va avea acces la un jurnal imutabil, deci de neșters, prin care va vedea cine i-a accesta acele date, când și cu ce motiv și va fi notificat în acest sens. Am preluat acest model de la alte state, unde deja funcționează, inclusiv vecinii noștri din Republica Moldova au un astfel de sistem (..)”, a declarat luni ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, la finalul ședinței de Guvern.

Potrivit ANIS, ordonanța referitoare la cloud-ul guvernamental setează în premieră pentru România principii importante solicitate de către ANIS și industria de software, precum: cloud first, cloud hibrid pentru cloud-ul guvernamental, guvernanța datelor și marketplace de soluții software. Totodată, legea schimbă paradigma și menționează în mod clar nevoia ca mediul privat să fie consultat la elaborarea normelor de aplicare a legii, cu precădere în elaborarea celor aferente politicii de cloud first.

„Salutăm autoritățile pentru deschiderea către solicitările noastre și eforturile depuse în crearea unui cadru legislativ funcțional, care oferă șanse egale companiilor private la crearea sistemului de cloud guvernamental. OUG adoptată setează un cadru în care mediul privat nu mai este văzut ca un competitor în fața cloud-ului guvernamental, ci un partener real într-o platformă ce reflectă cu succes premizele digitalizării instituțiilor publice,” – a declarat Mihai Matei, Președinte ANIS.

Finanțarea cheltuielilor pentru implementarea Cloud-ului Privat Guvernamental – de peste 500 milioane de euro – se va asigura prin PNRR și de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Serviciile de cloud guvernamental au fost aprobate prin ordonanta Read More »

Principalele direcţii de dezvoltare la care lucrează MJ, în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul transformărilor digitale la nivelul Justiţiei din România.

Secretarul de stat George Cătălin Şerban din Ministerul Justiţiei (MJ) a prezentat, vineri, în cadrul Forumului EUROSFAT, principalele direcţii de dezvoltare la care lucrează MJ, în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul transformărilor digitale la nivelul Justiţiei din România.

 

George Cătălin Şerban a vorbit despre îmbunătăţirea accesului la justiţie, prin asigurarea unei infrastructuri digitale viabile, dezvoltarea aplicaţiei ECRIS V – care urmăreşte digitalizarea justiţiei, inclusiv prin implementarea Dosarului Electronic Naţional (DEN), realizarea unor investiţii suport în infrastructură pentru aplicaţia ECRIS V, atât la nivel central, cât şi la nivelul instanţelor, realizarea unei arhitecturi de sistem care să permită interconectarea cu alte sisteme informatice naţionale şi armonizarea cadrului legislativ cu rezultatele proiectelor tehnice (proceduri şi mecanisme specifice).

Ministerul Justiţiei, prin secretarul de stat George Cătălin Şerban, a participat, în data de 16 iunie 2022, la cea mai importantă întâlnire anuală de afaceri europene din România, Forumul EUROSFAT.

Organizată la Bucureşti, sub înaltul patronaj al Parlamentului European, Comisiei Europene şi al preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, întâlnirea a debutat cu mesajele preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

ECRIS V este un nou sistem de gestiune informatică a dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, valoarea proiectului fiind de 128 milioane de lei, prin finanţare POCA.

Virtualizarea ECRIS IV – asigură infrastructura IT&C necesară pentru virtualizarea şi centralizarea aplicaţiei ECRIS IV şi implementarea Dosarului Electronic Naţional, cu o valoare a proiectului de 154 milioane de lei, prin PNRR. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) 

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Virtualizarea ECRIS IV si gestiunea dosarelor aflate pe rolul instantelor – cele mai noi proiecte de digitalizare a Ministerului Justitiei Read More »

Viziunea digitala a UE - busolă pentru dimensiunea digitală

Competențe

Specialiști în TIC: 20 de milioane + convergență de gen

Competențe digitale de bază: minimum 80 % din populație

Infrastructuri digitale sigure și durabile

Conectivitate: gigabit pentru toți, 5G pretutindeni

Semiconductori de ultimă generație: dublarea cotei deținute de UE în producția mondială

Date – servicii edge și cloud: 10 000 de noduri de rețea cu un grad ridicat de siguranță și neutre din punct de vedere climatic

Informatică: primul calculator cu accelerație cuantică

Transformarea digitală a întreprinderilor

 

Adoptarea tehnologiei: 75 % din întreprinderile din UE utilizează cloud computing/IA/Big Data

Inovatori: creșterea întreprinderilor în curs de extindere și finanțare pentru dublarea numărului de întreprinderi „unicorn” în UE

Inovatori tardivi: peste 90 % din IMM-uri ating cel puțin un nivel de bază în materie de intensitate digitală

Digitalizarea serviciilor publice

 

Servicii publice-cheie: 100 % online

Servicii de e-sănătate: 100 % din cetățeni au acces la fișele medicale

Identitate digitală: folosirea unei soluții de identificare digitală de către 80 % din cetățeni

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Busola UE pentru dimensiunea digitală Read More »

FLORINEL CHIŞ (ARMO): ÎN ACTUALA CRIZĂ A PREŢURILOR, ROMÂNII SE VOR ÎNDREPTA SPRE SHOPPING ONLINE

Românii au descoperit beneficiile comerţului electronic, oferta de produse a devenit din ce în ce mai variată, iar acestea se traduc într-o valoare estimată a pieţei locale de 6,2 miliarde de euro, la nivelul anului 2021, în creştere cu 10% comparativ cu datele din 2020, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, directorul executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), Florinel Chiş.

În viziunea acestuia, dată fiind actuala criză a preţurilor şi scumpirea carburanţilor, românii se vor orienta către soluţii de smart shopping, facilitate de comerţul electronic. Astfel, vor alege să cumpere online pentru avantajele pe care aceste achiziţii le oferă clientului, precum posibilitatea de a compara preţul, de a economisi timp prin evitarea deplasărilor, creşterea opţiunii de livrare în puncte fixe de proximitate, comportament de consum smart care salvează combustibil şi îi ajută să economisească bani.

Reprezentantul ARMO susţine că firmele româneşti din e-commerce au nevoie de know-how şi de o infrastructură solidă pentru a se dezvolta şi pe plan internaţional, iar un ajutor din partea autorităţilor ar fi investiţiile în dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru a scurta timpul necesar de livrare peste hotare a coletelor ce pleacă din huburi logistice autohtone. O altă zonă de interes este reprezentată de implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în vederea dezvoltării competenţelor digitale.

Cum a evoluat comerţul online în România, în ultimii doi ani, şi la ce valoare a ajuns?
În ultimii doi ani am văzut o creştere accelerată a adopţiei comerţului online pe plan local, fiindcă românii au descoperit beneficiile acestui canal de vânzare. Oferta de produse a devenit din ce în ce mai variată. De asemenea, clienţii au acces la o gamă complexă de servicii care le oferă flexibilitate, atât în ceea ce priveşte partea de plată, de achitare a cumpărăturilor, cât şi pentru partea de planificare a livrărilor. Acum avem estimări din industrie că, în 2021, sectorul de e-commerce a crescut cu aproximativ 10% faţă de 2020 ajungând la 6,2 miliarde de euro. Există, evident, în continuare, potenţial mare de creştere, pentru că în momentul acesta, în România, sectorul de e-commerce reprezintă aproximativ 12,5% din întreaga piaţă de comerţ şi pe măsură ce clienţii descoperă beneficiile acestui canal, revin cu comenzi ce conţin produse din mult mai multe categorii. În acelaşi timp, avem comercianţi care oferă servicii mai complexe, care răspund nevoilor consumatorului.

Pe ce loc se află România, comparativ cu ce se întâmplă în regiune şi în Uniunea Europeană, pe zona comerţului online?
Dacă ne uităm la DESI (indicele Economiei şi Societăţii Digitale, n.r.) România este la coada clasamentului cu un mare potenţial de dezvoltare pe sectorul de comerţ electronic. Suntem sub media europeană atât la pondere din cifra de afaceri a IMM-urilor generate de comerţ electronic, cât şi a vânzărilor online transfrontaliere, acestea fiind palierele măsurate de indicele de DESI. Avem oportunitatea de a reduce acest decalaj de dezvoltare şi de a folosi tehnologii de ultimă generaţie, optimizate deja pe baza experienţei altor state. Dezvoltarea competenţelor, a infrastructurii digitale vor stimula şi adopţia dezvoltării comerţului online. Aspectul acesta e deja vizibil. România conduce în topul ţărilor cu cea mai mare creştere în ultimul an. Avem un raport de la McKenzie care confirmă evoluţia accelerată a acestui sector şi confirmă potenţialul de dezvoltare. Astfel, unul dintre pilonii cu rezultate bune din prisma digitalizării, conform DESI, e reprezentat de numărul IMM-urilor care vând online. Avem 17%, un procent apropiat de media europeană.
Pe plan local sunt mai multe platforme de tip Market Place care facilitează tranziţia asta către online a retailerilor, fără să fie necesare investiţii financiare mari în partea de tehnologie. În ultimii doi ani retailerii au înţeles că e mai sustenabil o abordare omnichannel, deoarece oferă o plasă de siguranţă şi deschide calea către noi oportunităţi de business. De asemenea, oportunitate de dezvoltare derivă din faptul că suntem pe locul 10 din punct de vedere al conectivităţii, iar indicatorul de acoperire a reţelelor fixe e de peste 76% faţă de o medie europeană de 59% conform DESI. Ceea ce înseamnă că şi locuitorii din zonele rurale izolate au acces la conexiuni bune de Internet, astfel încât shoppingul online e o variantă foarte bună, pentru că această bază semnificativă de clienţi, mai ales din mediul rural, să poată face cumpărături online.
Se vorbeşte prea puţin de faptul că doar patru din zece români au acces la Internet şi din mediul rural şi că aceştia apelează la comerţul online, conform datelor de la INS pe 2021.

Din datele pe care le aveţi la dispoziţie, cu cât s-au scumpit produsele de strictă necesitate, în ultima perioadă, şi cum au evoluat vânzările acestor produse în ultima lună?
Datele de la BNR arată că, în martie 2022, au fost înregistrate cele mai mari preţuri pentru alimente din ultimii ani. Rata medie a inflaţiei pentru produsele alimentare a fost de 11,2%. Preţul uleiului a înregistrat o creştere de 32%, cel al pâinii de peste 36%. Scumpirea carburanţilor a pus, de asemenea, o presiune pe bugetul personal şi oamenii se orientează către soluţii de smart shopping, încercând să contracareze efectele creşterii preţurilor. La livrarea prin punctele fixe avem din ce în ce mai mulţi clienţi care apelează la această opţiune, pentru că sunt costuri mici, o soluţie prietenoasă şi serviciile sunt flexibile în ceea ce înseamnă partea de plăţi, inclusiv dată fiind apariţia unor servicii de genul „Buy now – Pay later”.
Din punctul acesta de vedere vedem că avem o orientare a consumatorului către online, unde poate să compare preţurile în mod transparent. Există o varietate mai mare de produse şi dacă ne uităm la partea asta, ca şi comportament de consum, consumatorii compară preţurile, se uită la asta atunci când decid o achiziţie. Îmi aduc aminte de un studiu de la ASE din 2018 care spunea că prin comerţul online, oarecum, s-ar putea atenua temporar inflaţia. Nu e cazul astăzi, pentru că avem o inflaţie la nivel global, dar pot presupune că românii, ca şi comportament, îşi doresc să cumpere produsele la cel mai bun preţ şi atunci se orientează spre comerţul online, unde pot să compare lucrurile transparent. Conştienţi de soluţiile smart oferite de cumpărăturile online, românii vor vedea că o achiziţie online le asigură economii de timp, de combustibil şi mai ales de bani.

Există o pondere mai mare a produselor preferate de către români în ultima perioadă?
Ne uităm la un raport de la INS, de la finalul anului 2021, şi produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii sunt cele mai vândute produse online din România, cu o pondere de 74%. Acestea au fost urmate de produse cosmetice şi de înfrumuseţare, articole sportive şi produse electro-IT. Respectivul raport indică, de cealaltă parte, un apetit mai scăzut pentru cărţi şi reviste. Categoriile „new entry” care atrag atenţia şi care sunt pe o tendinţă clară de creştere, conform INS, sunt cele care dezvoltă conceptul de smart shopping despre care vorbeam înainte. Fie că ne referim la produse alimentare sau la băuturi comandate de la magazinele online, cât şi la cumpărăturile de mâncare gătită.
Datele statistice de la INS ne arată că românii aleg din ce în ce mai des „să facă piaţa” sau „să gătească” online, validând şi în acest caz beneficiile oferite de comerţul electronic: timp şi bani economisiţi.

Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină retailerii, odată cu creşterea comerţului online din perioada pandemiei?
Principalele provocări care se confruntă retailerii în momentul acesta sunt de natură logistică. Pentru a câştiga încrederea clienţilor, trebuie să oferi servicii predictibile, mai ales ales pentru partea de livrare şi retur. Din această perspectivă, livrarea în puncte fixe este tot mai căutată de clienţi, fiindcă e o soluţie ieftină, flexibilă. Nu mai trebuie să aştepţi curierul, nu-ţi mai faci griji că trebuie să laşi la un vecin sau lucruri de genul acesta. Nu mai trebuie să te gândeşti dacă să comand acasă, oare o să fiu birou… Mai departe avem o provocare legată de stocurile necesare şi gestionarea acesteia depinde stabilirea unor parteneriate comerciale solide. Important e ca toată partea aceasta de supply chain, de lanţul de aprovizionare, lucrurile să fie cu parteneri stabili.

Ce contribuţie are comerţul electronic la PIB-ul României?
Putem să ne uităm la faptul că avem economia digitală din care face parte şi e-commerce-ul. E o componentă care are potenţialul de a deveni motorul economiei viitorului. În prezent estimez că acest segment generează 20% din PIB, dacă avem în vedere că digitalizarea din toate sectoarele economiei naţionale este atinsă. Prin PNRR avem oportunitatea unică de a investi în dezvoltarea competenţelor şi infrastructurii digitale. Deschidem calea către o nouă economie în care vom produce cu toţii o valoare adăugată mai mare.

Ce raport există, la ora actuală, între comerţul online şi comerţ tradiţional în România? Cum estimaţi că va evolua situaţia?
În prezent, comerţul online reprezintă aproximativ 12,5% din întregul sector de retail. Însă în ţările mai dezvoltate, precum Marea Britanie, 30% din totalul de tranzacţii au loc online. Au intrat deja pe piaţa locală mai mulţi retaileri care oferă şi produse alimentare perisabile. Avem hipermarketuri online. Deci, cred că, în plan local, comerţul online îşi va continua procesul natural de dezvoltare.

Estimaţi pentru anul acesta o creştere a acestei ponderi?
Sperăm să ne ducem şi noi în sus, măcar spre un 20% în următorii ani. Este important ca să fie rezolvate lucrurile ce ţin de creştere a gradului de digitalizare, astfel încât numărul de oameni care au acces la internet să poată să şi cumpere online, să aibă abilităţile tehnice de a face asta.

În spaţiul public se aduce în discuţie, inclusiv prin vocea dvs., ideea de internaţionalizare a companiilor româneşti. Care ar fi măsurile pe care ar trebui să le ia statul pentru a ajuta afacerile locale să devină cunoscute şi în afara graniţelor ţării?
Cred că pentru a se dezvolta pe plan internaţional, companiile, fie că ne referim la firme mari, fie că ne referim la la IMM-uri, au nevoie de know-how, au nevoie de infrastructură. De exemplu, unul din Market Place-urile locale ajută antreprenorii să facă primii paşi pe plan internaţional, punându-le la dispoziţie infrastructură şi know-how, lucruri acumulate de-a lungul timpului. Acest model atrage din ce în ce mai multe IMM-uri, pentru că le convinge să iasă în afară cu produsele lor.
Cred că autorităţile pot susţine acest demers investind în dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru a scurta timpul necesar pentru livrarea peste hotare a coletelor ce pleacă din huburi logistice româneşti. De asemenea, autorităţile au marea responsabilitate de a implementa planul de investiţii din PNRR, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii şi competenţelor digitale. Aceste două zone sunt principalele puncte de sprijin de care afacerile româneşti au nevoie pentru a se dezvolta online pe plan local şi, ulterior, internaţional.

Vedeţi in viitorul apropiat o posibilă intrare pe piaţa din România a unor mari jucători din comerţul online, ca Amazon, de exemplu?
România e o piaţă atractivă pentru mulţi retaileri şi în special în zona de fashion am văzut în ultimii ani branduri cu renume internaţional, care au venit să se dezvolte şi aici. Specificul pieţei locale este, însă, că are mult potenţial de creştere. Oamenii vor cumpăra online din ce în ce mai mult şi îşi doresc servicii de calitate, cu focus în primul rând pe timpul de livrare cât mai rapid, respectiv produse pentru care jumătate dintre consumatori care sunt tentaţi să cumpere şi care preferă să plătească mai degrabă numerar. Dacă un retailer poate funcţiona în interiorul acestor condiţii, cu siguranţă că se poate dezvolta şi lansa pe plan local.
Mai văd posibilă şi extinderea unor jucători locali care compun ecosistemul românesc de e-commerce în momentul acesta spre alte ţări din regiune. Adică, nu doar că suntem doar noi atractivi pentru alţi jucători, ci şi noi credem că putem să ne extindem mai mult în regiune. Mă uit strict la comerţul electronic. Acum avem multe avantaje, unul dintre ele fiind partea de tehnologie, de resursă umană de calitate. Cred că acesta poate fi un avantaj competitiv semnificativ. AGERPRES

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Românii se vor îndrepta spre SHOPPING ONLINE Read More »

Strategia digitală- Interoperabilitate națională, identitate digitală, cloud guvernamental

Strategia de digitalizare

Idei transmise de Sabin Sărmaș presedintere Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei privind digitalizarea in Romania 

 

  • Sunt direcții clare, piloni fundamentali, pentru orice țară care vrea să ofere servicii digitale de calitate:
    • interoperatibilitate națională,
    • identitate digitală și
    • cloud guvernamental.
  • Vom aplica directivele europene, nu facem invenții românești.
  • Partajarea datelor între instituții se impune simplu, prin lege, și, ca să fiu onest până la capăt, numai și numai cu sancțiuni.
  • Vom reutiliza cod sursă aflat în proprietatea instituțiilor statului, îl vom oferi celor care au nevoie de respectiva soluție, dar nu își permit să o cumpere.
  • Vom reglementa modul în care se livrează softuri în România pentru sectorul public. Nu există criteriu de performanță de livrare, astăzi se poate livra orice.
  • Nu există un inventar al sistemelor informatice din România. Avem însă datele, le vom centraliza și le vom scoate la suprafață, cât de repede.
  • Multe platforme trebuie transformate cu totul pentru că noi nu am făcut nimic altceva decât să digitalizăm birocrația.
  • La ANAF sunt vreo 500 de aplicații făcute – o groază… Nu așa trebuiau făcute lucrurile.
  • Procedurile de achiziție sunt simplificate de ordonanța promovată de ANAP. Atenție, discutăm de infrastructura critică – să nu își imagineze cineva că toate achizițiile IT vor beneficia de procedura asta.
  • Avem tot ce ne trebuie pentru a digitaliza complet toate serviciile din România. Problemele sunt: cine ajunge să o facă, cu ce soluții și cât de transparent.
Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Agenda digitală – Strategia digitală națională Read More »

Audit financiar privind digitalizarea

Lumea conexiunilor rapide dintre oameni și dispozitive este în plină expansiune. Prin intermediul tehnologiilor de conectivitate precum platforme, softuri colaborative, aplicații de comunciare sau portaluri se tranzacționează cantități uriașe de informații între dispozitive dar și între oameni și dispozitive.

Dincolo de provocările unei astfel de tehnologii, companiile au și oportuntiatea să-și crească transparență, capacitatea de evaluare a riscurilor și calitatea auditului și să-și automatizeze procesele. Această conectivitate le facilitează companiilor crearea unui mediu informațional care le oferă o cunoaștere în profunzime a operațiunilor lor, inclusiv în ce privește auditul.

Pentru a avea un plus de precizie și viteză în procesarea informației, companiile din industria financiară prefer un auditor care valorifică acest progres al tehnologiei și care propune soluții digitale pentru derularea anumitor procese din misiunea de audit.

Transformarea auditului financiar

Un audit financiar al companiilor, relevant pentru lumea conexiunilor rapide despre care vorbeam este benefic nu doar pentru cei care-l livrează ci și pentru client.

Auditul financiar care utilizează canalele digitale are trei componente: automatizare, analiza datelor și experiența livrată clientului prin digitalizare.

Importantă este infrastructură digitală (platformă, software, etc) deoarece prin intermediul acesteia se face conexiunea între membrii echipei de audit și conexiunea dintre aceștia și compania auditată.

În condițiile unei informări permanente de pe orice dispozitiv e de la sine înțeleasă existența unei funcționalități care să permită accesarea informației și de pe telefonul mobil.

Provocările acestei abordări

Care sunt provocările pentru companiile care sunt subiectul unui audit financiar realizat și cu ajutoru unor instrumente digitale?

1.    Provocări culturale. Unele organizații pot fi reticente să partajeze informații cu auditorii printr-o platformă online. Acest lucru se poate datora lipsei de cunoaștere a platformei de audit, îngrijorărilor cu privire la modul în care vor fi utilizate informațiile sau preocupărilor cu privire la securitatea datelor.

2.    Securitatea datelor. Companiile trebuie să fie atente la datele pe care le împărtășesc în exterior și să se asigure că aceste date sunt prelucrate și stocate în mod corespunzător.

3.    Sistemele de IT complicate. Sistemele de IT învechite și greoaie pot împiedica o companie să profite din plin de un audit financiar realizat și cu instrumente digital. În plus, dacă unele date nu sunt structurate și există numai pe suport de hârtie atunci procesul de audit este anevoios.  

Beneficiile transformării

Ce pot face companiile ca să profite de beneficiile unui audit financiar realizat și cu ajutorul instrumentelor digitale?

1.      Să utilizeze împreună cu auditorul cantitatea de date structurate și nestructurate colectată de multe ori în sisteme ERP, care permit echipei de audit să identifice tendințe neobișnuite dar semnificative precum și oportunități și riscuri financiare pentru companie.

2.      Să dobândească o înțelegere mai profundă a registrelor bilanțiere și să permită o monitorizare a controalelor privind frauda și îmbunătățirea proceselor de raportare.

3.      Să exitindă scopul utilizării datelor în format digital prin includerea și a datelor nestructurate. De la contracte și garanții la date privind provizioanele pentru costurile neprevăzute, prin aducerea acestor informații în scopul analizei datelor de audit se îmbunătățește baza pe care auditorii pot să emită o opinie.

4.      Să facilteze partajarea informațiilor și accesul auditorilor la propriile sisteme de lucru. Când informațiile sunt partajate în mod sigur și eficient printr-o platformă de audit complet digitală, procesul de audit se va desfășura mai lin și calitatea auditului va fi îmbunătățită. Echipa financiară a companiei se va asigura, de asemenea, că nu va face eforturi suplimentare în pregătirea documentelor necesare și va economisi timp în sprijinul realizării misiunii de audit.               

În concluzie

Importanța unei platforme digitale utilizată pentru auditul financiar se demonstreză prin digitalizarea foilor de lucru, modalitatea de stocare și partajare a informației, acuratețe, etc. Actualizările în timp real cu privire la fiecare etape din procesul de audit permit echipei de audit și companiei auditate să schimbe informații rapid și sigur.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Audit financiar privind digitalizarea Read More »

Capitalizarea contractelor SaaS (software as a service) - Transformare digitală

Transformarea digitală: capitalizarea contractelor pentru servicii SaaS (software as a service)

Contextul pandemic a contribuit suplimentar la accelerarea transformării digitale în mediul de afaceri, aspect care a presupus crearea unei infrastructuri IT care să permită integrarea diverselor soluții de software pe care companiile le adoptă, menite să amplifice planurile lor strategice. Transformarea digitală este realitatea de astăzi care presupune alocarea unor bugete de investiți în acest sens și colaborarea cu experți care să ajute în procesul de implementare.

Însă, cum se vede transformarea digitală din punct de vedere financiar – contabil? Ce capitalizăm și ce înregistrăm ca și cheltuială în contabilitate? Aceasta este o decizie care afectează atât rezultatul operațional, baza de impozitare calculată pentru determinarea impozitului pe profit, cât și alți indicatori economici ai societății.

Având în vedere interesul crescut asupra digitalizării, este oportună reamintirea principiile care stau la baza înregistrării acestor tipuri de tranzacții, respectiv a contractelor de tip SaaS (software as a service), din prisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Aceste principii pot fi folosite și în sprijinul determinării înregistrărilor contabile conform Ordinul ministrului finanțelor 1802/2014.

Tipuri de contracte pentru servicii SaaS – „software as a service”

Specific acestor tipuri de contracte este că societatea contractează în substanță servicii și nu intenționează achiziția sau leasingul de active software. Acest lucru se datorează faptului că, într-un mediu bazat pe servicii de tip cloud, contractul SaaS oferă, în general, dreptul de a primi acces la software-ul aplicației furnizorului de servicii cloud, mai degrabă decât o licență prin IP, adică controlul asupra codului software.

Comitetul pentru Interpretări Internaționale de Raportare Financiară („IFRIC”) a observat că dreptul de a accesa software-ul furnizorului care rulează pe infrastructura cloud a acestuia nu oferă, în sine, societății dreptul de a lua decizii cu privire la modul și scopul în care este utilizat software-ul. Mai mult decât atât, societatea nu are dreptul de a obține beneficiile economice viitoare din software-ul în sine și de a restricționa accesul altora la aceste beneficii.

Un contract care transmite clientului doar dreptul de a primi acces la aplicația software nu este nici un contract de închiriere de software, nici un activ software necorporal, ci mai degrabă un serviciu pe care societatea îl primește pe durata contractului.

​​​​​​​Cu toate acestea, o situație în care ar putea exista o imobilizare necorporală pentru o licență software într-un aranjament bazat pe servicii de tip cloud este când, la începutul aranjamentului, clientul are dreptul contractual de a intra în posesia software-ului fără costuri semnificative și este fezabil pentru companie să ruleze software-ul pe propriul hardware sau să încheie un contract cu o altă parte, independentă de furnizorul serviciilor de tip cloud, pentru a găzdui software-ul achiziționat.​​​​​​​

Costuri de configurare și de implementare

IFRIC a analizat în mod specific modul în care o entitate ar trebui să ia în considerare costurile de configurare și personalizare suportate în implementarea acestor aranjamente de servicii (SaaS) și a concluzionat că aceste costuri ar trebui înregistrate în cadrul cheltuielilor în contabilitate, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite criteriile pentru recunoașterea unui activ separat.  

Se consideră că o companie primește un bun software la data începerii contractului dacă contractul conține un contract de leasing software sau compania obține altfel controlul software-ului la data începerii contractului.

Într-un acord pentru servicii de tip SaaS, în care furnizorul controlează aplicația software la care are acces compania, natura și rezultatul configurației sau personalizării efectuate stau la baza evaluării dacă configurarea sau personalizarea software-ului are ca rezultat o imobilizare necorporală. De multe ori, compania nu poate recunoaște o imobilizare necorporală, deoarece nu controlează software-ul, iar acele activități de configurare sau personalizare a software-ului nu creează o resursă controlată de societate, separată de software-ul de tip cloud în sine.

Dacă compania nu poate recunoaște o imobilizare necorporală în legătură cu configurarea sau personalizarea software-ului aplicației, aceasta recunoaște costurile ca o cheltuială atunci când primește serviciile de configurare sau personalizare în conformitate cu contractul între furnizor și societate.

Însă, există situații când aceste configurări se pot capitaliza, în funcție de rolul acestora și locul în care sunt făcute. Unele societăți aleg să-și păstreze o parte din software conform modelului tradițional, protejate de propriul firewall, pentru a opera în combinație cu noile aplicații software din cloud. Aceste aranjamente pot avea ca rezultat modificarea software-ului existent sau dezvoltarea unui nou software local pentru a crea funcționalități suplimentare pentru entitate și pentru a permite software-ului existent local să se conecteze cu aplicațiile software bazate pe servicii de tip cloud, adesea denumite module de tip bridge sau interfețe de programare a aplicațiilor (API). Pentru a determina dacă societatea trebuie să recunoască codul suplimentar ca imobilizare necorporală, entitatea evaluează dacă codul suplimentar îndeplinește definiția unei imobilizări necorporale și criteriile de recunoaștere din Standardul International de Raportare Financiar 38 Imobilizări necorporale.

O imobilizare necorporală este un activ non-monetar identificabil (definit ca resursă controlată de o entitate) care nu are substanță fizică, oferă puterea de a obține în viitor beneficii economice, permite restricționarea accesului altor persoane la aceste beneficii și măsurarea costului activului cu acuratețe.

Concluzie

Fiecare aranjament SaaS este unic. Analiza și determinarea tratamentului contabil adecvat al contractului, precum și costurile de personalizare suportate pentru punerea în aplicare a acestuia, necesită o analiză semnificativă și adesea o înțelegerea profundă a anumitor aspecte tehnice ale configurației IT. În general, departamentul financiar nu va putea lua această decizie fără a colabora cu alte departamentele din interiorul companiei, precum departamentul IT, pentru a se asigura că toate informațiile sunt luate în considerare.

O entitate trebuie să dezvolte și să aplice, în mod consecvent, o politică contabilă adecvată pentru costurile de configurare și personalizare suportate în implementarea acordurilor SaaS și să fie în măsură să explice raționamentele făcute în aplicarea politicii sale contabile.

Privind în viitor, este importantă dezvoltarea unui cadru practic pentru a sprijini societatea în planificarea viitoarelor aranjamente pentru serviciile de tip cloud și aplicarea consecventă a politicii sale contabile.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Capitalizarea contractelor SaaS (software as a service) – Transformare digitală Read More »

Digitalizare prin PNRR - Câți bani și pentru ce proiecte?

Autoritățile române au alocat 5,97 miliarde de euro – adică 20,5% din valoarea totală- pentru proiectele de digitalizare conținute de Planul național de Relansare și Reziliență, inegal împărțite între cei 6 piloni și cele 15 componente ale ale acestora.

Cea mai semnificativă contribuție la acest procent o au alocările din pilonul 2, dar și restul pilonilor conțin proiecte cu contribuție importantă la atingerea pragului de minim de 20% stabilit de către Comisia Europeană.

În componenta 7 (Transformare digitală), destinată reformei sectorului public, conectivității și securității cibernetice, sunt alocate 1,81 miliarde euro – de departe cea mai semnificativă contribuție din toate cele 15 componente ale PNRR..

Reformele și investițiile mai acoperă 4 dintre inițiativele-fanion prezentate de Comisie în Strategia 2021 de Creștere Sustenabilă:

  • conectivitate
  • modernizare
  • intensificare (scale-up)
  • recalificare/specializare (reskill and upskill).

În ceea ce privește administrația, planul promite să ”repare” principalele hibe de digitalizare ale administrației publice, precum: fragmentarea, lipsa interoperabilității și eliminarea barierelor birocratice.

O componentă-cheie a reformei digitale a administrației, Cloudul guvernamental, este conținută de componenta 7 (Transformare digitală), care vizează modernizarea administrației publice prin stabilirea cadrului necesar de atingere a interoperabilității sistemelor IT deținute de instituțiile publice și implementarea principiului ”once only”.

O a doua componentă de reforme vizează stabilirea cadrului general de dezvoltare și management a infrastructurii cloud care se va sprijini pe investiții majore menite să interconecteze 30 de instituții publice în nou creatul Cloud guvernamental.

Tranziția digitală

 

Planul românesc de redresare pune accent pe tranziție digitală și abordează provocările din toate sectoarele acesteia.

Măsurile conținute în strategia românească acoperă 5 dintre cele 7 arii prioritare identificate de către Comisia Europeană:

  • conectivitate,
  • capital uman,
  • servicii publice digitale,
  • digitalizarea mediului de afaceri
  • investiții în capacități digitale și tehnologii avansate

​​​​​​​Alte contribuții semnificative se găsesc în:

  • componenta 9 (Ajutor pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare), cu alocare de 1,06 miliarde euro
  • componenta 15 (Educație), care vizează reforme și investiții pentru digitalizarea procesului de educație, are o alocare de 1,12 miliarde euro
  • componenta 4 (Transport sustenabil) există o contribuție  digitală de 864 milioane euro​​​​​​​
 

Principalele proiecte finanțate prin PNRR

O serie de investiții complementare în digitalizarea administrației publice sunt incluse în componenta 7 (Transformare digitală): digitalizarea sistemului de sănătate, a sistemului judiciar, a serviciilor publice, a achizițiilor publice și muncii și protecției sociale.

Partea de digitalizare din PNRR acordă un interes deosebit sistemelor de telemedicină și e-health. O nouă platformă IT destinată Sistemului de Asigurări de Sănătate ar urma să consolideze capacitățile centrale, regionale și locale de a accesa date din sănătate prin conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii de sănătate.

Cu ajutorul telemedicinei este vizată creșterea accesului la consultații de specialitate a locuitorilor din zonele rurale, urban mic și a grupurilor vulnerabile.

Măsura-cheie în digitalizarea sistemului judiciar o reprezintă finalizarea sistemului ECRIS V, sistem de management al cazurilor noi. Finanțarea principală este asigurată prin Programul Operațional Creșterea Capacității Administrative, iar alocările din PNRR completează necesarul de fonduri.

Un sistem integrat IT este așteptat să îmbunătățească eficiența serviciilor publice. Principalul obiectiv al acestui capitol este dezvoltarea infrastructurii de supraveghere, de control și de asigurare a integrității fondului forestier și a transportului de masă lemnoasă, cu scopul de a combate tăierile ilegale.

PNRR susține și digitalizarea protecției sociale și muncii. Sunt conținute măsuri pentru digitalizarea Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, astfel încât aceasta să reacționeze eficient la evoluțiile din piața muncii. Vor fi digitalizate și activitățile de control ale Inspectoratelor Teritoriale de Muncă și activitățile Agenției Naționale Pentru Plăți și Inspecție Socială.

Una dintre reformele asumate în cadrul componentei 13 o reprezintă operaționalizarea unui sistem IT care să fie utilizat în acordarea Venitului Minim de Incluziune.

PNRR va finanța și emiterea cărților de identitate electronice cu semnătură digitală. Pe durata de implementare a planului (până la 31 decembrie 2026) sunt alocați bani pentru emiterea a 8,5 milioane de astfel de cărți de identitate.

Efecte estimate ale investițiilor în digitalizare

Comisia Europeană se așteaptă ca toate investițiile în digitalizare incluse în PNRR să genereze o creștere a competitivității în România. În special, este așteptat ca România  să poată să își îmbunătățească eficiența economică prin:

  • Accelerarea digitalizării atât a IMM cât și a companiilor mari cu ajutorul investițiilor semnificative conținute în componenta 9 (ajutor pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare)
  • Ajustarea competențelor digitale la nevoile pieței
  • Implementarea formatelor electronice în procedura de achiziții publice

​​​​​​​​​​​​​​În domeniul conectivității, reformele conținute în componenta 7 (Transformare digitală) sunt așteptate să accelereze procesul de construcție națională a rețelelor 5G și să îmbunătățească acoperirea broadband.

În privința securității cibernetice sunt aprobate investiții pentru protejarea rețelelor deținute de 101 entități publice și private care dețin infrastructură IT de importanță națională și creșterea nivelului de maturitate a securității cibernetice a 1.000 de ”actori principali” (autorități locale, instituții sanitare, școli, companii)

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Digitalizare prin PNRR – Câți bani și pentru ce proiecte? Read More »

Digitalizarea monitorizării performanței financiare

Criza Covid-19 a arătat cât de importantă este digitalizarea pentru supraviețuirea companiilor. Criza a accelerat viteza de digitalizare a afacerilor la nivel mondial, deoarece companiile și-au mutat activitatea și forța de muncă online. Dar beneficiile digitalizării depășesc cu mult granițele acestei perioade dificile.

Unul dintre beneficiile cheie ale digitalizării este că faptul că ajută la o mai bună culegere și analizare a datelor – una dintre cele mai valoroase resurse de care dispuneți în managementul afacerii. Cu cât aveți mai multe informații despre clienții dvs., lanțul dvs. de aprovizionare, piața dvs. și tendințele economice, cu atât vă puteți conduce mai strategic afacerea.

În acest articol, analizăm modul în care adoptarea digitalizării vă poate îmbunătăți rezultatele financiare.

Analiza proceselor digitale: acum este momentul potrivit

Pe măsură ce începem să ieșim din criza Covid-19, ratele dobânzilor ating niveluri record, iar împrumuturile comerciale susținute de guvern sunt ușor accesibile; așadar, acesta este momentul propice pentru a face bilanțul proceselor digitale pe care le utilizați în propria companie. Analizarea modului în care culegeți, utilizați, distribuiți și analizați datele este absolut crucială dacă, doriți să țineți pasul cu schimbările rapide ale tendințelor naționale și internaționale care vă afectează afacerea.

Companiile digitalizate sunt mai conștiente de furnizorii lor și de lanțurile lor de aprovizionare și, prin urmare, de riscurile aferente acestor lanțuri, astfel că pot reacționa mai rapid la crize.

„Țările în care mediul este mai favorabil pentru digitalizarea companiilor au fost mai capabile să răspundă mai bine nu numai la schimbările economice, dar și la criza Covid-19”, spune economistul principal, Francoise Huang, de la Euler Hermes.

Pe lângă simplificarea trecerii la lucrul de la distanță, digitalizarea proceselor administrative ale companiei vă permite să accesați informații financiare mai ușor și după cum doriți.

Provocări legate de colectarea datelor

Există o mulțime de date relevante disponibile în cadrul companiei dvs., pe care este posibil să nu le accesați, cum ar fi informații referitoare la operațiuni, IT, marketing sau servicii pentru clienți. Aceste informații vă pot ajuta să vă formați o imagine robustă asupra companiei dvs., însă se întâmplă adeseori ca ele să nu fie partajate, sau, în orice caz, nu într-un mod centralizat.

Cel mai simplu mod de a colecta aceste informații și de a vă forma o imagine de ansamblu asupra operațiunilor dvs. este să conveniți asupra indicatorilor cheie de urmat și asupra definiției acestora, să programați generarea de rapoarte periodice de către echipele dvs. și să stabiliți o modalitate standardizată de a face acest lucru.

La nivel de clienți, examinarea sondajelor, a traficului pe site-ul web al companiei dvs., a tranzacțiilor, a analizelor referitoare la campaniile dvs. de marketing online, a rețelelor sociale, a abonamentelor și înregistrărilor sau a traficului din magazinele dvs. s-a dovedit a genera informații relevante. Verificând cifrele de vânzări, pentru a înțelege ratele de conversie, și analizând rezultatele financiare, puteți înțelege, de exemplu, costul atragerii de noi clienți.

Utilizarea unui tablou de bord financiar digital

Va trebui să creați un tablou de bord digital, pe care să vă stocați datele. Acest tablou de bord este cel mai important instrument din trusa dvs. de date financiare: vă oferă o vizualizare la 360 de grade a afacerii dvs. dintr-un loc central și vă permite să partajați informații pe scară largă. De exemplu, în funcție de dimensiunea companiei dvs., puteți utiliza cu ușurință instrumente ieftine, cum ar fi Google G Suite și Microsoft Office 365, pentru a intensifica colaborarea cu echipa dvs.

Există multe produse de contabilitate digitale pe piață, care vă vor ajuta să vă gestionați monitorizarea financiară. De exemplu, unele instrumente digitale pentru fluxul de numerar oferă o imagine clară a situației numerarului dvs.  Ele comandă facturi, înregistrează plăți și prezintă o imagine clară a banilor care intră și ies din compania dvs. Exemple de astfel de instrumente includ Pulse, Fluidly sau SlideBy.

Și, după ce ați colectat și stocat informațiile, ce urmează? Iată câțiva pași de urmat:

  1. Stabiliți tipul de informații de care aveți nevoie
  2. Stabiliți un interval de timp: folosiți aceste date pentru a evalua eficacitatea unui anumit proiect, sau pentru a vă  analiza performanța financiară generală?
  3. Creați o platformă digitală pentru a stoca datele și partajați accesul la platformă cu echipa dvs.
  4. Analizați datele la intervale regulate, pentru a descoperi pattern-uri și perspective.
  5. Valorificați datele, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză și a adopta măsuri eficiente.

Precauţia înseamnă înarmare

Creșterea gradului de digitalizare a companiei dvs. vă ajută, de asemenea, să semnalați domeniile de îmbunătățire sau de extindere și vă permite să anticipați și să vă pregătiți pentru tendințele viitoare, generând o analiză dinamică a datelor în timp real. Acest lucru vă poate ajuta să identificați probleme, cum ar fi plățile întârziate, care pot face ravagii în fluxul dvs. de numerar.

Datorită tabloului de bord, veți putea face predicții, cum ar fi prognoze ale fluxurilor de numerar, care vă pot determina să trimiteți somații de plată sau să negociați de timpuriu un plan de plată cu furnizorii, înainte ca problemele să scape de sub control.

Dar unele probleme sunt inevitabile, și nu din vina dvs. Asigurarea împotriva riscului comercial poate ajuta în acest sens. Ea acoperă creanțele dvs. scadente în termen de 12 luni și vă protejează afacerea de riscuri politice și comerciale neprevăzute. Aceste riscuri ar putea include falimentul unui client sau modificări  ale legislației de import sau export, cu impact negativ asupra afacerii dvs.

Asigurarea de credit comercial vă garantează că afacerea dvs. nu se va confrunta cu riscul de neplată, care vă poate pune în pericol viabilitatea companiei pe viitor, protejându-vă astfel fluxul de numerar și ajutându-vă să evitați datoriile neperformante.

Pentru mai multe sfaturi și informații cu privire la monitorizarea financiară a afacerii, descărcați cartea noastră electronică: Aprofundați-vă cunoștințele de analiză a performanței financiare.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Digitalizarea monitorizării performanței financiare Read More »

EDMS soluția gestionării Birocrației Organizaționale

Birocratia are o conotatie negativa.

Cu toate astea, uitam de faptul ca, la baza, este singurul mod prin care poate exista control intr-o organizatie mare. In mod normal, acest control reduce eficienta si flexibilitatea organizatiei, de aici animozitatea. Noi credem ca nu trebuie sa fie asa, credem ca birocratia poate doar aduce control fara sa reduca eficienta si flexibilitatea. 

De ce Birocratie? 

Diferenta dintre o organizatie mare si o companie care inca se afla in stadiul antreprenorial este faptul ca organizatia este o entitate de sine statatoare, cu personalitate, cultura, procese si structuri ce o definesc. Aceste procese si structuri menite sa existe independent de oamenii care se afla la un anumit moment in companie sunt ceea ce ii asigura continuitatea in timp. 

Termenul pe care il folosim pentru a defini aceste procese este birocratia. Birocratia are doua elemente la baza: documente si procese. Documentele contin informatia necesara conform unor structuri prestabilite, si trebuie organizate logic, conform unei ierarhii clare ce defineste ordinea si gruparea informatiilor. 

Coordonarea oamenilor cu diverse functii si din diverse departamente din organizatie este provocarea principala de management. Singurul mod in care management-ul se poate asigura ca angajatii lucreaza in mod coerent impreuna, ca task-urile sunt distribuite corespunzator si ca procesele ce tin de compliance legal sunt respectate este prin aceste structuri “birocratice”. 

Care este problema birocratiei? 

Problema birocratiei nu este birocratia, ci ineficientele legate de o proasta executie a birocratiei. Este nevoie de documente si de procese pentru a coordona o organizatie, nu este insa nevoie de mail-uri nesfarsite, de timp pierdut cautand aceste documente, de compunerea lor cand exista clar sabloane in functie de tip si de trasare a lor pe fiecare proces. Problema birocratiei este o problema de circulatiei si gestiune a informatiei, si pentru asta din fericire exista o solutie. 

Solutia pentru problema birocratiei!

Daca birocratia implica documente si procese, atunci nu exista un mijloc, un sistem prin care putem gestiona si ordona aceste documente? Ba da, se numeste Document Management System (DMS), si se ocupa fix cu organizarea documentelor si gestiunea circulatiei lor in organizatie, intre angajati si departamente. 

Avantajul acestor solutii de Management de Documente este fix faptul ca lasa birocratia sa existe fara sa afecteze in mod negativ organizatia. Ce face in mod exact? 

Pai in primul rand ordoneaza documentele si le faciliteaza angajatilor crearea documentelor pe sabloanele existente. Le face usor de gasit si folosit. 

  • Gestioneaza crearea documentelor folosind formulare digitale ce populeaza in mod automat sabloane de documente Word sau PDF. 
  • Asigura organizarea acest documente in foldere automate in functie de metadatele documentelor (client, data, furnizor, tip de cerere, etc.).
  • Face aceste documente foarte usor de gasit. In loc sa le cauti prin foldere pierdute sau prin sertare, intri in aplicatie si folosesti ‘Search’!

Apoi, sistemul de management de documente (DMS) se ocupa de tot ce inseamna procese, adica circulatia acestor documente si informatii prin organizatie: 

  • Pentru orice solicitare sau proces, documentul poate fi trimis mai departe pe flux catre angajatii responsabili din departamentul responsabil. Ei pot actiona asupra documentului, comentand, modificand, aproband, semnand, etc. 
  • Toti angajatii lucreaza pe un singur set de documente pe flux, centrale, care se afla in sistem. Nu exista zeci de versiuni separate, ci un singur document cu istoric complet al modificarilor si deciziilor. 
  • Oricand poate fi urmarit stadiul in care se afla o anumita solicitare, un anumit task, deoarece sistemul ofera vizibilitate totala asupra tuturor proceselor in derulare. De asemenea, exista istoric si trasabilitate a deciziilor pe fiecare proces incheiat. 
  • Angajatii stiu exact ce au de facut in fiecare moment. Informatiile nu se pierd in thread-uri de email nesfarsite, totul este la un loc in sistem. Ei il deschid si stiu ce trebuie sa faca. 

In ceea ce priveste flexibilitatea organizationala, puteti vorbi cu noi si va putem sfatui despre cum puteti construi procesele astfel incat cine trebuie sa aiba flexibilitatea necesara pentru a raspunde la nevoile clientului proactiv si rapid. La fel si pentru a ajuta inovatia modelului de business si a produselor.

Concluzie

Un sistem de Document Management (DMS) eficient devine solutia pentru toate problemele birocratiei. Compania isi poate continua cresterea, poate crea procese ce ii dau rezistenta in timp fara sa piarda flexibiltatea, eficienta si timpul angajatilor. Sistemul este suportul pe care orice proces birocratic poate fi sustinut. 

Totul poate fi eficient, rapid, simplu si logic. Totul dintr-o singura aplicatie. Cine spune ca birocratia e rea?

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

EDMS soluția gestionării Birocrației Organizaționale Read More »