admindigital

Utilizarea inscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice OUG 38/2020

Guvernul României

Ordonanţa de urgenţă nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice

Modificări (…), Referinţe (4)    Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 289 din 07 aprilie 2020. În vigoare de la 07 aprilie 2020

Având în vedere dispoziţiile Regulamentului UE nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE,ţinând cont de faptul că pentru asigurarea unei implementări eficiente a dispoziţiilor Regulamentului UE nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE este necesară adoptarea unor măsuri asemănătoare care să fie aplicabile unitar la nivelul administraţiei publice,ţinând cont de dispoziţiile art. 50 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, care prevăd că autorităţile administraţiei publice vor lua măsurile necesare pentru organizarea activităţii astfel încât să fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare,

luând în considerare că una dintre modalităţile de punere în aplicare la nivelul administraţiei publice a măsurilor menţionate în Decretul nr. 195/2020 presupune crearea cadrului legal necesar utilizării semnăturii electronice şi a documentelor electronice,

având în vedere necesitatea recunoaşterii efectelor juridice depline ale documentelor electronice şi ale semnăturii electronice, astfel încât activitatea instituţiilor şi autorităţilor publice să se poată desfăşura prin mijloace electronice în deplină siguranţă şi în condiţii de legalitate,

având în vedere declararea stării de urgenţă pe teritoriul României, fiind necesară adoptarea în regim de urgenţă a măsurilor menţionate anterior, astfel încât să se asigure o funcţionare corespunzătoare a instituţiilor şi autorităţilor publice,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul general pentru utilizarea la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice a semnăturii electronice şi a documentelor electronice.

(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică autorităţilor publice prevăzute în Constituţia României, republicată, în titlul III, capitolul I, II şi VI.

În cadrul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile definiţiile relevante prevăzute la art. 3 din Regulamentul nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

(1) Actele emise în format electronic de autorităţile şi instituţiile publice vor fi semnate cu semnătura electronică calificată.Derogări (1)

(2) Actele prevăzute la alin. (1) sunt asimilate înscrisurilor autentice.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), tipul de semnătură electronică aplicabilă actelor interne emise în format electronic de către autorităţile şi instituţiile publice se stabileşte de către acestea.

(1) În cadrul procedurilor de elaborare, avizare şi prezentare a proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, iniţiate în vederea adoptării sau aprobării de către Guvern, actele şi documentele autorităţilor şi ale instituţiilor publice semnate cu semnătura electronică calificată au forţa juridică a înscrisurilor autentice.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), măsurile metodologice, organizatorice, termenele şi circulaţia proiectelor de acte normative se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Secretariatului General al Guvernului.

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia primirii înscrisurilor semnate cu semnătură electronică.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice stabilesc tipul de semnătură electronică aplicabilă pentru utilizarea de către persoanele fizice sau juridice a unui serviciu disponibil online prestat de respectivele autorităţi, cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

(3) Înscrisurile semnate cu semnătură electronică avansată, care sunt transmise prin utilizarea unor mecanisme de autentificare de nivel substanţial sau ridicat, sunt asimilate, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele lor, cu înscrisurile sub semnătură privată.

(4) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile şi instituţiile publice emit actele administrative necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor prevăzute la alin. (2).

(1) În vederea primirii documentelor electronice, autorităţile şi instituţiile publice vor pune la dispoziţie portaluri proprii sau vor utiliza astfel de instrumente puse la dispoziţie de către terţi.

(2) În situaţia în care primirea documentelor electronice nu se poate realiza în conformitate cu dispoziţiile alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice vor utiliza în acest sens poşta electronică.

(3) Înscrisurile emise de către autorităţile şi instituţiile publice ca urmare a primirii unor documente în conformitate cu prevederile alin. (1) sau (2) se comunică în format electronic, cu excepţia situaţiei în care există o cerere contrară.

4) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice în mediul online informaţii privind modalitatea de primire a documentelor electronice.

PRIM-MINISTRU  LUDOVIC ORBAN

Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Antonel Tănase
Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României,
Ioan-Sabin Sărmaş
Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,
Ion Ştefan

Bucureşti, 30 martie 2020.

Nr. 38.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Utilizarea inscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice OUG 38/2020 Read More »

BIG DATA - Concept, avantaje și utilizare

Definiția conceptului Big Data

Ce anume înseamnă Big Data?

Conceptul Big Data se referă la date care presupun o varietate mai mare, fiind recepționate în volume și la viteze din ce în ce mai mari. Acest aspect este, de asemenea, cunoscut sub numele de „cele trei V-uri”.

Mai simplu spus, Big Data înseamnă seturi mai mari și mai complexe de date, provenite în special din surse noi de date. Aceste seturi de date sunt atât de voluminoase, încât software-ul tradițional de procesare a datelor pur și simplu nu le poate gestiona. Dar aceste volume masive de date pot fi utilizate pentru a rezolva problemele de afaceri pe care nu le-ați fi putut aborda până acum.

Cele trei V-uri ale Big Data

VolumCantitatea de date contează. Cu Big Data, va trebui să procesați volume mari de date nestructurate, cu densitate redusă. Acestea pot fi date de valoare necunoscută, cum ar fi fluxurile de date Twitter, datele despre secvențele de clicuri pe o pagină web sau într-o aplicație mobilă sau echipamentele activate prin senzori. Pentru unele organizații, aceasta ar putea însemna zeci de terabyți de date. Pentru altele, poate fi vorba despre sute de petabyți.
VitezăViteza este rata la care datele sunt primite și (poate) accesate. În mod normal, cea mai mare viteză a datelor se transmite direct în memorie, prin comparație cu scrierea pe disc. Unele produse inteligente activate prin internet funcționează în timp real sau aproape real și vor necesita evaluare și acțiune în timp real.
VarietateVarietatea se referă la numeroasele tipuri de date disponibile. Tipurile de date tradiționale au fost structurate și se încadrează perfect într-o bază de date relațională. Odată cu creșterea Big Data, datele vin sub formă de noi tipuri de date nestructurate. Tipurile de date nestructurate și semistructurate, cum ar fi datele de tip text, audio și video, necesită o preprocesare suplimentară pentru extragerea semnificației și susținerea metadatelor.

Valoarea—și adevărul—conceptului Big Data

În ultimii ani, au apărut încă două V-uri: valoare și veridicitate. Datele au valoare intrinsecă. Dar acest aspect nu este de niciun folos până când nu se descoperă valoarea respectivă. La fel de important: Cât de veridice sunt datele dvs.—și cât de mult vă puteți baza pe ele?

Astăzi, Big Data au dobândit o semnificație capitală. Gândiți-vă la unele dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume. O mare parte din valoarea pe care o oferă acestea provine din datele lor, pe care le analizează în mod constant pentru a genera mai multă eficiență și a dezvolta noi produse.

Descoperirile tehnologice recente au redus exponențial costul stocării și calculării datelor, făcând mai ușoară și mai puțin costisitoare decât oricând stocarea cât mai multor date. Cu un volum crescut de Big Data acum mai ieftine și mai accesibile, puteți lua decizii de afaceri mai precise și mai eficiente.

A descoperi valoare în Big Data nu se referă doar la analiza datelor (ceea ce reprezintă un cu totul alt beneficiu). Acesta este un adevărat proces de descoperire, care necesită analiști perspicace, utilizatori business și manageri care pun întrebările corecte, recunosc tipare recurente, fac presupuneri în cunoștință de cauză și anticipă comportamente.

Dar cum am ajuns aici?

Istoricul Big Data

Deși conceptul de Big Data în sine este relativ nou, originile seturilor mari de date datează din anii 1960 și 1970, când universul datelor se afla abia la început, odată cu primele centre de date și cu dezvoltarea bazei de date relaționale.

În jurul anului 2005, oamenii au început să-și dea seama cât de multe date generau utilizatorii prin Facebook, YouTube și alte servicii online. Hadoop (un cadru de tip open-source creat special pentru stocarea și analiza seturilor Big Data) a fost dezvoltat în același an. NoSQL a început, de asemenea, să câștige popularitate tot în acest interval de timp.

Dezvoltarea cadrelor de tip open-source, cum ar fi Hadoop (și, mai recent, Spark) a fost esențială pentru amploarea pe care a luat-o Big Data, deoarece acestea fac ca volumele mari de date să fie mai ușor de prelucrat și mai puțin costisitor de stocat. În anii care au trecut de atunci, volumul Big Data a crescut exponențial. Utilizatorii încă generează cantități uriașe de date, dar nu doar oamenii fac acest lucru.

Odată cu apariția Internetului tuturor lucrurilor (IoT), tot mai multe obiecte și dispozitive sunt conectate la internet, colectând date despre tiparele de utilizare ale clienților și despre performanța produselor. Apariția machine learning a generat și mai multe date.

În timp ce conceptul de Big Data a ajuns departe, utilitatea sa abia începe să se impună. Tehnologia cloud computing a extins și mai mult posibilitățile oferite de Big Data. Sistemul de stocare cloud oferă o scalabilitate cu adevărat eficientă, prin care dezvoltatorii pot, pur și simplu, să creeze clustere ad-hoc pentru a testa un subset de date. De asemenea, bazele de date grafice devin tot mai importante, dată fiind capacitatea lor de a afișa cantități masive de date într-un mod care accelerează și eficientizează procesul de analiză.

Avantajele Big Data:

  • Big Data vă permit să obțineți răspunsuri mai cuprinzătoare, deoarece puteți accesa mai multe informații.
  • Răspunsurile mai cuprinzătoare înseamnă mai multă încredere în date, ceea ce înseamnă o abordare complet diferită a soluționării problemelor.

 

Cazuri de utilizare Big Data

Big Data vă poate ajuta să abordați o gamă largă de activități de business, de la experiența clienților până la analiză. Iată doar câteva exemple.

Dezvoltarea produselorCompanii precum Netflix și Procter&Gamble utilizează Big Data pentru a anticipa solicitările clienților. Acestea construiesc modele predictive pentru produse și servicii noi prin clasificarea atributelor cheie ale produselor sau serviciilor anterioare și actuale și prin procesarea relației dintre aceste atribute și succesul comercial al ofertelor. În plus, P&G folosește date și analize de la grupuri tematice, rețele de socializare, piețe de testare și lansări timpurii pe piață pentru a planifica, produce și lansa noi produse.
Întreținerea predictivăFactorii care pot prezice defecțiuni mecanice pot fi îngropați adânc în datele structurate, cum ar fi anul, marca și modelul echipamentului, precum și în datele nestructurate care acoperă milioane de intrări de jurnal, date ale senzorilor, mesaje de eroare și temperatura motorului. Analizând aceste indicații ale potențialelor probleme înainte să apară problemele propriu-zise, organizațiile pot implementa mentenanța într-un mod mai rentabil și pot maximiza durata de funcționare a pieselor și echipamentelor.
Experiența clientuluiCursa pentru clienți a demarat. Acum puteți obține o viziune mai clară ca niciodată asupra experienței clienților. Big Data vă permite să colectați date din rețelele de socializare, vizitele pe web, jurnalele de apeluri și din alte surse pentru a îmbunătăți experiența de interacțiune și pentru a maximiza valoarea livrată. Începeți să livrați oferte personalizate, reduceți nemulțumirile clienților și rezolvați problemele în mod proactiv.
Fraude și conformitateCând vine vorba de securitate, nu vă confruntați doar cu câțiva hackeri răzleți—ci cu echipe întregi de experți. Cadrele de securitate și cerințele de conformitate sunt în continuă evoluție. Big Data vă ajută să identificați tiparele de acțiune pe baza datelor care semnalează fraude și cumulează volume mari de informații, pentru a accelera rapoartele de reglementare.
Machine learningMachine learning este un subiect fierbinte în acest moment. Și datele—în mod special Big Data—constituie unul dintre motivele semnificative în acest sens. Acum putem instrui mașinile în loc să le programăm. Disponibilitatea Big Data pentru a exersa modele de machine learning face posibil acest lucru.
Eficiența operaționalăEficiența operațională poate să nu rețină întotdeauna atenția, dar reprezintă o zonă în care Big Data exercită cel mai mare impact. Cu Big Data, puteți analiza și evalua producția, feedback-ul și retenția clienților, dar și alți factori necesari pentru a diminua inactivitatea și a anticipa cererile viitoare. Big Data pot fi, de asemenea, utilizate pentru a îmbunătăți procesul decizional în funcție de cererea actuală de pe piață.
Stimularea inovațieiBig Data vă poate ajuta să inovați studiind interdependențele dintre oameni, instituții, entități și procese și să stabiliți ulterior noi modalități de utilizare a acestor informații. Folosiți informațiile obținute din date pentru a îmbunătăți deciziile cu privire la considerentele financiare și de planificare. Analizați tendințele și dorințele clienților când livrați produse și servicii noi. Implementați prețuri dinamice. Posibilitățile sunt nelimitate.

Provocări Big Data

Deși Big Data vine cu multe promisiuni, conceptul nu este lipsit de provocările sale.

În primul rând, conceptul de Big Data este… imens. Deși au fost dezvoltate noi tehnologii pentru stocarea datelor, volumul de date se dublează aproximativ o dată la doi ani. Organizațiile încă se străduiesc să țină pasul cu datele generate și să găsească modalități de stocare eficientă.

Dar nu este suficient doar să stochezi datele. Acestea trebuie utilizate pentru a genera valoare și asta depinde de procesul de selecție și organizare. Datele curate – sau datele relevante pentru client și organizate într-un mod care permite analize semnificative – necesită multă muncă. Experții în date petrec între 50 și 80 la sută din timp selectând, organizând și pregătind datele înainte ca acestea să poată fi folosite efectiv.

În sfârșit, tehnologia Big Data se schimbă într-un ritm rapid. Acum câțiva ani, Apache Hadoop era tehnologia populară folosită pentru a gestiona Big Data. Apache Spark a fost lansat în 2014. Astăzi, o combinație a celor două cadre de lucru pare a fi cea mai bună abordare. A ține pasul cu tehnologia Big Data constituie o provocare continuă.

Descoperiți mai multe resurse Big Data:

Cum funcționează Big Data

Big Data vă oferă noi perspective care deschid noi oportunități și propun noi modele de afaceri. Procesul de implementare implică trei acțiuni cheie:

1.  Integrare
Big Data reunește date provenite din multe surse și aplicații diferite. Mecanismele tradiționale de integrare a datelor, cum ar fi extragerea, transformarea și încărcarea (ETL), nu sunt, în general, suficiente. Este nevoie de strategii și tehnologii noi pentru a analiza seturile Big Data la scară terabyte sau chiar petabyte.

În cursul integrării, trebuie să introduceți datele, să le prelucrați și să vă asigurați că sunt formatate și disponibile într-o formă pe care analiștii dvs. de afaceri o pot utiliza.

2.  Administrare
Big Data necesită stocare. Soluția dvs. de stocare poate fi în cloud, locală sau de ambele tipuri. Puteți să vă stocați datele în orice formă doriți și să integrați la cerere cerințele de procesare dorite și motoarele de procesare necesare în seturile de date respective. Mulți oameni își aleg soluția de stocare în funcție de locul în care își păstrează datele în prezent. Soluția cloud câștigă treptat popularitate, deoarece acceptă cerințele dvs. actuale de calcul și vă permite să folosiți resursele după cum considerați necesar.

3.  Analiză
Investiția dvs. în Big Data se dovedește benefică atunci când analizați și acționați la nivelul datelor dvs. Vă bucurați de mai multă claritate printr-o analiză vizuală a seturilor dvs. variate de date. Explorați datele în profunzime pentru a face noi descoperiri. Împărtășiți concluziile la care ați ajuns cu alții. Construiți modele de date prin machine learning și inteligența artificială. Puneți datele să lucreze pentru dvs.

Cele mai bune practici Big Data

Pentru a vă ajuta în călătoria dvs. Big Data, am creat câteva bune practici cheie pe care puteți să le aveți în vedere. Iată recomandările noastre pentru construirea unei fundații Big Data de succes.

Aliniați Big Data cu obiectivele economice specificeSeturile de date mai extinse vă permit să faceți noi descoperiri. În acest scop, este important să combinați noile investiții în competențe, organizare sau infrastructură cu un context de business puternic, pentru a garanta investițiile și finanțarea continue pentru proiecte. Pentru a afla dacă sunteți pe drumul cel bun, întrebați-vă cum vă sprijină și vă facilitează Big Data prioritățile de afaceri și mediul IT. Exemplele includ înțelegerea modului de filtrare a jurnalelor web pentru a înțelege comportamentul specific comerțului electronic, stabilirea percepției generale din interacțiunile cu clienții prin rețelele de socializare și prin activitățile de asistență oferite și înțelegerea metodelor de corelare statistică și a relevanței acestora pentru clienți, produse, producție și date tehnice.
Compensați lipsa competențelor prin standarde și controlUnul dintre cele mai mari obstacole în calea obținerii de avantaje din investiția dvs. în Big Data este lipsa de competențe. Puteți atenua acest risc asigurându-vă că tehnologiile, considerentele și deciziile privitoare la Big Data sunt integrate în programul dvs. de administrare IT. Standardizarea abordării vă va permite să gestionați costurile și să utilizați resursele existente. Organizațiile care implementează soluții și strategii Big Data ar trebui să își evalueze într-un stadiu incipient și în mod frecvent cerințele de competență și ar trebui să identifice proactiv eventualele lipsuri la nivel de competențe. Acestea pot fi abordate prin instruirea/utilizarea încrucișată a resurselor existente, prin angajarea de resurse noi și prin solicitarea suportului oferit de firmele de consultanță.
Optimizați transferul de cunoștințe printr-un centru de excelențăFolosiți o abordare de tip centru de excelență ca să partajați cunoștințe, să controlați procesul de supervizare și să gestionați comunicările de proiect. Indiferent dacă Big Data este o investiție nouă sau în expansiune, costurile directe și indirecte pot fi distribuite la nivelul întregii companii. Utilizarea acestei abordări poate contribui la creșterea posibilităților specifice Big Data și la maturizarea generală a arhitecturii informațiilor într-un mod mai structurat și sistematic.
Cel mai mare avantaj îl constituie alinierea datelor nestructurate cu cele structurate

Este cu siguranță important să analizăm tehnologia Big Data în sine. Dar puteți obține informații mai bune despre afaceri conectând și integrând densitatea redusă a Big Data cu datele structurate pe care le utilizați deja în prezent.

Indiferent dacă doriți să colectați Big Data referitoare la clienți, produse, echipamente sau la mediu, obiectivul este să adăugați mai multe puncte de date relevante la sistemul dvs. de centralizare și analiză a datelor, care să ducă la concluzii mai bune. De exemplu, este o adevărată provocare să deosebiți sentimentele generale ale clienților de cele ale celor mai buni clienți. Acesta este motivul pentru care mulți văd Big Data ca o extensie integrală a capacităților existente de business intelligence, a platformei de stocare a datelor și a arhitecturii informaționale.

Rețineți că procesele și modelele analitice Big Data pot fi atât umane, cât și asistate de mașină. Capacitățile analitice Big Data includ statistici, analize spațiale, semantică, descoperire interactivă și vizualizare. Folosind modele analitice, puteți corela diferite tipuri și surse de date pentru a realiza asociații și descoperiri semnificative.

Planificați-vă laboratorul de cercetare pentru performanță

Descoperirea semnificației datelor dvs. nu este întotdeauna simplă. Uneori nici nu știm ce căutăm. Este de așteptat. Structura de management și IT trebuie să susțină această „lipsă de direcție” sau „lipsa unei necesități clare”.

În același timp, este important ca analiștii și experții în date să colaboreze îndeaproape cu compania pentru a înțelege lacunele și cerințele cheie de business. Pentru a integra explorarea interactivă a datelor și experimentarea algoritmilor statistici, aveți nevoie de zone de lucru performante. Asigurați-vă că mediile de testare au suportul necesar – și că sunt administrate corespunzător.

Aliniați-vă cu modelul de funcționare în cloudProcesele și utilizatorii Big Data necesită acces la o gamă largă de resurse, atât pentru experimentarea iterativă, cât și pentru rularea sarcinilor de producție. O soluție Big Data include toate domeniile de date, inclusiv tranzacțiile, datele principale, datele de referință și datele sintetice. Mediile de testare analitice trebuie create la cerere. Managementul resurselor este esențial pentru a asigura controlul întregului flux de date, inclusiv înainte și după procesare, integrare, sintetizare în baza de date și modelare analitică. O strategie de securitate și de asigurare a accesului în cloud – atât a nivel privat, cât și public – bine planificată joacă un rol esențial în abordarea acestor cerințe în schimbare.

Sursa: http://www.oracle.com/

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

BIG DATA – Avantaje și utilizări Read More »

Centrele de date din Romania reprezintă 3% din consumul național de energie electrică?

Centrele de date din România consumă anual circa 1,5 miliarde kwh energie electrică, ceea ce reprezintă circa 3% din totalul de aproximativ 50.818 miliarde kwh la nivel național, potrivit datelor companiei Tema Energy, organizatorul conferinței Data Center Forum România, ajunsă la cea de a cincea ediție.

Impactul digitalizarii

In 2019, acest procent era de 2,1%, conform estimarilor, insa digitalizarea intensa din ultimii ani, aparitia unor noi centre de date, precum si a unor ferme de servere care procesează criptomonede contribuie la creșterea consumului. Acest fenomen s-a generalizat, Comisia Europeana asteptandu-se ca in 2030 consumul de energie electrica in centrele de date sa depaseasca 3,2%.

Avand in vedere ca 35-40% dintre cheltuielile operationale ale unui centru de date sunt alocate energiei electrice, majorarile de pret din ultimele luni vor afecta profitabilitatea jucatorilor de pe aceasta piata si implicit vor duce la majorarea preturilor.

Explozia preturilor

In Romania, conform datelor bursiere, pretul energiei electrice pe piata spot (Piata pentru Ziua Urmatoare – PZU) in ianuarie 2022 a fost de 949 lei/MWh, adica de 3,5 ori mai mare decat pretul inregistrat in aceeasi luna a anului trecut (271 lei/MWh).

De asemenea, in februarie, pretul a fost de aproape patru ori (3,98) mai mare ? 932 lei/MWh ?n 2022, fa?? de 234 lei/MWh ?n februarie 2021.

Pentru editia 2022 a Data Center Forum Romania am realizat o harta a principalelor centre de date din Romania, context in care am facut si o estimare a consumului de energie electrica. Cifrele sunt in crestere, de la 2,1% in 2019 la 3% in 2022, atat pentru ca au aparut operatori noi, iar suprafata camerelor de date s-a majorat dar si pentru ca puterea de procesare a echipamentelor s-a dezvoltat constant in ultimii ani. Totodata resursele digitale pe care le consuma companiile si persoanele fizice din Romania sunt in crestere accelerata. Orice sesiune de videoconferinta, orice plata cu cardul si orice film vizionat online presupune un consum de energie electrica si implicit procese digitale intense si complexe, care au loc intr-un centru de date. Chiar daca majoritatea operatorilor centrelor de date cauta solutii pentru cresterea eficientei energetice si reducerea consumului, cresterea masiva a pretului nu poate fi atenuata si se va regasi in pretul serviciilor catre utilizatori. Prin acesta presiune trec atat centrele de date private cat si cele publice, operate de organizatiile guvernamentale.

a afirmat  Mihai Manole, Director General Tema Energy, organizatorul evenimentului DataCenter Forum.

Sursa: http://www.revistabiz.ro/

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Centrele de date din România reprezintă 3% din consumul naţional de energie electrică Read More »

Obstacole în calea digitalizării IMM-urilor din România

Autoritatea pentru Digitalizarea României a publicat în aprilie 2021 analiza „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România”. Documentul este o radiografie a provocărilor pe care le presupune transformarea digitală în România si conturează o imagine asupra obstacolelor pe care le întâmpină mediul public și privat din România în calea unei transformari digitale de succes.

Documentul se dorește a fi o temelie solidă în formularea politicilor publice, a priorităților de acțiune și a proiectelor derulate prin finanțări europene precum POCIDIF, POCU și PNRR. Acest raport se bazează pe următoarele surse:
Raportul Flash Eurobarometer 486, intitulat „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat în luna septembrie 2020 și realizat de Kantar pentru Comisia Europeana în perioada februarie-mai 2020.
Indicele DESI (Digital Economy and Society Index).
Studiul Indexului European al Sistemelor de Antreprenoriat Digital (European Index of Digital Entrepreneurship Systems – EIDES) aferent anului 2020, publicat de Joint Research Center al Comisiei Europene.

Plecând de la analiza ADR, vom face o paralelă cu studiul „Barometrul digitalizării – ediția 2020”, realizat de Valoria în colaborare cu Doingbusiness.ro, care sondează percepțiile managerilor și directorilor executivi cu privire la impactul digitalizării asupra companiilor din România. Chestionarul, la care s-au primit 433 de răspunsuri, a fost aplicat în perioada 10 iulie – 10 septembrie 2020. Raportul prezintă și date comparative ale cercetărilor din anul 2020, 2018 și 2017.

Blocajele digitalizării IMM-urilor din România
Cele mai mari blocaje în calea digitalizării companiilor care reies din analiza studiilor de mai sunt următoarele:

1. Lipsa unei strategii digitale
Din statisticile Eurobarometrului din prima jumătate a anului 2020 reiese că România se plasează la coada clasamentului european în ceeea ce priveşte ponderea IMM-urilor care au un plan sau o strategie de digitalizare a companiei.
Barometrul digitalizării arată ca 55% dintre companii au făcut din transformarea digitală partea centrală a strategiei lor de afaceri în 2020, față de 54% în 2018. Este de remarcat aici lipsa de preocupare chiar și în privința tehnologiilor digitale de bază (email, website etc.) a companiilor românești, ceea ce indică niște probleme de educație și cultură antreprenorială.

2. Lipsa de preocupare față de tehnologiile avansate
România se plasează pe un clar ultim loc în ceea ce priveşte procesul de adopție a tehnologiilor digitale avansate de către IMM-uri.
Conform Barometrului digitalizării 2020, Inteligența Artificială nu este încă pe agenda directorilor generali și a managerilor în ceea ce privește strategia de creștere a capabilităților de business ale companiei, iar rezultatele studiului arată că 60% dintre directorii generali și 61% dintre manageri au dat un răspuns negativ la această întrebare. Dezamăgitor este și faptul că doar 12% dintre aceștia își propun să integreze AI în strategia de digitalizare a companiei.
Deși Robotic Process Automation este tehnologia care a explodat în adopție la nivelul companiilor din toate domeniile de activitate în acest an, mai ales datorită efectului favorabil asupra eficienței și rezilienței proceselor companiei, în România RPA nu este pe agenda IMM-urilor: doar 19% spun că utilizează în prezent RPA.

3. Resursă umană cu nivel scăzut de competențe digitale

Graficul de mai jos confirmă corelația dintre nivelul scăzut de competențe digitale ale oamenilor și dificultățile întâmpinate de companii în procesul de digitalizare, dar și slaba dorinţă (inexistenţa unei viziuni/strategii/plan) a firmelor de a se digitaliza. România se află la coada clasamentului, la o diferență notabilă față de celelalte state membre UE. De altfel, România se află pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul clasamentului DESI (Indiceleeconomiei și societății digitale).

La nivelul forței de muncă, această lipsă de cunoștințe și competențe duce la un grad mare de rezistență la schimbare. Conform Barometrului digitalizării, peste 30% dintre companii consideră rezistența la schimbare principalul obstacol în calea digitalizării. Mai mult, această lipsă de educație digitală se propagă și la nivel de management și se reflectă în incapacitatea de a înţelege digitalizarea și beneficiile pe care le aduce. Rezultatele Barometrului digitalizării arată că în 2020, 27% dintre directorii generali și 49% dintre manageri spun că nu există la nivelul conducerii de top suficiente cunoștințe și expertiză ca să evalueze și să dezvolte un model de afacere digital, dar vor da prioritate construirii unei astfel de expertize.

4. Lipsa de resurse financiare
Ambele studii analizate arată că factorul financiar reprezintă principala barieră în calea digitalizării pentru IMM-urile din România. Rezultatele Eurobatrometrului sunt aliniate cu răspunsurile din Barometrul digitalizării, unde 43% dintre directorii generali și 27% dintre manageri apreciază că principalul obstacol care împiedică compania să valorifice digitalizarea sunt costurile prea mari.
În unele cazuri, obiecția este reală. În alte cazuri, derivă dintr-o înțelegere greșită a procesului de digitalizare și lipsa de perspectivă, ceea ce duce la lipsa unei strategii coerente și face ca digitalizarea să nu fie o prioritate organizațională. Și, prin urmare, bugetul alocat să nu fie corelat cu nevoile reale, care, în acest context, nici nu sunt identificate corect. Mulți manageri își doresc digitalizare ieftină, dar, ca de obicei, ieftin înseamnă mai scump pe termen lung.

Cum putem accelera ritmul?
Barometrul Digitalizării arată că principalele 3 elemente care conduc la succesul digitalizării unei companii sunt: tehnologia (69%), conducerea companiei (44%), viziunea și strategia (39%). Cu tehnologia în continuă evoluție, este important ca directorii și managerii să fie deschiși și flexibili la aceste schimbări și să privească spre viitor. Doi factori foarte importanți sunt viziunea și analiza. De aici vor rezulta niste obiective clare de digitalizare și claritate în realizarea planului de acțiuni.
Este un moment bun ca mediul privat să înlocuiască paradigma „om vs. mașină” în „augmentarea omului prin tehnologie”. Ar fi bine să privim digitalizarea ca pe un proces care ne eficientizează activitatea și ne eliberează de unele acțiuni repetitive și plictisoare, în beneficiul unor activități mai creative și productive.n

Sursa: http://www.marketwatch.ro/

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Blocajele digitalizării IMM-urilor din România Read More »

În componenta C9 pentru digitalizare din PNRR, IMM-urile vor avea posibilitatea să semneze până la 5.400 de contracte de finanţare pentru transformarea digitală şi tehnologică

În componenta C9 pentru digitalizare din PNRR, IMM-urile vor avea posibilitatea să semneze până la 5.400 de contracte de finanţare pentru transformarea digitală şi tehnologică, afirmă Octavian Oprea, vicepreşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României. 

”În PNRR există componenta C9 care are ca temă principală suportul pentru sectorul privat, dezvoltare, inovare. În această componentă, IMM-urile vor avea posibilitatea să semneze până la 5.400 de contracte de finanţare pentru transformarea digitală şi tehnologică a activităţii pe care o desfăşoară. Noi ne propune ca această componentă să revină Autorităţii pentru Digitalizarea României, contractele să fie aprobate, iar sumele să fie distribuite prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, un organism intermediar care şi-a demonstrat competenţa pe POC”, a declarat Octavian Oprea în cadrul videoconferinţei ZF & BRD. Finanţări europene pentru digitalizarea României. 

 
Ce a mai declarat Octavian Oprea în cadrul videoconferinţei: 
 
• PNRR este cel mai spumos subiect, este schema pe care o aşteaptă toată lumea, se vorbeşte de aproape doi ani despre acest PNRR şi am intrat în linie dreaptă, am început să atingem jaloane în marea majoritate a lor. Din păcate, pe unele nu am reuşit să le atingem, dar în urma discuţiilor pe care le vom avea cu Comisia Europeană se vor găsi circumstanţe atenuante pentru a nu pierde sume de bani. 
 
• Apetenţa pentru consumul banilor europeni şi know-how-ul necesar sunt mult mai mari în zona privată decât în cea publică. În zona publică intervine birocraţia şi s-au pierdut bani de multe ori pentru că nu s-au depus proiectele la timp, planurile de business nu au fost coerente şi aşa mai departe. 
 
• Autoritatea pentru Digitalizarea României va gestiona un program foarte important, Programul Operaţional Creştere Inteligentă Digitalizare şi Instrumente Financiare, unde vom avea şi o componentă dedicată privaţilor. Încă discutăm pe proporţia sumelor pe care le vom aloca pe public şi către privat. Ne dorim ca proiectele pe POCIDIF să se poată depună până la sfârşitul anului acesta. 
 
• Suma totală alocată pe C9 în momentul de faţă este de 2,5 mld. euro, dar aici intră şi zona de cercetare şi inovare. Sperăm să fie sume de la 100.000 de euro în sus până la 500.000 de euro sau poate mai mult per companie.  Sunt eligibile toate companiile mici şi mijlocii din România care doresc să-şi transforme activitatea din punct de vedere digital, indiferent că este un IMM care se ocupă de producţia şosetelor sau o companie care livrează software. 
 
• În afară de 2,5 mld. euro – Avem componenta 7 pentru digitalizarea administraţiei publice, de aproape 1,89 mld. euro, dintre care 560 de milioane de euro se duc către celebrul cloud guvernamental, iar restul de bani se duc către proiectele particulare pe care le-au depus instituţiile publice. Da, sunt 4,4 mld. euro pentru digitalizare, inovare şi cercetare care trebuie cheltuiţi în următorii şase ani. 
 
• Noi răspundem în mare parte de componenta 7 şi o mică parte din componenta 9.  
 
• Eu de la PNRR îmi doresc creşterea nivelului de competenţe digitale, atât în instituţiile publice, cât şi în rândul marii mase a populaţiei, îmi doresc implementarea unor sisteme informatice care, odată cu trecerea perioadei de sustenabilitate, să nu devină o corvoadă pentru statul român. 

Sursa: zf.ro

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Prin PNRR,componenta C9, IMM-urile pot semna contracte de finanţare pentru transformarea digitală Read More »

Investițiile în digitalizare continuă în ciuda inflației crescute

78% dintre directori financiari intenționează ca în următorii doi ani să mențină sau să crească investițiile în domeniul digital la nivelul companiilor de mari dimensiuni, potrivit unui sondaj efectuat de Gartner în luna mai 2022 în rândul a 199 de directori financiari și lideri seniori din departamentele financiare.

Rezultatele relevate sunt în concordanță cu planurile directorilor financiari de a reduce costurile în alte domenii ale afacerii dacă inflația va persista în acest an.

„Companiile care efectuează investiții potrivite în domeniul digital au o retenție a clienților de 2,7 ori mai mare, rate de satisfacție a clienților de 1,6 ori mai mari și o valoare medie a comenzilor de 1,9 ori mai mare,” a declarat Alexander Bant, șef research în departamentul Gartner Finance, completând: „Companiile digitale de top chiar au șanse de trei ori mai mari să obțină venituri și marje de profit peste media industriei. De asemenea, am descoperit că 67% dintre consumatori vor plăti mai mult pentru o experiență digitală grozavă.”

Gartner i-a chestionat pe directorii financiari în legătură cu intențiile lor de investiții tehnologice până în 2023, atât în cadrul departamentului lor, cât și în cadrul companiei. La nivel de organizație, 46% dintre respondenți au declarat că își extind planurile digitale, în timp ce 32% au spus că nu au fost planificate modificări.

Datele sondajului indică faptul că directorii financiari intenționează să accelereze evoluția investițiilor în transformarea digitală care au fost lansate cu seriozitate la începutul pandemiei, în conformitate cu previziunile Gartner IT Spending Forecast privind o creștere generală a cheltuielilor IT la nivel mondial în 2022. Potrivit afirmațiilor lui Bant, inflația este un nou catalizator care îi determină pe directorii financiari să intensifice investițiile în domeniul digital cu scopul de a reduce costurile operaționale ale afacerii și de a identifica noi surse de profitabilitate.

 

„CFO (Responsabilii financiari) știu că nu trebuie să irosească niciodată o criză sau o recesiune. Este moment de a se reinventa, de a face investiții mai bune și de a reduce ineficiența. Câștigătorii de la finele acestui ciclu vor fi continuat să accelereze inițiativele digitale potrivite în organizația lor, chiar dacă există presiuni crescânde asupra profitabilității,” spune Alexander Bant.

În cadrul propriilor departamente, directorii financiari intenționează să cheltuiască și mai agresiv pentru adoptarea de tehnologie, 52% dintre ei urmând să crească investițiile digitale, în timp ce 38% au declarat că intenționează să își protejeze nivelul actual de investiții.

Directorii financiari pun accent din ce în ce mai mare pe automatizare, ca strategie de atenuare a inflației, ceea ce se aliniază la constatările din sondajul Gartner Finance Technology Innovations Survey, care a chestionat liderii financiari cu privire la planurile lor de investiții pentru tehnologii financiare specifice în următorii doi ani. Datele au indicat o creștere planificată a investițiilor în automatizarea proceselor robotizate (RPA), automatizarea raportării și process mining, tehnologii esențiale pentru eficientizarea proceselor de rutină și eliberarea personalului pentru a se concentra pe activități cu valoare mai mare și productivitate sporită.

Sursa:

start-up.ro

Investițiile în digitalizare continuă în ciuda inflației crescute Read More »

Poșta Română a lansat un Ghișeu Poștal Digital. Se pot trimite și primi colete ca la easybox

Poșta Română a lansat astăzi primul Ghișeu Poștal Digital – cea mai nouă și completă soluție de servicii poștale automatizate, ce vor fi accesibile clienților în regim de self-service, 24/7.

Ghișeul Poștal Digital este cea mai completă soluție de acest tip din întreaga industrie și reprezintă, în acest moment, o soluție unică de procesare pentru operațiuni de prezentare și distribuire de colete și corespondență poștală, cu sau fără ramburs, trimiteri de recomandate, trimiteri cu confirmare de primire, precum și plăți de taxe, facturi de utilități, rate bancare.

 

Soluția automatizată propusă de Poșta Română vine în premieră pentru piața de coletărie, cu o variantă de cântărire și validare volumetrică a coletelor pentru modulul de preluare de corespondență poștală și, de asemenea, cu imprimantă pentru etichetele autocolante AWB, imprimantă pentru chitanțe, reciclator de bancnote, modul de plată cu card bancar, precum și cu ecran tactil pentru o interacțiune intuitivă cu utilizatorul.

Unde este primul Ghișeu Poștal Digital de la Poșta Româna
Primul Ghișeu Poștal Digital a fost pus în funcțiune în cadrul subunității situate în București, pe Calea Dorobanților, nr. 152, sector 1, în care funcționează Ghișeul Exterior Urban nr. 2 – OP 63 București.

La lansarea acestuia au fost prezenți Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, și Directorul General al Poștei Române, Valentin Ștefan, care au efectuat primele operațiuni la ghișeu.

“Este un semnal că Poșta Română accelerează procesul digitalizării, iar compania are toată susținerea mea în acest demers. Mă bucur că Poșta Română, prin viziunea și perseverența echipei de conducere actuale, realizează investiții în modernizare și, foarte important, cu tehnologie fabricată în România. Cetățenii au nevoie de serviciile Poștei Române și este important ca acestea să fie rapide și moderne”, a declarat Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

“Noul nostru Ghișeu Poștal Digital reprezintă, în acest moment, o soluție unică pe piața serviciilor poștale din țara noastră, prin prestații 100% automatizate. Mă bucură faptul că acest terminal este fabricat în România. Astăzi vedem rezultatele transformării din Poșta Română. Clienții noștri au nevoie de flexibilitate și proximitate, iar acesta este un prim pas pentru a ne apropia de ei. Credem cu tărie că prezența acestei opțiuni în oficiile noastre poștale va fi o pilon important în procesul de digitalizare a unei palete de servicii poștale care să răspundă cerințelor pieței. Sunt încrezător că toți clienții Poștei Române vor aprecia faptul că pot accesa prin intermediul Ghișeului Poștal Digital o gamă cât mai diversă, atât din sfera serviciilor poștale, cât și din sfera serviciilor financiare”, a declarat Valentin Ștefan, Directorul General al Companiei Naționale Poșta Română.

Sursa

Revistabiz.ro

 

Poșta Română lansează Ghișeu Poștal Digital Read More »

Legea NIS - 362/2018 transpune Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice

Informații generale despre NIS ( Legea 362/2018)

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice a intrat în vigoare de la 12 ianuarie 2019.

Legea transpune așa-numita Directivă NIS (Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune) și:

  • are drept scop creșterea nivelului de pregătire a statelor UE pentru a face față la incidentele de securitate informatică și respectiv creșterea gradului de încredere a cetățenilor în Piața Digitală Unică

  • se adresează specific

    • Operatorilor de Servicii Esențiale (OSE) din 7 sectoare de activitate economică (a se vedea Anexa la lege pentru detalii) astfel:

      • Energie

      • Transport

      • Sectorul bancar

      • Infrastructuri ale pieței financiare

      • Sectorul sănătății

      • Furnizarea și distribuirea de apă potabilă

      • Infrastructură digitală

    • Furnizorilor de Servicii Digitale (FSD) din trei categorii, respectiv: piețe online, motoare de căutare online, servicii de cloud computing (conform art. 3 lit o)

  • stabilirea de măsuri și cerințe pentru asigurarea efectivă a securității (art. 25)

  • notificarea incidentelor survenite

    • legea stabilește cerințe de notificare a incidentelor către autoritatea națională (art. 26) pentru categoriile sus-menționate

    • pentru stabilirea încrederii și conform practicilor privind confidențialitatea în asigurarea securității informatice, legea conține prevederi referitoare la protejarea secretului comercial și a altor informații comunicate CERT-RO în cursul notificărilor și managementului incidentelor.

    • totodată legea instituie un mecanism de primire de notificări și de la alte categorii/alți operatori economici (notificare voluntară)

  • cadrul instituțional și de cooperare: legea stabilește cadrul instituțional la nivel național și cadrul național de cooperare în asigurarea securității rețelelor și sistemelor informatice prin:

    • desemnarea CERT-RO – Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică ca autoritate națională cu atribuții de reglementare, supraveghere și control și care va îndeplini și:

      • Funcția de Punct Unic de Contact la nivel național

      • Funcția de echipă CSIRT națională (echipă de răspuns la incidente de securitate informatică la nivel național și de participare la răspunsul comun la nivel european)

  • Inițiază un proces de identificare a operatorilor de servicii esențiale și înscriere a acestora în registrul operatorilor de servicii esențiale

  • legea prevede totodată reguli privind auditarea rețelelor și sistemelor OSE și FSD, înființarea de echipe CSIRT/CERT publice, private sau sectoriale precum și reguli privind formarea în domeniu.

Legea 362/2018

 

Parlamentul României

Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice

În vigoare de la 12 ianuarie 2019

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 21 din 09 ianuarie 2019. Formă aplicabilă la 12 ianuarie 2019.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I – Dispoziții generale

SECȚIUNEA 1 – Obiect și scop

Art. 1. –

Prezenta lege stabilește cadrul juridic și instituțional, măsurile și mecanismele necesare în vederea asigurării unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice și a stimulării cooperării în domeniu.

Art. 2. –

(1) Scopul prezentei legi îl constituie:

a) stabilirea cadrului de cooperare la nivel național și de participare la nivel european și internațional în domeniul asigurării securității rețelelor și sistemelor informatice;

b) desemnarea autorității competente la nivel național și a entităților de drept public și privat care dețin competențe și responsabilități în aplicarea prevederilor prezentei legi, a punctului unic de contact la nivel național și a echipei naționale de intervenție în caz de incidente de securitate informatică;

c) stabilirea cerințelor de securitate și notificare pentru operatorii de servicii esențiale și pentru furnizorii de servicii digitale și instituirea mecanismelor de actualizare a acestora în funcție de evoluția amenințărilor la adresa securității rețelelor și sistemelor informatice.

(2) Prezenta lege nu se aplică instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

 

SECȚIUNEA a 2-a – Definiții și principii

Art. 3. –

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) administrarea incidentului – toate procedurile utilizate pentru detectarea, analiza și limitarea unui incident și răspunsul la acesta;

b) domain name system, denumit în continuare DNS – sistem de atribuire de nume distribuite ierarhic într-o rețea în care se efectuează căutări de nume de domenii;

c) furnizor de servicii digitale – orice persoană juridică care furnizează un serviciu digital;

d) furnizor de servicii DNS – entitate care furnizează servicii DNS pe internet;

e) incident – orice eveniment care are un impact real negativ asupra securității rețelelor și a sistemelor informatice;

f) internet exchange point, denumit în continuare IXP – facilitate a rețelei care permite interconectarea a mai mult de două sisteme autonome independente, în special în scopul facilitării schimbului de trafic de internet; IXP furnizează interconectare doar pentru sisteme autonome; IXP nu necesită trecerea printr-un al treilea sistem autonom a traficului de internet dintre orice pereche de sisteme autonome participante și nici nu modifică sau interferează într-un alt mod cu acest trafic;

g) motor de căutare online – un serviciu digital care permite utilizatorilor să caute, în principiu, în toate site-urile internet sau site-urile internet într-o anumită limbă pe baza unei interogări privind orice subiect sub forma unui cuvânt, a unei fraze sau a unei alte informații-cheie și care revine cu linkuri în care se pot găsi informații legate de conținutul căutat;

h) operator de servicii esențiale – persoană fizică sau juridică de drept public sau privat de tipul celor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, care furnizează un serviciu care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1);

i) piață online – serviciu digital care permite consumatorilor și/sau comercianților, astfel cum sunt definiți la art. 3 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, cu modificările ulterioare, să încheie cu comercianții vânzări online sau contracte de servicii, fie pe site-ul internet al pieței online, fie pe site-ul internet al unui comerciant care utilizează servicii informatice furnizate de piața online;

j) registru de nume de domenii Top-level – entitate care administrează și operează înregistrarea de nume de domenii de internet într-un domeniu Top-level (TLD) specific;

k) reprezentant – orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniunea Europeană desemnată explicit să acționeze în numele unui furnizor de servicii digitale nestabilit în Uniunea Europeană, căreia i se poate adresa autoritatea competentă la nivel național sau echipa de răspuns la incidente de securitate informatică, denumită în continuare echipă CSIRT sau CSIRT, în locul furnizorului de servicii digitale în ceea ce privește obligațiile furnizorului de servicii digitale în temeiul prezentei legi;

l) rețea și sistem informatic:

1. rețea de comunicații electronice în sensul prevederilor art. 4 alin. (1) pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare;

2. orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor cu ajutorul unui program informatic;

3. datele digitale stocate, prelucrate, recuperate sau transmise de elementele prevăzute la pct. 1 și 2 în vederea funcționării, utilizării, protejării și întreținerii lor;

m) risc – orice circumstanță sau eveniment ce poate fi identificat în mod rezonabil, anterior producerii sale, care are un efect potențial negativ asupra securității rețelelor și a sistemelor informatice;

n) securitatea rețelelor și a sistemelor informatice – capacitatea unei rețele și a unui sistem informatic de a rezista, la un nivel de încredere dat, oricărei acțiuni care compromite disponibilitatea, autenticitatea, integritatea, confidențialitatea sau nonrepudierea datelor stocate ori transmise sau prelucrate ori a serviciilor conexe oferite de rețeaua sau de sistemele informatice respective sau accesibile prin intermediul acestora;

o) serviciu digital – serviciu, în sensul prevederilor art. 4 alin. (1) pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările și completările ulterioare și care se încadrează într-una din categoriile:

1. piață online;

2. motor de căutare online;

3. serviciu de cloud computing;

p) specificație – specificație tehnică, în sensul prevederilor art. 2 pct. 4 din Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

q) standard – standard, în sensul prevederilor art. 2 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012;

r) strategie națională privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice – cadru care furnizează obiective și priorități strategice privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice la nivel național;

s) serviciu de cloud computing – serviciu digital care permite accesul la un sistem configurabil de resurse sau servicii informatice care pot fi puse în comun;

ș) valoare de prag – valoare minimă/maximă, cuantificabilă a indicatorilor în baza cărora se determină gradul de îndeplinire a unui criteriu.

Art. 4. –

Principiile care stau la baza prezentei legi:

a) principiul responsabilității și conștientizării – constă în efortul continuu derulat de entitățile de drept public și privat în conștientizarea rolului și responsabilității individuale pentru atingerea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice;

b) principiul proporționalității – constă în asigurarea unui echilibru între riscurile la care rețelele și sistemele informatice sunt supuse și cerințele de securitate implementate;

c) principiul cooperării și coordonării – constă în realizarea în timp oportun a schimbului de informații referitoare la riscurile de securitate la adresa rețelelor și sistemelor informatice și asigurarea într-o manieră sincronizată a reacției la producerea incidentelor.

 

CAPITOLUL II – Domeniul de aplicare

SECȚIUNEA 1 – Operatorii de servicii esențiale

Art. 5. –

În vederea asigurării unui nivel ridicat de securitate, operatorii de servicii esențiale se identifică și se înscriu în Registrul operatorilor de servicii esențiale.

Art. 6. –

(1) Un serviciu este considerat esențial dacă furnizarea lui îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) serviciul este esențial în susținerea unor activități societale și/sau economice de cea mai mare importanță;

b) furnizarea sa depinde de o rețea sau de un sistem informatic;

c) furnizarea serviciului este perturbată semnificativ în cazul producerii unui incident.

(2) Evaluarea gradului de perturbare a furnizării serviciului esențial se realizează în funcție de următoarele criterii intersectoriale, fără a fi cumulative:

a) numărul de utilizatori care se bazează pe serviciul furnizat de entitatea în cauză;

b) dependența altor sectoare prevăzute în anexa la prezenta lege de serviciul furnizat de entitatea în cauză;

c) impactul pe care l-ar putea avea incidentele, în ceea ce privește intensitatea și durata, asupra activităților economice și societale sau asupra siguranței publice;

d) cota de piață a entității în cauză;

e) distribuția geografică în ceea ce privește zona care ar putea fi afectată de un incident;

f) importanța entității pentru menținerea unui nivel suficient al serviciului, ținând cont de disponibilitatea unor mijloace alternative pentru furnizarea serviciului respectiv.

(3) Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, denumit în continuare MCSI, la propunerea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, denumit în continuare CERT-RO, supune aprobării prin hotărâre a Guvernului în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) valorile de prag pentru stabilirea efectului perturbator semnificativ al incidentelor la nivelul rețelelor și sistemelor informatice ale operatorilor de servicii esențiale;

b) valorile de prag corespunzătoare criteriilor intersectoriale stabilite potrivit dispozițiilor alin. (2);

c) criteriile sectoriale specifice și valorile de prag corespunzătoare fiecărui sector și subsector de activitate prevăzut în anexă;

d) normele tehnice de stabilire a impactului incidentelor.

(4) La nivelul MCSI se înființează și funcționează Grupul de lucru interinstituțional pentru determinarea valorilor de prag necesare pentru stabilirea efectului perturbator semnificativ al incidentelor la nivelul rețelelor și sistemelor informatice ale operatorilor de servicii esențiale, prevăzute la alin. (3).

(5) MCSI, la propunerea CERT-RO, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, supune aprobării prin hotărâre a Guvernului componența, atribuțiile și modul de organizare a Grupului de lucru interinstituțional prevăzute la alin. (4).

(6) Determinarea valorilor de prag necesare pentru stabilirea efectului perturbator semnificativ al incidentelor la nivelul operatorilor de servicii esențiale care furnizează servicii din sectorul prevăzut la pct. 7 din anexă se realizează cu consultarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Art. 7. –

(1) Registrul prevăzut la art. 5 se alcătuiește pentru sectoarele și subsectoarele prevăzute în anexă și raportat la criteriile prevăzute la art. 6 și valorile de prag prevăzute la art. 6 alin. (3).

(2) Registrul prevăzut la alin. (1) se înființează, se întreține și se actualizează periodic, cel puțin o dată la doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi de către CERT-RO în calitate de autoritate competentă la nivel național.

(3) Registrul prevăzut la alin. (1) face parte din categoria documentelor clasificate.

(4) Normele metodologice de organizare și funcționare a registrului prevăzut la art. 5 se aprobă, la propunerea directorului general al CERT-RO, prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8. –

(1) Entitățile care îndeplinesc condițiile și criteriile prevăzute la art. 6 și activează într-unul sau mai multe dintre sectoarele sau subsectoarele de activitate prevăzute în anexă au obligația să notifice CERT-RO în vederea înscrierii în Registrul operatorilor de servicii esențiale.

(2) Prin excepție de la alin. (1) identificarea în vederea înscrierii în Registrul operatorilor de servicii esențiale se poate face și de către CERT-RO din oficiu în vederea îndeplinirii obligațiilor legale ce îi revin sau în urma unei sesizări privind sustragerea de la obligația de notificare și înscriere în Registrul operatorilor de servicii esențiale făcută de către orice persoană interesată, aducând la cunoștința entității vizate declanșarea procedurii de identificare și comunicând la final operatorului rezultatul acesteia.

(3) Operatorii de servicii esențiale pot solicita asistența CERT-RO în procesul de identificare.

(4) Înscrierea operatorilor de servicii esențiale în Registrul operatorilor de servicii esențiale se realizează prin decizia directorului general al CERT-RO care se comunică operatorului de servicii esențiale în urma depunerii unui raport de audit care atestă îndeplinirea cerințelor minime de securitate și notificare, întocmit de un auditor atestat în conformitate cu prevederile art. 32, și a evaluării informațiilor și documentațiilor furnizate de operator în cadrul procesului de identificare.

(5) Atunci când o entitate furnizează un serviciu dintre cele reglementate la art. 6 alin. (1) lit. a) și în cadrul altor state membre ale Uniunii Europene, CERT-RO se consultă cu autoritățile omologe din statele respective în procesul de identificare înainte de adoptarea unei decizii privind identificarea operatorului.

(6) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) prin raportare la criteriile intersectoriale de stabilire a impactului unui incident prevăzute la art. 6 alin. (2), respectiv la criteriile sectoriale, precum și la valorile de prag prevăzute la art. 6 alin. (3) prin depunerea unei declarații pe propria răspundere.

(7) Operatorii economici și celelalte entități care operează ori furnizează servicii în cadrul sectoarelor și subsectoarelor definite în anexă au obligația de a pune la dispoziția CERT-RO, la cererea acesteia în calitate de autoritate competentă la nivel național, în termen de 60 de zile de la data primirii solicitării, documentațiile necesare, inclusiv rapoarte de audit, pentru:

a) stabilirea calității de operator de servicii esențiale în conformitate cu prevederile art. 6 și 7;

b) stabilirea măsurilor necesare pentru conformarea cu cerințele prezentei legi;

c) stabilirea interdependenței și interconectării rețelelor și sistemelor informatice cu cele ale altor operatori de servicii esențiale ori furnizori de servicii digitale, inclusiv a celor pe care se bazează furnizarea serviciilor entității în cauză;

d) stabilirea listei de autorități ale statului pentru care furnizează serviciile definite la art. 6 alin. (1).

(8) Prin excepție de la termenul general de furnizare a documentațiilor stabilit la alin. (7), termenul de realizare a auditurilor și de depunere a rapoartelor de audit prevăzute la alin. (4) și (7) precum și tematica și obiectivele acestora se stabilesc de către CERT-RO în urma evaluării celorlalte informații furnizate în conformitate cu prevederile alin. (7) și curge de la data primirii comunicării termenului de către entitatea vizată.

(9) Documentația prevăzută la alin. (7) și (8) va fi stabilită prin normele metodologice de identificare a operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale, aprobate la propunerea directorului general al CERT-RO, prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 9. –

(1) Entitățile care nu mai îndeplinesc condițiile și criteriile prevăzute la art. 6 notifică CERT-RO în vederea radierii din Registrul operatorilor de servicii esențiale și furnizează documentațiile relevante în conformitate cu art. 8 alin. (7) lit. a).

(2) CERT-RO dispune, prin decizia directorului general, radierea din Registrul operatorilor de servicii esențiale la cerere sau din oficiu, în urma evaluării documentațiilor prevăzute la alin. (1), și comunică operatorului decizia.

(3) Operatorii de servicii esențiale pot solicita asistența CERT-RO cu privire la documentațiile prevăzute la alin. (1) necesare în procesul de radiere.

(4) Atunci când o entitate furnizează un serviciu esențial și în cadrul altor state membre ale Uniunii Europene, CERT-RO se consultă cu autoritățile omologe din statele respective înainte de adoptarea unei decizii privind radierea.

(5) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 30 de zile de la data la care entitatea nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6.

Art. 10. –

(1) În scopul asigurării securității rețelelor și sistemelor informatice, operatorii de servicii esențiale au următoarele obligații:

a) implementează măsurile tehnice și organizatorice adecvate și proporționale pentru îndeplinirea cerințelor minime de securitate stabilite în temeiul prevederilor art. 25 alin. (3);

b) implementează măsuri adecvate pentru a preveni și minimiza impactul incidentelor care afectează securitatea rețelelor și a sistemelor informatice utilizate pentru furnizarea acestor servicii esențiale, cu scopul de a asigura continuitatea serviciilor respective, stabilite în temeiul prevederilor art. 25 alin. (3);

c) notifică de îndată CERT-RO în calitate de CSIRT național incidentele care au un impact semnificativ asupra continuității serviciilor esențiale furnizând cel puțin informațiile prevăzute la art. 26 alin. (3);

d) pun la dispoziția CERT-RO informații care să permită stabilirea impactului transfrontalier al incidentului în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3);

e) se supun controlului desfășurat de către CERT-RO în vederea stabilirii gradului de respectare a obligațiilor ce le revin în temeiul prezentei legi;

f) stabilesc mijloacele permanente de contact, desemnează responsabilii cu securitatea rețelelor și sistemelor informatice însărcinați cu monitorizarea mijloacelor de contact și comunică CERT-RO în termen de 60 de zile de la înscrierea în Registrul operatorilor de servicii esențiale lista acestora, precum și orice modificări ulterioare de îndată ce au survenit;

g) comunică în termen de maximum 30 de zile către CERT- RO, în calitate de autoritate competentă la nivel național, orice schimbare survenită în datele furnizate în cadrul procesului de identificare ca operator de servicii esențiale;

h) se interconectează în termen de 60 de zile de la înscrierea în Registrul operatorilor de servicii esențiale la serviciul de alertare și cooperare al CERT-RO, asigură monitorizarea permanentă a alertelor și solicitărilor primite prin acest serviciu ori prin celelalte modalități de contact și ia în cel mai scurt timp măsurile adecvate de răspuns la nivelul rețelelor și sistemelor informatice proprii;

i) asigură de îndată răspunsul la incidentele survenite, restabilesc în cel mai scurt timp funcționarea serviciului la parametrii dinaintea incidentului și realizează auditul de securitate, conform prezentei legi.

(2) Operatorii de servicii esențiale pun la dispoziția CERT- RO în calitate de autoritate competentă la nivel național, la solicitarea acesteia făcută cu menționarea scopului și precizând informațiile necesare și termenul de furnizare a acestora:

a) informațiile necesare pentru evaluarea securității rețelelor și a sistemelor informatice vizate de prezenta lege, inclusiv politicile de securitate documentate;

b) rezultatele auditului de securitate realizat la solicitarea CERT-RO, inclusiv informațiile și documentațiile pe care se bazează acesta, precum și alte elemente care atestă punerea efectivă în aplicare a cerințelor minime de securitate.

(3) Notificarea de îndată a afectării serviciilor esențiale prevăzută la alin. (1) lit. c) se face și în situația în care afectarea se datorează unor incidente care afectează un furnizor de servicii digitale de care depinde furnizarea serviciilor esențiale.

(4) Termenul de conformare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) este de 6 luni de la data intrării în vigoare a normelor tehnice privind cerințele de securitate și notificare ori, după caz, de la data înscrierii în Registrul operatorilor de servicii esențiale.

Art. 11. –

Operatorii de servicii esențiale au obligația să implementeze în termenul de conformare stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 37 măsurile dispuse de CERT-RO pentru îndeplinirea cerințelor minime de securitate, în vederea remedierii deficiențelor constatate cu ocazia controlului exercitat în temeiul art. 35.

 

SECȚIUNEA a 2-a – Furnizorii de servicii digitale

Art. 12. –

(1) Furnizorii de servicii digitale au următoarele obligații:

a) implementează măsurile tehnice și organizatorice adecvate și proporționale pentru îndeplinirea cerințelor minime de securitate a rețelelor și sistemelor informatice stabilite în temeiul prevederilor prezentei legi cu privire la serviciile prevăzute la art. 3 lit. o) pe care le oferă pe teritoriul Uniunii Europene ținând cont de normele tehnice prevăzute la art. 25 alin. (1), în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestora;

b) implementează, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a normelor tehnice prevăzute la art. 25 alin. (1), măsuri adecvate pentru a preveni și minimiza impactul incidentelor care afectează securitatea rețelelor și a sistemelor informatice utilizate pentru furnizarea serviciilor prevăzute la lit. a), asigură răspunsul la incidente și continuitatea serviciilor acestora;

c) notifică de îndată CERT-RO în calitate de CSIRT național incidentele care au un impact semnificativ asupra furnizării serviciilor prevăzute la art. 3 lit. o), furnizând cel puțin informațiile prevăzute la art. 26 alin. (3);

d) pun la dispoziția CERT-RO informații care să permită stabilirea impactului transfrontalier al incidentului în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3);

e) stabilesc mijloace permanente de contact, desemnează responsabilii cu securitatea rețelelor și sistemelor informatice însărcinați cu monitorizarea canalelor de contact și comunică CERT-RO, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, lista acestora, precum și orice modificări ulterioare de îndată ce au survenit;

f) se interconectează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi la serviciul de alertare și cooperare al CERT-RO, asigură monitorizarea permanentă a alertelor și solicitărilor primite prin acest serviciu ori prin celelalte modalități de contact și ia în cel mai scurt timp măsurile adecvate de răspuns la nivelul rețelelor și sistemelor informatice proprii.

(2) Furnizorii de servicii digitale pun la dispoziția CERT-RO în calitate de autoritate competentă la nivel național, la solicitarea acesteia făcută cu menționarea scopului și precizând informațiile necesare și termenul de furnizare a acestora:

a) informațiile necesare pentru evaluarea securității rețelelor și a sistemelor informatice vizate de prezenta lege, inclusiv politicile de securitate documentate;

b) rezultatele auditului de securitate realizat, inclusiv informațiile și documentațiile pe care se bazează acesta, precum și alte elemente care atestă punerea efectivă în aplicare a cerințelor minime de securitate.

(3) Obligația de notificare prevăzută la alin. (1) lit. c) se aplică doar în cazul în care furnizorul de servicii digitale are acces la informațiile necesare pentru evaluarea impactului incidentului prevăzute la art. 26 și care să permită evaluarea prevăzută la art. 28.

(4) Prevederile prezentei legi se aplică furnizorilor de servicii digitale care au stabilit sediul social pe teritoriul României precum și celor din afara Uniunii Europene care stabilesc sediul reprezentanței din Uniune pe teritoriul României.

(5) Prevederile alin. (1) – (4), art. 25 alin. (4), art. 26 alin. (2) din prezenta lege nu se aplică furnizorilor de servicii digitale care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii, așa cum sunt definite în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Operatorii economici, precum și celelalte entități care furnizează servicii digitale au obligația de a furniza către CERT- RO, în termen de 60 de zile de la data primirii solicitării făcută cu menționarea scopului și precizând informațiile necesare, următoarele categorii de documente:

a) documentațiile necesare stabilirii calității de furnizor de servicii digitale în sensul prezentei legi;

b) documentațiile necesare stabilirii interdependenței și interconectării rețelelor și sistemelor informatice cu cele ale altor operatori de servicii esențiale ori furnizori de servicii digitale;

c) stabilirea listei de autorități ale statului pentru care furnizează serviciile definite la art. 3 lit. o).

(7) Documentația prevăzută la alin. (6) va fi stabilită prin normele metodologice prevăzute la art. 8 alin. (9).

 

CAPITOLUL III – Roluri și responsabilități

SECȚIUNEA 1 – Coordonarea strategică la nivel național

Art. 13. –

Coordonarea strategică la nivel național a activităților de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice se realizează de către Guvern prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale sub aspectul politicilor publice și al inițiativei legislative în domeniu.

Art. 14. –

Strategia națională privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MCSI în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

SECȚIUNEA a 2-a – Autorități competente și responsabilități

Art. 15. –

(1) CERT-RO este autoritate competentă la nivel național pentru securitatea rețelelor și a sistemelor informatice care asigură furnizarea serviciilor esențiale ori furnizează serviciile digitale identificate în temeiul prezentei legi.

(2) Pentru asigurarea unui nivel ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, CERT-RO se consultă și cooperează cu:

a) Serviciul Român de Informații, pentru securitatea rețelelor și a sistemelor informatice care asigură servicii esențiale a căror afectare aduce atingere securității naționale;

b) Ministerul Apărării Naționale, pentru securitatea rețelelor și a sistemelor informatice care asigură servicii esențiale în sprijinul activităților privind apărarea națională;

c) Ministerul Afacerilor Interne, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază, pentru securitatea rețelelor și a sistemelor informatice care asigură servicii esențiale în domeniul lor de activitate și responsabilitate.

Art. 16. –

CERT-RO se consultă și cooperează, după caz, cu:

a) organele de urmărire penală;

b) Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, atunci când incidentele au ca rezultat afectarea securității ori funcționării rețelelor publice de comunicații electronice ori când pentru administrarea unui incident sunt necesare măsuri ce intră în aria de activitate și responsabilitate a acesteia;

c) Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în cazul incidentelor care au ca rezultat încălcarea securității datelor cu caracter personal, în condițiile legii.

 

SECȚIUNEA a 3-a – Echipele de intervenție în caz de incidente de securitate informatică

Art. 17. –

(1) Echipa CSIRT definită la art. 19 lit. b) respectă cerințele de la art. 24 și acoperă sectoarele din anexă și serviciile prevăzute la art. 3 lit. o).

(2) Persoanele juridice care activează în cadrul aceluiași sector sau subsector de activitate din anexa la prezenta lege pot constitui echipe CSIRT proprii sau sectoriale ori pot achiziționa servicii de specialitate de tip CSIRT.

(3) Entitățile prevăzute la art. 15 alin. (2) și art. 16 lit. b) pot constitui echipe CSIRT pentru asigurarea securității rețelelor și sistemelor informatice conform domeniului de activitate și responsabilitate.

(4) Echipele CSIRT sectoriale se autorizează și se desemnează de către CERT-RO în urma evaluării îndeplinirii condițiilor specifice de autorizare a acestui tip de echipe elaborate în conformitate cu prevederile art. 20 lit. e).

Art. 18. –

(1) Echipele CSIRT proprii, sectoriale sau serviciile de specialitate prevăzute la art. 17 alin. (2) care deservesc operatori de servicii esențiale și furnizori de servicii digitale au următoarele obligații:

a) să fie autorizate de către CERT-RO în temeiul prezentei legi;

b) să asigure compatibilitatea și interoperabilitatea sistemelor, procedurilor și metodelor utilizate cu cele ale echipei CSIRT naționale din cadrul CERT-RO;

c) să furnizeze cel puțin setul minim de servicii de tip CSIRT necesar asigurării la nivel național a unei protecții unitare a operatorilor și furnizorilor ce fac obiectul prezentei legi;

d) să utilizeze în cadrul echipelor un număr corespunzător de persoane calificate în conformitate cu prezenta lege;

e) să se interconecteze la serviciul de alertă, monitorizare și cooperare al CERT-RO și să asigure un răspuns prompt la alertele și solicitările transmise de echipa CSIRT națională.

(2) Normele tehnice privind compatibilitatea și interoperabilitatea prevăzute la alin. (1) lit. b), setul minim de servicii menționat la alin. (1) lit. c) și criteriile de stabilire a numărului de persoane calificate prevăzute la alin. (1) lit. d) se aprobă, la propunerea directorului general al CERT-RO, prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

SECȚIUNEA a 4-a – Autoritatea competentă la nivel național – CERT-RO

Art. 19. –

În cadrul CERT-RO se organizează și funcționează și:

a) punctul unic de contact la nivel național;

b) echipa de răspuns la incidente de securitate informatică la nivel național, denumită în continuare echipa CSIRT națională sau CSIRT național.

Art. 20. –

CERT-RO, în calitate de autoritate competentă la nivel național, are următoarele atribuții generale:

a) identifică, cu consultarea autorităților și entităților de reglementare și administrare a sectoarelor și subsectoarelor prevăzute în anexă, operatorii de servicii esențiale care au sediul social, filială, sucursală sau punct de lucru pe teritoriul României;

b) elaborează și actualizează normele tehnice privind cerințele minime de asigurare a securității rețelelor și sistemelor informatice;

c) elaborează și actualizează normele tehnice privind îndeplinirea obligațiilor de notificare a incidentelor de securitate de către operatorii și furnizorii prevăzuți de prezenta lege;

d) coordonează activitatea Grupului de lucru interinstituțional menționat la art. 6 alin. (4);

e) elaborează și actualizează, după consultarea celorlalte instituții cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și a altor instituții și autorități, după caz, normele metodologice, tehnice, precum și regulamentele privind cerințele referitoare la înființarea, autorizarea și funcționarea echipelor CSIRT, desemnarea echipelor CSIRT sectoriale, cele referitoare la atestarea auditorilor calificați cu competențe în domeniul securității serviciilor esențiale și a serviciilor digitale, precum și normele referitoare la autorizarea formatorilor și furnizorilor de servicii de formare pentru activitățile prevăzute la lit. o) și p);

f) elaborează și promovează practici comune pentru administrarea incidentelor și a riscurilor și pentru sistemele de clasificare a incidentelor, riscurilor și informațiilor;

g) participă, prin reprezentanți, la Grupul de cooperare la nivelul Uniunii Europene constituit pentru a facilita cooperarea strategică și schimbul de informații între statele membre, pentru a consolida încrederea și în vederea obținerii unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniunea Europeană și compus din reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei Europene și ai Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor – ENISA, în vederea adoptării soluțiilor optime pentru atingerea obiectivului de securitate și a schimbului de informații între statele membre, respectiv:

(i) după caz, participă la schimbul de experiență privind aspecte legate de securitatea rețelelor și a sistemelor informatice cu instituții, organe, oficii și agenții relevante ale Uniunii Europene;

(ii) participă la dezbateri privind standardele și specificațiile prevăzute la art. 25 alin. (6) cu reprezentanți ai organizațiilor de standardizare europene relevante;

(iii) colectează exemple de bune practici privind riscurile și incidentele;

h) permite echipelor CSIRT acces la datele privind incidentele notificate de operatorii de servicii esențiale sau de furnizorii de servicii digitale, în măsura necesară pentru a-și îndeplini atribuțiile, cu respectarea legii;

i) verifică în condițiile art. 35–42 respectarea de către operatorii de servicii esențiale și furnizorii de servicii digitale a obligațiilor ce le revin conform prezentei legi;

j) emite în temeiul art. 37 dispoziții cu caracter obligatoriu pentru operatorii de servicii esențiale în vederea conformării și remedierii deficiențelor constatate și stabilește termenul până la care aceștia trebuie să se conformeze;

k) instituie măsuri de supraveghere ex post pentru furnizorii de servicii digitale cu privire la neîndeplinirea obligațiilor ce le revin conform prevederilor prezentei legi;

l) primește sesizări cu privire la neîndeplinirea obligațiilor operatorilor și furnizorilor prevăzuți de prezenta lege;

m) cooperează cu autoritățile competente din celelalte state și oferă asistență acestora, prin schimbul de informații, transmiterea de solicitări și sesizări, efectuarea controlului ori luarea de măsuri de supraveghere și remediere a deficiențelor constatate, în cazul operatorilor și furnizorilor prevăzuți de prezenta lege care își au sediul principal în România ori care, deși au sediul principal stabilit în alt stat membru, rețelele sau sistemele informatice ale acestora sunt situate și pe teritoriul României;

n) monitorizează aplicarea prevederilor prezentei legi;

o) autorizează, revocă sau reînnoiește autorizarea echipelor CSIRT ce deservesc operatori de servicii esențiale ori furnizori de servicii digitale;

p) eliberează, revocă sau reînnoiește atestatele auditorilor de securitate informatică care pot efectua audit în cadrul rețelelor și sistemelor informatice ce susțin servicii esențiale ori furnizează servicii digitale în condițiile prezentei legi;

q) autorizează, revocă sau reînnoiește autorizarea formatorilor și furnizorilor de servicii de formare pentru activitățile prevăzute la lit. o) și p);

r) alcătuiește și actualizează periodic, cel puțin o dată la doi ani, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, lista serviciilor esențiale care îndeplinesc condițiile de la art. 6 alin. (1), cu consultarea autorităților și entităților prevăzute la lit. a), precum și a celor prevăzute la art. 15 alin. (2), și o înaintează MCSI spre a fi supusă aprobării prin hotărâre a Guvernului. Prima listă se supune aprobării Guvernului în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

s) propune spre aprobare MCSI normele tehnice, metodologice și regulamentele prevăzute de prezenta lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acesteia.

Art. 21. –

În calitate de punct național unic de contact, CERT-RO are următoarele atribuții:

a) exercită o funcție de legătură între autoritățile statului și autoritățile similare din alte state, Grupul de cooperare și rețeaua echipelor de răspuns la incidentele de securitate informatică, denumită în continuare rețeaua CSIRT;

b) elaborează și transmite Grupului de cooperare rapoarte de sinteză privind notificările primite și acțiunile întreprinse;

c) transmite, la cererea autorităților sau a echipelor CSIRT, către punctele unice de contact din celelalte state membre notificările și solicitările privind incidentele ce afectează funcționarea serviciilor esențiale și a celor digitale de pe teritoriul respectivelor state;

d) transmite autorităților prevăzute la art. 15 alin. (2) și art. 16 notificările și cererile primite din alte state membre, potrivit ariei de responsabilitate.

Art. 22. –

(1) În calitate de CSIRT național, CERT-RO are următoarele atribuții:

a) monitorizează incidentele de securitate a rețelelor și sistemelor informatice la nivel național;

b) emite avertizări timpurii, alerte și anunțuri și diseminează informațiile privind riscurile și incidentele către autoritățile prevăzute la art. 15 alin. (2), precum și orice entitate de drept public sau privat căreia îi poate fi afectată securitatea rețelelor și sistemelor informatice;

c) primește notificări privind incidentele care afectează rețelele și sistemele operatorilor de servicii esențiale ori ale furnizorilor de servicii digitale;

d) furnizează operatorului de servicii esențiale care a făcut notificarea, în măsura posibilităților, informații relevante în ceea ce privește acțiunile ulterioare notificării;

e) stabilește, în baza notificărilor primite, impactul la nivel național și transfrontalier al incidentelor și informează autoritățile relevante la nivel național, precum și autoritățile similare din alte state potențial afectate;

f) aduce la cunoștința publicului periodic și ori de câte ori este necesar avertizări, alerte și informări privind riscuri și amenințări, posibile măsuri de prevenire și contracarare, în scopul cunoașterii de către public a acestora și al luării măsurilor adecvate, și publică statistici privitoare la incidentele identificate la nivel național, cu respectarea condițiilor prezentei legi;

g) asigură răspunsul la incidente în limitele prezentei legi;

h) elaborează analize dinamice de risc și de incident;

i) cooperează, la nivel național, cu echipele CSIRT în cadrul unei platforme de management al incidentelor și pentru schimbul de informații;

j) participă la acțiunile comune în cadrul rețelei CSIRT la nivel european, precum și, după necesități, la acțiunile solicitate în cadrul rețelelor internaționale de cooperare;

k) poate solicita asistența ENISA pentru ducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale;

l) înființează, întreține și operează serviciul de alertare și cooperare cu operatorii de servicii esențiale și furnizorii de servicii digitale menționat la art. 10 alin. (1) lit. h) și art. 12 alin. (1) lit. f).

(2) Echipele CSIRT se conectează și realizează schimbul de informații cu echipa CSIRT națională aflată în cadrul CERT-RO prin intermediul platformei de management al incidentelor, menționată la alin. (1) lit. i).

(3) În vederea administrării adecvate a incidentelor majore la nivel național ori pentru administrarea unor incidente care necesită înaltă specializare și pregătire tehnică de specialitate, CERT-RO poate dezvolta parteneriate și alcătui echipe mixte compuse din specialiști proprii și specialiști proveniți de la alte instituții ori entități din mediul privat, cu respectarea legii și asigurarea condițiilor privind confidențialitatea și accesul la informații în limitele legii și cu acordul părților implicate în incident.

 

Art. 23. –

(1) În scopul cooperării operaționale, echipa CSIRT națională care funcționează în cadrul CERT-RO participă la rețeaua CSIRT compusă din reprezentanți ai echipelor CSIRT naționale ale statelor membre din Uniunea Europeană și cea a CERT-UE.

(2) Cooperarea prevăzută la alin. (1) se realizează prin:

a) schimbul de informații privind serviciile, operațiunile și posibilitățile de cooperare;

b) schimbul și analiza informațiilor fără caracter comercial referitoare la incidentele ce afectează un stat membru;

c) schimbul de informații fără caracter confidențial privind incidente individuale;

d) participarea la elaborarea unui răspuns coordonat al Rețelei CSIRT, pentru managementul unui incident identificat pe teritoriul unui alt stat membru;

e) acordarea de sprijin voluntar în abordarea incidentelor transfrontaliere;

f) analiza și identificarea de noi forme de cooperare operațională în cadrul rețelei CSIRT;

g) participarea la elaborarea de orientări și practici unitare în domeniul cooperării operaționale;

h) solicitarea rețelei CSIRT de a asigura un răspuns coordonat la un incident identificat la nivel național.

(3) Fac excepție de la schimbul de informații prevăzut la alin. (2) lit. c) situațiile în care schimbul ar periclita investigarea incidentului.

(4) Echipa CSIRT participă și la alte rețele internaționale de cooperare, după necesități.

Art. 24. –

(1) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin în calitate de autoritate competentă la nivel național în temeiul art. 20, din bugetul CERT-RO se asigură resursele materiale, financiare și umane suficiente pentru:

a) desfășurarea activităților de normare prevăzute la art. 20 lit. a) –f) și r);

b) primirea sesizărilor, efectuarea controlului, verificărilor și supravegherilor prevăzute la art. 20 lit. i)-l), precum și pentru asigurarea punerii în aplicare a deciziilor și sancțiunilor, rezolvării contestațiilor și reprezentarea în contencios administrativ;

c) desfășurarea activităților de cooperare prevăzute la art. 20 lit. g), h) și m), înființarea, administrarea și funcționarea registrelor și evidențelor prevăzute de art. 20 lit. o) –r), precum și a Registrului operatorilor de servicii esențiale prevăzut la art. 5;

d) desfășurarea activităților de autorizare și acreditare prevăzute la art. 20 lit. o) –q);

e) luarea măsurilor cu caracter excepțional prevăzute la art. 41.

(2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin în calitate de punct unic de contact la nivel național, din bugetul CERT-RO se asigură resursele materiale, financiare și umane suficiente pentru asigurarea în regim permanent a funcției de legătură, primire și retransmitere a cererilor și solicitărilor prevăzute la art. 21 lit. a), c) și d).

(3) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin în calitate de echipă CSIRT națională conform prevederilor art. 22 și 23, din bugetul CERT-RO se asigură resursele materiale, financiare și umane suficiente pentru:

a) alertele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a) și c);

b) emiterea avertizărilor, contactarea și alertarea altor entități și diseminarea de informații relevante în temeiul art. 22 alin. (1) lit. b), d) –f) și l);

c) asigurarea răspunsului, intervenției și cooperării în temeiul art. 22 alin. (1) lit. g), i) –l);

d) stabilirea impactului incidentelor și analiza acestora în temeiul art. 22 alin. (1) lit. e) și h).

(4) Resursele financiare, materiale și umane alocate CERT- RO vor asigura:

a) continuitatea activităților și disponibilitatea permanentă a serviciilor;

b) participarea la Grupul de cooperare prevăzut de art. 20 lit. g);

c) un sistem adecvat de gestionare și transmitere a cererilor;

d) o infrastructură adecvată prevăzută cu sisteme redundante;

e) spațiu de lucru de rezervă în amplasamente securizate;

f) disponibilitatea ridicată a serviciilor de comunicații prin mijloace multiple de contact, capacitatea de a contacta alte entități în orice moment și evitarea punctelor unice de defecțiune;

g) amplasamente securizate ale sediilor echipei CSIRT naționale din cadrul CERT-RO și ale sistemelor informatice de suport;

h) mijloacele necesare asigurării controlului punerii în aplicare a dispozițiilor prezentei legi și aplicării de sancțiuni precum și pentru îndeplinirea celorlalte obligații ce îi revin conform legii;

i) personalul adecvat, inclusiv din punctul de vedere al competențelor.

(5) Începând cu 1 ianuarie 2019, resursele financiare necesare pentru funcționarea CERT-RO se asigură din venituri proprii prevăzute la alin. (6) și în completare din subvenții de la bugetul de stat prin bugetul MCSI.

(6) Începând cu 1 ianuarie 2019, CERT-RO poate reține și utiliza următoarele categorii de venituri proprii:

a) sumele provenite din activitățile prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. c) și e), respectiv activitățile prevăzute la art. 33 alin. (2) lit. c) și e);

b) sumele provenite din furnizarea serviciului prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. l).

(7) Cuantumul tarifului pentru serviciile prevăzute la alin. (6) se stabilește prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, la propunerea directorului general al CERT-RO, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) Din bugetul CERT-RO se asigură, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, și următoarele categorii de cheltuieli:

a) achiziționarea de servicii de specialitate;

b) închirierea, achiziționarea sau construcția de imobile în vederea desfășurării activității;

c) achiziția de echipamente și software, inclusiv software dezvoltat la comandă;

d) afilierea la rețele și organizații internaționale de profil și participarea prin reprezentanți la lucrările acestora precum și la alte evenimente de profil;

e) cursuri de formare și perfecționare precum și certificări ale personalului propriu;

f) editarea de publicații, ghiduri de specialitate, clipuri video de conștientizare;

g) organizarea de conferințe, seminare și alte evenimente de profil;

h) efectuarea de studii statistice și activități de cercetare;

i) renovări și îmbunătățiri ale sediilor și locațiilor de desfășurare a activității.

(9) CERT-RO poate folosi pentru desfășurarea activității bunuri materiale și fonduri bănești primite de la persoanele juridice și fizice, sub formă de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale și asigurarea transparenței privind donațiile, sponsorizările și sursa acestora.

(10) CERT-RO poate înființa birouri și sedii la nivel local în vederea asigurării activităților și reprezentării adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în temeiul prezentei legi.

 

CAPITOLUL IV – Asigurarea securității rețelelor și sistemelor informatice

SECȚIUNEA 1 – Cerințele minime de securitate

Art. 25. –

(1) În vederea asigurării unui nivel comun de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, operatorii de servicii esențiale și furnizorii de servicii digitale au obligația de a respecta normele tehnice elaborate de CERT-RO în temeiul prevederilor art. 20 lit. b).

(2) CERT-RO elaborează, cu consultarea autorităților care reglementează sectoarele și subsectoarele prevăzute în anexă, ghiduri în sprijinul implementării măsurilor minime de securitate pentru operatorii și furnizorii prevăzuți în prezenta lege.

(3) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) aplicabile operatorilor de servicii esențiale se stabilesc în baza cel puțin a următoarelor categorii de activități de asigurare a securității rețelelor și sistemelor informatice:

a) managementul drepturilor de acces;

b) conștientizarea și instruirea utilizatorilor;

c) jurnalizarea și asigurarea trasabilității activităților în cadrul rețelelor și sistemelor informatice;

d) testarea și evaluarea securității rețelelor și sistemelor informatice;

e) managementul configurațiilor rețelelor și sistemelor informatice;

f) asigurarea disponibilității serviciului esențial și a funcționării rețelelor și sistemelor informatice;

g) managementul continuității funcționării serviciului esențial;

h) managementul identificării și autentificării utilizatorilor;

i) răspunsul la incidente;

j) mentenanța rețelelor și sistemelor informatice;

k) managementul suporturilor de memorie externă;

l) asigurarea protecției fizice a rețelelor și sistemelor informatice;

m) realizarea planurilor de securitate;

n) asigurarea securității personalului;

o) analizarea și evaluarea riscurilor;

p) asigurarea protecției produselor și serviciilor aferente rețelelor și sistemelor informatice;

q) managementul vulnerabilităților și alertelor de securitate.

(4) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) aplicabile furnizorilor de servicii digitale se stabilesc în baza următoarelor categorii de activități de asigurare a securității rețelelor și sistemelor informatice:

a) securitatea sistemelor și a instalațiilor;

b) gestionarea incidentelor;

c) gestionarea continuității activității;

d) monitorizarea, auditarea și testarea;

e) conformitatea cu standardele europene și internaționale.

(5) În implementarea măsurilor de la alin. (1) operatorii de servicii esențiale:

a) identifică rețelele și sistemele informatice care susțin furnizarea de servicii esențiale;

b) elaborează și implementează politici și planuri proprii de securitate a rețelelor și sistemelor informatice;

c) asigură managementul incidentelor care afectează securitatea rețelelor și sistemelor informatice;

d) previn accesul neautorizat la rețelele și sistemele informatice;

e) previn diseminarea datelor deținute la nivelul rețelelor și sistemelor informatice către alte persoane decât cele autorizate să cunoască conținutul acestora;

f) implementează un sistem de management al riscului;

g) implementează planuri de acțiune pe niveluri de alertă de securitate a rețelelor și sistemelor informatice;

h) asigură continuitatea serviciilor.

(6) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se emit cu luarea în considerare a cerințelor și standardelor europene și internaționale fără a impune sau a discrimina în favoarea utilizării unui anumit tip de tehnologie.

 

SECȚIUNEA a 2-a – Notificarea incidentelor de securitate

Art. 26. –

(1) Notificările efectuate de operatorii de servicii esențiale în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) trebuie să îndeplinească condițiile și să conțină informațiile prevăzute în normele tehnice prevăzute la art. 20 lit. c).

(2) Notificările efectuate de furnizorii de servicii digitale în temeiul prevederilor art. 12 alin. (1) lit. c) trebuie să îndeplinească condițiile și să conțină informațiile prevăzute în normele tehnice prevăzute la art. 20 lit. c).

(3) Notificarea incidentelor conține, în mod obligatoriu, următoarele informații:

a) elementele de identificare ale infrastructurii și operatorului sau furnizorului în cauză;

b) descrierea incidentului;

c) perioada de desfășurare a incidentului;

d) impactul estimat al incidentului;

e) măsuri preliminare adoptate;

f) lista de autorități ale statului afectate de incident;

g) întinderea geografică potențială a incidentului;

h) date despre efecte potențial transfrontaliere ale incidentului.

(4) Notificarea prevăzută la alin. (1) și (2) nu va conține:

a) informații clasificate;

b) date care pot aduce atingere drepturilor și libertăților cetățenești ori intereselor legitime ale unor terțe entități implicate în incident, în condițiile legii.

(5) CERT-RO, în calitate de autoritate competentă la nivel național, elaborează și actualizează, prin decizie a directorului general publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, formularele necesare notificărilor de incident efectuate în temeiul prezentului articol, detaliind informațiile și documentațiile necesar a fi furnizate.

(6) CERT-RO, în calitate de CSIRT național, va stabili și va aduce la cunoștința publicului, precum și operatorilor și furnizorilor menționați în prezenta lege mijloacele de comunicare pentru efectuarea notificărilor cerute prin prezenta lege.

(7) Notificările privind incidentele ce fac obiectul prezentei legi pot fi făcute și de către echipele CSIRT ale entităților de drept public sau privat ori care deservesc un anumit sector de activitate ori de către furnizorii de servicii de securitate aflați în relație contractuală, conform atribuțiilor ce le revin în baza actului de înființare ori a contractului de prestări servicii, după caz.

(8) Notificarea făcută de o echipă CSIRT în temeiul alin. (7) echivalează cu notificarea făcută de operatorul sau furnizorul afectat, acesta purtând întreaga răspundere pentru conținutul notificării și îndeplinirea celorlalte obligații ce îi revin conform prezentei legi.

(9) Obligația de a notifica un incident de către furnizorii de servicii digitale se aplică doar în cazul în care aceștia au acces la informațiile necesare pentru a evalua impactul unui incident asupra parametrilor menționați la art. 28 alin. (2).

(10) Entitățile care nu au fost identificate drept operatori de servicii esențiale și nu sunt furnizori de servicii digitale pot notifica voluntar CERT-RO, în calitate de CSIRT național, furnizând cel puțin informațiile prevăzute la alin. (3), incidentele care au un impact semnificativ asupra continuității serviciilor pe care le furnizează.

(11) CERT-RO tratează notificările obligatorii cu prioritate față de notificările voluntare.

(12) Notificările voluntare se tratează doar atunci când această prelucrare nu împiedică îndeplinirea celorlalte obligații ce îi revin autorității competente la nivel național și în limita resurselor existente.

(13) Notificarea voluntară nu impune entității notificatoare nicio obligație care nu i-ar fi revenit dacă nu ar fi făcut notificarea.

(14) Notificările prevăzute la alin. (1) și (2) nu atrag răspunderea pentru entitățile care notifică, în condițiile respectării obligațiilor prevăzute de prezenta lege.

 

SECȚIUNEA a 3-a – Managementul incidentelor

Art. 27. –

După primirea notificării, CERT-RO, în calitate de CSIRT național:

a) evaluează preliminar impactul incidentului la nivel național și alertează, sesizează ori notifică sau, după caz, poate solicita operatorului sau furnizorului să alerteze alte entități afectate precum și autoritățile cu responsabilități în prevenirea, limitarea și combaterea efectelor incidentului, precum și autoritățile prevăzute la art. 16, potrivit legii;

b) poate solicita informații suplimentare operatorului sau furnizorului care a făcut notificarea în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin, menționând termenul de furnizare a acestora;

c) oferă operatorului sau furnizorului care a făcut notificarea, atunci când circumstanțele o permit, informații care ar putea sprijini administrarea incidentului;

d) în calitate de punct unic de contact, informează celelalte state membre sau partenere afectate dacă incidentul are un impact semnificativ asupra continuității serviciilor esențiale ori a serviciilor digitale în statele respective;

e) în urma analizei incidentelor, poate, după caz, declanșa acțiune de control pentru verificarea respectării cerințelor prezentei legi;

f) poate lua măsurile prevăzute la art. 41;

g) coordonează la nivel național răspunsul la incident în colaborare cu celelalte autorități și entități publice sau private, conform domeniului de activitate și responsabilitate.

Art. 28. –

(1) Impactul unui incident se determină ținând cont cel puțin de următorii parametri:

(i) în cazul operatorilor de servicii esențiale:

a) numărul de utilizatori afectați de perturbarea serviciului esențial;

b) durata incidentului;

c) distribuția geografică în ceea ce privește zona afectată de incident;

(ii) în cazul furnizorilor de servicii digitale:

a) numărul de utilizatori afectați de incident, în special utilizatori care se bazează pe serviciul pentru furnizarea propriilor servicii;

b) durata incidentului;

c) distribuția geografică în ceea ce privește zona afectată de incident;

d) amploarea perturbării funcționării serviciului;

e) amploarea impactului asupra activităților economice și societale.

(2) Grupul de lucru interinstituțional prevăzut la art. 6 alin. (4) elaborează și actualizează normele tehnice de stabilire a impactului pentru categoriile de operatori și furnizori prevăzuți de prezenta lege.

(3) Criteriile prevăzute la pct. 2. se aplică și notificărilor voluntare efectuate în temeiul prevederilor art. 26 alin. (10).

Art. 29. –

(1) CERT-RO poate înștiința publicul, atunci când informarea este necesară pentru a preveni un incident sau pentru a se administra un incident în curs.

(2) Pentru incidentele care afectează un operator de servicii esențiale sau un furnizor de servicii digitale, informarea menționată la alin. (1) se realizează după consultarea prealabilă a acestuia asupra conținutului înștiințării.

(3) În cazul furnizorilor de servicii digitale, informarea publicului specificată la alin. (1) poate fi făcută și direct de către aceștia la solicitarea CERT-RO ori a autorităților sau echipelor CSIRT ale altor state membre afectate.

Art. 30. –

(1) În activitățile de identificare a operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale, de control, de primire a notificărilor privitoare la incidente și de management al acestora desfășurate în baza prezentei legi, precum și în procesele interne, CERT-RO protejează interesele de securitate și comerciale ale operatorului de servicii esențiale și ale furnizorului de servicii digitale, precum și confidențialitatea informațiilor furnizate.

(2) Cu excepția informațiilor necesare înștiințării de la art. 29 alin. (1), informațiile prelucrate în sensul îndeplinirii obligațiilor de la alin. (1) nu fac parte din categoria informațiilor de interes public așa cum acestea sunt reglementate în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Informațiile confidențiale conform legislației naționale și normelor Uniunii Europene, precum cele privind secretul comercial, fac obiectul schimbului de informații cu Comisia Europeană și cu alte autorități numai dacă acest lucru este necesar pentru aplicarea prezentei legi.

(4) Informațiile care fac obiectul schimbului menționat la alin. (3) se limitează la informații relevante și proporționale cu scopul urmărit.

(5) Schimbul de informații menționat la alin. (3) se va face cu garantarea păstrării confidențialității informațiilor și protejarea securității și intereselor comerciale ale operatorilor de servicii esențiale și ale furnizorilor de servicii digitale.

(6) Prelucrările de date cu caracter personal ce intră sub incidența prezentei legi se efectuează cu respectarea reglementărilor legale privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

(7) Notificările realizate în temeiul prezentei legi nu afectează obligațiile operatorilor de date cu caracter personal stabilite potrivit art. 33 și 34 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

(8) În scopul îndeplinirii atribuțiilor ori furnizării serviciilor prevăzute de prezenta lege, precum și în scopul prevenirii și răspunsului la incidentele de securitate informatică ori al cooperării la nivel național, comunitar și internațional în prevenirea și răspunsul la incidentele de securitate informatică, CERT-RO colectează, primește, prelucrează și transmite date și informații ce pot constitui sau pot conține date cu caracter personal, în limitele legislației aplicabile, cu asigurarea respectării prevederilor alin. (6).

 

CAPITOLUL V – Audit și autorizare

SECȚIUNEA 1 – Auditul de securitate a rețelelor și sistemelor informatice aparținând operatorilor de servicii esențiale sau furnizorilor de servicii digitale

Art. 31. –

Poate fi auditor de securitate a rețelelor și sistemelor informatice persoana fizică sau persoana juridică ce realizează audit de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, adică desfășoară acea activitate prin care se realizează o evaluare sistematică a tuturor politicilor, procedurilor și măsurilor de protecție implementate la nivelul rețelelor și sistemelor informatice, în vederea identificării disfuncțiilor și vulnerabilităților și a furnizării unor soluții de remediere a acestora.

Art. 32. –

(1) Auditul de securitate specificat la art. 8 alin. (4), respectiv art. 10 alin. (2) lit. b) și art. 12 alin. (2) lit. b) se realizează de către auditorii de securitate informatică ce dețin atestat valabil eliberat de către CERT-RO pentru a audita rețele și sisteme informatice ce deservesc servicii esențiale sau servicii digitale în sensul prezentei legi.

(2) În acest sens CERT-RO:

a) întreține și actualizează Registrul auditorilor menționați la alin. (1);

b) elaborează și transmite spre aprobare MCSI, în conformitate cu prevederile art. 20 lit. e) și s), regulamentul pentru atestarea și verificarea auditorilor de securitate informatică pentru rețelele și sistemele informatice aparținând operatorilor de servicii esențiale sau furnizorilor de servicii digitale și stabilește condițiile de valabilitate pentru atestatele acordate;

c) acordă, prelungește, suspendă sau retrage atestarea pentru auditorii de securitate informatică pentru rețelele și sistemele informatice aparținând operatorilor de servicii esențiale sau furnizorilor de servicii digitale, în conformitate cu prevederile regulamentului prevăzut la lit. b);

d) verifică în urma sesizărilor sau din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 35–42, îndeplinirea de către auditorii atestați în temeiul prezentei legi a obligațiilor legale ce le revin;

e) elaborează și aprobă, prin decizie a directorului general publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, tematicile pentru specializarea auditorilor în vederea atestării prevăzute la lit. c) și autorizează, verifică, suspendă sau retrage autorizarea formatorilor din domeniul auditului de securitate informatică pentru rețelele și sistemele informatice ale operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale.

(3) Nu pot realiza auditul solicitat la art. 10 alin. (2) lit. b), respectiv art. 12 alin. (2) lit. b):

a) auditorii atestați care asigură în mod curent servicii de securitate informatică ori servicii de tip CSRIT operatorului de servicii esențiale sau furnizorului de servicii digitale ori sunt angajați ai acestora;

b) auditorul care are un contract de prestări servicii pentru rețeaua și sistemul supus auditului aflat în desfășurare la momentul la care se efectuează auditul sau într-un termen mai mic de un an;

c) auditorul care a mai efectuat 3 audituri consecutive la același operator de servicii esențiale sau furnizor de servicii digitale.

(4) Activitatea de audit se efectuează potrivit standardelor și specificațiilor europene și internaționale aplicabile în domeniu.

(5) Tematicile de audit vor ține seama de normele tehnice în vigoare privind securitatea rețelelor și sistemelor informatice ale operatorilor de servicii esențiale și ale furnizorilor de servicii digitale elaborate în temeiul prezentei legi.

(6) Atestatele au o valabilitate de 3 ani.

(7) Constituie excepție de la prevederile alin. (1) auditul de securitate realizat la nivelul instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și pentru serviciile puse la dispoziție de către acestea.

(8) Lista standardelor și specificațiilor europene și internaționale prevăzute la alin. (4) se elaborează și se aprobă prin decizie a directorului general al CERT-RO, se actualizează periodic și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

SECȚIUNEA a 2-a – Autorizarea echipelor CSIRT ce deservesc rețele și sisteme informatice din categoria serviciilor esențiale și serviciilor digitale

Art. 33. –

(1) Echipele CSIRT care deservesc operatori de servicii esențiale ori furnizori de servicii digitale se autorizează de către CERT-RO în calitate de autoritate competentă la nivel național.

(2) În acest sens CERT-RO:

a) întreține și actualizează Registrul echipelor CSIRT prevăzute la alin. (1);

b) elaborează și transmite spre aprobare MCSI, în conformitate cu prevederile art. 20 lit. e) și s), regulamentul pentru autorizarea și verificarea echipelor CSIRT care deservesc operatorii de servicii esențiale sau furnizorii de servicii digitale și stabilește condițiile de valabilitate pentru autorizațiile acordate;

c) acordă, prelungește, suspendă sau retrage autorizarea pentru echipele CSIRT, în conformitate cu prevederile regulamentului prevăzut la lit. b);

d) verifică în urma sesizărilor sau din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 35–42, îndeplinirea de către echipele CSIRT autorizate în temeiul prezentei legi a obligațiilor legale ce le revin;

e) elaborează tematicile pentru formarea membrilor echipelor CSIRT în vederea autorizării prevăzute la lit. c) și autorizează, verifică, suspendă sau retrage autorizarea formatorilor din domeniul asigurării de servicii de tip CSIRT pentru rețelele și sistemele informatice ale operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale.

(3) În vederea autorizării, echipa CSIRT trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în normele tehnice elaborate în temeiul prevederilor art. 20 lit. e).

(4) Autorizațiile au o valabilitate de 3 ani.

 

CAPITOLUL VI – Cooperare

Art. 34. –

(1) Autoritățile și entitățile care reglementează sectoarele și subsectoarele de activitate prevăzute în anexă au obligația de a coopera și sprijini CERT-RO în calitate de autoritate competentă la nivel național și de a răspunde solicitărilor acesteia, potrivit domeniilor de activitate și responsabilitate, pentru:

a) identificarea serviciilor esențiale din sectoarele de activitate reglementate de acestea;

b) identificarea operatorilor de servicii esențiale în sensul prezentei legi și actualizarea listei acestora;

c) identificarea cerințelor de securitate și notificare existente în cadrul sectorului sau subsectorului respectiv, în vederea determinării nivelului de securitate asigurat de acestea;

d) stabilirea cerințelor specifice de asigurare a securității rețelelor și sistemelor informatice și de notificare a incidentelor survenite pentru sectoarele și subsectoarele prevăzute în anexă;

e) armonizarea cerințelor specifice prevăzute la punctele anterioare cu cerințele de securitate și notificare prevăzute de prezenta lege;

f) luarea măsurilor cu caracter excepțional prevăzute la art. 41;

g) stabilirea criteriilor și valorilor de prag specifice, necesare pentru determinarea impactului unui incident la nivelul sectorului sau subsectorului respectiv;

h) armonizarea reglementărilor emise de acestea la nivel de sector cu cerințele prezentei legi.

(2) Cerințele specifice de securitate impuse operatorilor de servicii esențiale sau furnizorilor de servicii digitale prin acte juridice ale Uniunii Europene de directă aplicare sau prin acte juridice ale Uniunii Europene transpuse la nivel național care reglementează respectivul sector de activitate se aplică doar în măsura în care nivelul de securitate asigurat este cel puțin echivalent cu obligațiile prevăzute în prezenta lege.

(3) Aplicarea actelor juridice ale Uniunii Europene prevăzute la alin. (2) nu derogă de la celelalte obligații care revin operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale conform prezentei legi.

 

CAPITOLUL VII – Supraveghere, control, sancționare

SECȚIUNEA 1 – Activitatea de control

Art. 35. –

(1) CERT-RO exercită controlul respectării prevederilor prezentei legi, a obligațiilor impuse prin actele emise de CERT-RO în aplicarea prezentei legi, în limitele competențelor legale de monitorizare sau de verificare.

(2) În vederea efectuării controlului prevăzut la alin. (1), directorul general al CERT-RO, prin decizie, desemnează personalul de specialitate împuternicit să efectueze controlul și stabilește atribuțiile acestuia.

(3) Normele de aplicare a dispozițiilor privind controlul îndeplinirii obligațiilor de securitate și notificare de către operatorii de servicii esențiale și furnizorii de servicii digitale și controlul îndeplinirii obligațiilor de către auditorii de securitate informatică atestați ori de către echipele CSIRT autorizate să deservească operatori de servicii esențiale și furnizori de servicii digitale se aprobă, la propunerea CERT-RO, prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 36. –

(1) În urma sesizărilor primite, din oficiu sau în urma autosesizării în temeiul art. 27 lit. e), precum și în situația existenței unor indicii temeinice privind sustragerea unui operator sau furnizor de la obligațiile ce îi revin în temeiul prezentei legi ori încălcarea de către un auditor, echipă CSIRT sau furnizor de formare autorizat a obligațiilor ce le revin în temeiul prezentei legi, personalul de control poate să efectueze acțiuni de control, în cadrul cărora poate să solicite, menționând temeiul legal și scopul solicitării, documentele necesare pentru efectuarea controlului, să ridice copii de pe registre ori alte acte sau documente, în condițiile legii, inclusiv prevederilor referitoare la păstrarea confidențialității tuturor documentelor și informațiilor primite.

(2) În cadrul acțiunilor de control, personalul de control poate să solicite și să primească, la fața locului sau la termenul solicitat, informațiile necesare pentru efectuarea controlului și poate stabili termene până la care aceste informații să îi fie furnizate, în condițiile legii, inclusiv prevederilor referitoare la păstrarea confidențialității tuturor documentelor și informațiilor primite.

(3) Rezultatul acțiunilor de control va fi consemnat într-o notă de control.

Art. 37. –

(1) Înainte de aplicarea unei sancțiuni, în cazul descoperirii nerespectării de către un furnizor de servicii digitale sau operator de servicii esențiale a unei obligații prevăzute de prezenta lege sau de un act emis de CERT-RO în baza prezentei legi, CERT-RO va transmite entității în cauză o notificare prin care îi va aduce la cunoștință încălcarea constatată, măsurile cu caracter obligatoriu ce trebuie luate în vederea remedierii deficiențelor constatate și stabilește termenul de conformare precum și sancțiunea aplicabilă.

(2) Termenul de conformare se calculează începând cu data comunicării notificării prevăzute la alin. (1).

Art. 38. –

Următoarele fapte constituie contravenții dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii infracțiuni:

1. neîndeplinirea obligației de notificare în vederea înscrierii în Registrul operatorilor de servicii esențiale, prevăzută la art. 8 alin. (1), în termenul prevăzut la art. 8 alin. (6);

2. neîndeplinirea în termenul prevăzut a obligației de furnizare a informațiilor solicitate de către CERT-RO în temeiul art. 8 alin. (7) lit. a);

3. neîndeplinirea în termenul prevăzut a obligației de furnizare a informațiilor solicitate de către CERT-RO în temeiul art. 8 alin. (7) lit. b);

4. neîndeplinirea în termenul prevăzut a obligației de furnizare a informațiilor solicitate de către CERT-RO în temeiul art. 8 alin. (7) lit. c);

5. neîndeplinirea în termenul prevăzut a obligației de furnizare a informațiilor solicitate de către CERT-RO în temeiul art. 8 alin. (7) lit. d);

6. nedepunerea raportului de audit specificat la art. 8 alin. (4) și (7) în termenul comunicat de către CERT-RO persoanei juridice în temeiul art. 8 alin. (8);

7. neîndeplinirea obligației prevăzute la art. 9 alin. (1) în termenul prevăzut la art. 9 alin. (5);

8. neducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de CERT-RO prin notificarea transmisă în urma controlului, pentru remedierea deficiențelor constatate, în termenul de conformare stabilit în conformitate cu prevederile art. 37;

9. neîndeplinirea de către operatorii de servicii esențiale a obligației de implementare a măsurilor pentru îndeplinirea cerințelor minime de securitate în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. a) în termenul stabilit la art. 10 alin. (4);

10. neîndeplinirea de către operatorii de servicii esențiale a obligației de implementare a măsurilor adecvate pentru a preveni și minimiza impactul incidentelor în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. b) în termenul stabilit la art. 10 alin. (4);

11. încălcarea de către operatorii de servicii esențiale a obligației stabilite la art. 10 alin. (1) lit. c) de a notifica incidentul de securitate ori notificarea acestuia cu o întârziere mai mare de 12 ore de la data constatării acestuia;

12. încălcarea obligației stabilite la art. 10 alin. (1) lit. d) prin nefurnizarea în cadrul notificării privitoare la incidentul de securitate a informațiilor care să permită stabilirea impactului transfrontalier al acestuia;

13. nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. e) în termen de 48 de ore de la data comunicării de către CERT-RO a ordinului de începere a controlului;

14. necomunicarea către CERT-RO a informațiilor și mijloacelor permanente de contact ori a actualizărilor acestora în termenele stabilite la art. 10 alin. (1) lit. f);

15. neîndeplinirea obligației de comunicare prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. g) în termen de 30 de zile;

16. neîndeplinirea obligației de interconectare prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h) în termen de 60 de zile;

17. neluarea de către operatorul de servicii esențiale a măsurilor adecvate de răspuns în termen de 12 ore de la primirea prin serviciul de alertare și cooperare al CERT-RO menționat la art. 10 alin. (1) lit. h) ori prin celelalte mijloace de contact a alertelor și solicitărilor privitoare la incidente;

18. neîndeplinirea de îndată a obligației de a asigura răspunsul la incidentele survenite stabilite la art. 10 alin. (1) lit. i) ori îndeplinirea acesteia cu o întârziere mai mare de 12 ore de la data constatării incidentului;

19. neîndeplinirea obligației stabilite la art. 10 alin. (1) lit. i) de a restabili funcționarea serviciului esențial afectat de incident la parametrii dinaintea incidentului ori întârzierea nejustificată a restabilirii funcționării acestuia;

20. neîndeplinirea în urma răspunsului la incident a obligației stabilite la art. 10 alin. (1) lit. i) de a efectua auditul de securitate a rețelelor și sistemelor informatice afectate;

21. nefurnizarea în termenul stabilit de CERT-RO a informațiilor și documentațiilor solicitate în temeiul art. 10 alin. (2) lit. a);

22. neefectuarea auditului de securitate și netransmiterea rezultatelor acestuia și a datelor necesare în termenul stabilit de CERT-RO în urma solicitării făcute în temeiul prevederilor art. 10 alin. (2) lit. b);

23. încălcarea cumulativă a obligațiilor prevăzute la art. 10 alin. (3) și art. 26 alin. (1) – (3) într-un termen de 12 ore de la data constatării incidentului de către operatorul de servicii esențiale.

24. neîndeplinirea de către operatorii de servicii esențiale a obligației prevăzute la art. 11 în termenele stabilite de CERT-RO prin actul de control comunicat operatorului de servicii esențiale;

25. neducerea la îndeplinire de către furnizorul de servicii digitale a măsurilor dispuse de CERT-RO prin notificarea transmisă în urma controlului, pentru remedierea deficiențelor constatate în aplicarea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) și b) în termenul de conformare stabilit în conformitate cu prevederile art. 37;

26. neîndeplinirea de către furnizorii de servicii digitale, în termenul stabilit, a obligației de implementare a măsurilor pentru respectarea cerințelor minime de securitate în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. a);

27. neîndeplinirea de către furnizorii de servicii digitale a obligației de implementare, în termenul stabilit, a măsurilor adecvate pentru a preveni și minimiza impactul incidentelor în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. b);

28. încălcarea de către furnizorii de servicii digitale a obligației stabilite la art. 12 alin. (1) lit. c) de a notifica incidentul de securitate ori notificarea acestuia cu o întârziere mai mare de 12 ore de la data constatării acestuia;

29. încălcarea obligației stabilite la art. 12 alin. (1) lit. d) prin nefurnizarea în cadrul notificării privitoare la incidentul de securitate a informațiilor care să permită stabilirea impactului transfrontalier al acestuia;

30. necomunicarea către CERT-RO a informațiilor și mijloacelor permanente de contact în termenul stabilit la art. 12 alin. (1) lit. e);

31. neîndeplinirea obligației de comunicare a modificărilor survenite în datele de contact prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. e) în termen de 30 de zile;

32. neîndeplinirea obligației de interconectare prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. f) în termen de 60 de zile;

33. neluarea de către furnizorul de servicii digitale a măsurilor adecvate de răspuns în termen de 12 ore de la primirea prin serviciul de alertare și cooperare al CERT-RO menționat la art. 12 alin. (1) lit. f) ori prin celelalte mijloace de contact a alertelor și solicitărilor privitoare la incidente;

34. neîndeplinirea obligației de a asigura răspunsul la incidentele de securitate și de a asigura continuitatea serviciilor stabilite la art. 12 alin. (1) lit. b) ori îndeplinirea acesteia cu o întârziere mai mare de 12 ore de la data constatării incidentului;

35. nefurnizarea în termenul stabilit de CERT-RO a informațiilor și documentațiilor solicitate în temeiul art. 12 alin. (2) lit. a);

36. neefectuarea auditului de securitate și netransmiterea rezultatelor acestuia și a datelor necesare în termenul stabilit de CERT-RO în urma solicitării făcute în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b);

37. neîndeplinirea în termenul prevăzut a obligației de furnizare a informațiilor solicitate de către CERT-RO în temeiul art. 12 alin. (6) lit. a);

38. neîndeplinirea în termenul prevăzut a obligației de furnizare a informațiilor solicitate de către CERT-RO în temeiul art. 12 alin. (6) lit. b);

39. neîndeplinirea în termenul prevăzut a obligației de furnizare a informațiilor solicitate de către CERT-RO în temeiul art. 12 alin. (6) lit. c);

40. neducerea la îndeplinire a măsurilor instituite de CERT- RO în temeiul art. 20 lit. k), în termen de 60 de zile de la data comunicării;

41. neconformarea cu normele tehnice prevăzute la art. 25 alin. (1);

42. neconformarea operatorilor de servicii esențiale cu normele tehnice privitoare la notificarea incidentelor de securitate prevăzute la art. 26 alin. (1);

43. neconformarea furnizorilor de servicii digitale cu normele tehnice privitoare la notificarea incidentelor de securitate prevăzute la art. 26 alin. (2);

44. nefurnizarea de către operatorul de servicii esențiale ori furnizorul de servicii digitale în termenul stabilit de CERT-RO a informațiilor suplimentare solicitate de CERT-RO în temeiul art. 27 lit. b);

45. încălcarea de către auditorii specificați la art. 32 alin. (1) a normelor privind incompatibilitatea, prevăzute la art. 32 alin. (3);

46. furnizarea de rapoarte de audit de securitate dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (4), respectiv art. 10 alin. (2) lit. b) și art. 12 alin. (2) lit. b), realizate de către auditori fără atestat valabil eliberat de CERT-RO în temeiul art. 32 alin. (1) și (2) lit. c) ori aflați într-una din stările de incompatibilitate prevăzute la art. 32 alin. (3);

47. asigurarea de servicii de tip echipă CSIRT către operatorii de servicii esențiale ori furnizorii de servicii digitale de către entități care nu dețin autorizație valabilă, eliberată în temeiul art. 33 alin. (1) de către CERT-RO în calitate de autoritate competentă la nivel național;

48. neîndeplinirea de către autoritățile și entitățile de reglementare pentru sectoarele și subsectoarele de activitate prevăzute în anexă a obligațiilor prevăzute la art. 34 alin. (1), precum și neparticiparea în procesul de stabilire a nivelului de securitate menționat la art. 34 alin. (2);

49. refuzul de a se supune controlului declanșat de CERT- RO în temeiul prevederilor art. 36 ori întârzierea în furnizarea informațiilor și documentelor solicitate în cadrul activităților de control în temeiul prevederilor art. 37.

Art. 39. –

(1) Contravențiile prevăzute la art. 38 se sancționează astfel:

a) cu amendă de la 3.000 lei la 50.000 lei, iar în cazul constatării unor încălcări repetate limita maximă a amenzii este de 100.000 lei;

b) prin derogare de la dispozițiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele cu o cifră de afaceri de peste 2.000.000 lei, cu amendă în cuantum de la 0,5% la 2% din cifra de afaceri, iar, în cazul unor încălcări repetate, limita maximă a amenzii este de 5% din cifra de afaceri.

(2) În vederea individualizării sancțiunii, CERT-RO va lua în considerare gradul de pericol social concret al faptei, perioada de timp în care obligația legală a fost încălcată, precum și, dacă este cazul, consecințele încălcării.

(3) Cifra de afaceri este cea prevăzută în ultima situație financiară anuală raportată de operatorul economic.

(4) Pentru persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cifrei de afaceri prevăzute la alin. (1) lit. b) îi corespunde totalitatea veniturilor brute, astfel cum sunt definite de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, realizate de respectivele entități.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4), în cazul în care, în anul financiar anterior sancționării, întreprinderea nu a înregistrat cifra de afaceri sau cifra de afaceri nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care entitatea a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referință pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancțiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referință pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancțiunii entitatea nu a realizat cifra de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de entitate.

(6) Pentru entitățile nou-înființate și care nu au înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancționării, amenda prevăzută la alin. (1) se stabilește în cuantum de minimum unu și maximum 25 de salarii minime brute pe economie.

(7) În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, contravențiilor prevăzute la art. 38 li se aplică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 40. –

(1) Contravențiile prevăzute la art. 38 se constată de către personalul de control din cadrul CERT-RO prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, semnat de către personalul care efectuează controlul și de către reprezentantul operatorului sau furnizorului prezent la momentul încheierii procesului-verbal, căruia i se va înmâna o copie a procesului-verbal.

(2) Sancțiunea pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) se aplică de către personalul de control care a făcut constatarea.

Art. 41. –

(1) În cazul constatării unei contravenții în conformitate cu prevederile art. 38, CERT-RO dispune încetarea încălcării dispozițiilor respective fie imediat, fie într-un termen rezonabil, precum și orice măsuri necesare pentru a asigura încetarea încălcării și remedierea situației produse. Măsurile vor fi adecvate și proporționale cu încălcarea săvârșită și vor prevedea un termen în care operatorul de servicii esențiale ori furnizorul de servicii digitale trebuie să se conformeze acestora.

(2) În cazul în care nerespectarea de către operatori sau furnizori a obligațiilor din prezenta lege poate crea probleme grave de natură economică sau operațională altor operatori sau furnizori, CERT-RO poate lua măsuri urgente cu caracter provizoriu pentru remedierea situației.

(3) În cazul în care nerespectarea de către operatori sau furnizori a obligațiilor prevăzute de prezenta lege prezintă un pericol grav și iminent la adresa apărării naționale, ordinii publice, securității naționale sau sănătății publice, CERT-RO va informa organele judiciare și va notifica instituțiile competente din domeniul apărării și securității naționale, ordinii publice sau sănătății publice.

(4) Atunci când apreciază că este necesar, CERT-RO poate menține măsurile dispuse conform prevederilor alin. (2) pentru o perioadă de cel mult 90 de zile. În cazul în care punerea în executare a acestora necesită o durată mai mare de timp, CERT-RO poate dispune prelungirea aplicabilității pentru o perioadă suplimentară de cel mult 90 de zile. Operatorului sau furnizorului în cauză i se va acorda posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere și de a propune soluții pentru remedierea definitivă a situației create.

(5) Măsurile prevăzute la alin. (2) se dispun prin decizie a directorului general al CERT-RO, ce poate fi atacată cu plângere în termen de 30 zile de la comunicare.

(6) Măsurile prevăzute la alin. (2) se pot dispune de către CERT-RO cu titlu excepțional și în situația administrării unor incidente de natură să prezinte pericolele ori să aibă urmările prevăzute la alin. (3), cu consultarea, precum și la solicitarea motivată a instituțiilor prevăzute la alineatul respectiv.

Art. 42. –

(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit actelor normative în vigoare, CERT-RO va fi sprijinită operativ, la cerere, de către autoritățile publice, precum și de către organele de poliție în cazuri temeinic justificate, în vederea identificării și localizării persoanelor fizice sau juridice care săvârșesc fapte de natură contravențională.

(2) Orice decizie a CERT-RO prin care se vatămă drepturile unei persoane fizice sau juridice ori refuzul nejustificat al CERT- RO de a-i procesa cererea referitoare la un drept recunoscut de prezenta lege pot fi atacate în contencios administrativ.

 

CAPITOLUL VIII – Dispoziții tranzitorii

Art. 43. –

Înscrierea în registrul prevăzut la art. 8, în primii 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face prin depunerea unei declarații pe propria răspundere însoțite de o documentație de autoevaluare a îndeplinirii cerințelor minime de securitate și notificare.

 

CAPITOLUL IX – Dispoziții finale

Art. 44. –

Până la 9 august 2018 și, ulterior, în fiecare an, CERT-RO, în calitate de punct unic de contact, transmite Grupului de cooperare un raport de sinteză privind notificările primite, care include numărul de notificări și natura incidentelor notificate, precum și acțiunile întreprinse în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) lit. c) și art. 12 alin. (1) lit. c) coroborate cu art. 27 lit. d).

Art. 45. –

(1) Strategia națională prevăzută la art. 14 va acoperi cel puțin următoarele elemente:

a) obiectivele și prioritățile strategiei naționale privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice;

b) un cadru de guvernanță pentru realizarea obiectivelor și a priorităților strategiei naționale privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, care să includă rolurile și responsabilitățile organismelor guvernamentale și ale altor actori relevanți;

c) identificarea măsurilor referitoare la gradul de pregătire, răspuns și redresare, inclusiv cooperarea dintre sectorul public și cel privat;

d) indicarea programelor de instruire, sensibilizare și formare legate de strategia națională privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice;

e) indicarea planurilor de cercetare și dezvoltare legate de strategia națională privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice;

f) un plan de evaluare a riscurilor pentru identificarea riscurilor;

g) o listă a diferiților actori implicați în punerea în aplicare a strategiei naționale privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice.

(2) În elaborarea strategiei, MCSI poate solicita asistența ENISA.

(3) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, MCSI transmite Comisiei Europene strategia adoptată în temeiul art. 14.

(4) Comunicarea de la alin. (3) nu va conține elementele care au legătură cu securitatea națională.

Art. 46. –

CERT-RO identifică și stabilește documentele și detaliile tehnice necesare pentru evaluarea inițială a securității entităților care urmează să se declare operatorii de servicii esențiale.

Art. 47. –

Cerințele de securitate și notificare prevăzute la cap. IV nu se aplică:

a) furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice și furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului;

b) prestatorilor de servicii de încredere calificați și necalificați care fac obiectul art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

Art. 48. –

(1) Până la 9 noiembrie 2018, pentru fiecare sector și subsector menționat în anexă, pe lângă primirea de notificări în vederea înscrierii în Registrul operatorilor de servicii esențiale conform art. 8 alin. (1), CERT-RO identifică operatorii de servicii esențiale care au sediul social, filială, sucursală, punct de lucru sau altă formă de reprezentare legal stabilită pe teritoriul României.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, MCSI notifică Comisiei Europene regimul sancționator aplicabil în temeiul prezentei legi, precum și orice modificare ulterioară a acestuia.

(3) În termenul prevăzut la alin. (1) și ulterior la fiecare doi ani, CERT-RO transmite Comisiei Europene următoarele informații în vederea evaluării aplicării prezentei legi:

a) lista măsurilor care permit identificarea operatorilor de servicii esențiale;

b) lista serviciilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a);

c) numărul operatorilor de servicii esențiale identificați pentru fiecare sector menționat în anexă și o indicație a importanței lor în legătură cu sectorul respectiv;

d) limite, atunci când acestea există, pentru determinarea nivelului relevant de furnizare, în raport cu numărul de utilizatori care se bazează pe serviciul respectiv sau cu importanța operatorului de servicii esențiale.

Art. 49. –

(1) MCSI va notifica Comisia Europeană în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi cu privire la desemnarea autorității competente, a punctului unic de contact și atribuțiilor acestora.

(2) MCSI va notifica Comisia Europeană în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, orice modificare a actelor normative în baza cărora a fost făcută desemnarea de la alin. (1).

(3) MCSI va notifica Comisia Europeană în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi cu privire la misiunea, precum și la principalele elemente ale procedurilor de administrare a incidentelor folosite de echipa CSIRT națională.

Art. 50. –

CERT-RO își desfășoară activitatea în baza prevederilor prezentei legi și a Hotărârii Guvernului nr. 494/2011 privind înființarea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, care va fi modificată și completată corespunzător prevederilor prezentei legi.

*

Prezenta lege transpune în totalitate Directiva (UE) 2016/1.148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 194 din 19 iulie 2016.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

 

 

 

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
FLORIN IORDACHE

PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

București, 28 decembrie 2018.

Nr. 362.

Legea NIS – 362/2018 – Directiva (UE) 2016/1148 Read More »

Politici vs Proceduri

Regulile și reglementările organizației de afaceri sunt încadrate în formularul politici. Acestea sunt principiile directoare ale unei organizații.

Politicile sunt o declarație generală care stabilește limitele în care deciziile sunt luate de către manageri și astfel asigură performanța consistentă.

Procedură implică secvența pas cu pas, pentru desfășurarea activității în cadrul organizației.

Procedurile sugerează modalitatea exactă de desfășurare a unei activități. Acesta indică secvența pentru gestionarea diferitelor activități de afaceri.

Care sunt diferențele substanțiale între politici și proceduri ????

Conținut: Politici versus proceduri

  1. Diagramă de comparație
  2. Definiție
  3. Diferențele cheie
  4. Exemple
  5. Concluzie

Diagramă de comparație

Bazele comparației

Politici

Proceduri

Sens

O declarație precisă care conține setul de principii care acționează ca îndrumări pentru atingerea obiectivelor unei organizații este cunoscut sub numele de Politică.

Procedura este o secvență sistematică pentru o activitate sau o sarcină predefinită de o organizație.

Natură

Politicile sunt flexibile, adică permit situații excepționale.

Procedurile sunt rigide.

reflectă

Misiunea organizației.

Aplicabilitate practică a politicilor.

Cel mai bun implementat când

Complet acceptabil de către oameni.

Urmați un proces logic.

In sprijinul

Strategii

Programe

presupune

Luarea deciziilor

acţiuni



Definiția politicilor

Politicile sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de declarația mini-misiune, formulate de conducerea de vârf, pentru a servi drept îndrumare pentru luarea unei decizii rapide și raționale cu privire la activitățile operaționale zilnice ale companiei.

Politicile afectează structura internă și activitățile de rutină ale entității care necesită luarea unor decizii periodice. Ele sunt, în general, sub forma declarației concise. În timp ce realizăm politicile organizației, trebuie luate în considerare câteva aspecte:

  • Ele trebuie să se bazeze pe experiențele, faptele și cunoștințele din trecut.
  • Persoanele care vor fi influențate de aceste politici trebuie să participe activ la momentul încadrării lor.
  • Ele trebuie modificate cu modificările efectuate în operațiunile entității.
  • Acestea ar trebui să fie versatile și complet acceptate de oameni.

Politicile sunt o parte integrantă a marii organizații care ajută la buna funcționare a acesteia. Acestea oferă unii parametri comuni asupra cărora conducerea poate lua o decizie consecventă pe o perioadă lungă de timp.

Definiția procedurii

Un program de activități care trebuie efectuat, unul după altul, într-o perioadă fixă, având un început și un final adecvat, este cunoscut ca procedură. Ideea de procedură a fost dezvoltată pentru a evita suprapunerea acțiunilor și a modului de desfășurare a activităților. Acest lucru economisește mult timp și o serie de acțiuni adecvate este încadrată, ceea ce va reduce haosul. Se fac proceduri pentru finalizarea cu succes a unui program. Ele sunt făcute pentru a conduce lucrătorii inferiori ai organizației.

 Procedurile pot fi încadrate luând în considerare aceste puncte:

  • Bazat pe experiență, cunoștințe și fapte.
  • Ele sunt făcute pentru sarcini dificile.
  • Un obiectiv specific trebuie să fie în spatele oricărei proceduri.
  • Procedura ar trebui să dea rezultatul dorit la sfârșit.

Principalele diferențe între politici și proceduri

Diferența dintre politicile și procedurile de gestionare este explicată în mod clar în următoarele puncte:

  1. Politicile sunt termenii și condițiile care conduc compania în luarea unei decizii. Procedurile sunt pașii secvențiali care îi conduc pe oameni pentru orice activitate.
  2. Politicile nu sunt reguli dure și rapide, deoarece permit o situație extraordinară și neconvențională. Dimpotrivă, procedurile au un caracter strict, care trebuie urmat în serie.
  3. Politicile reflectă misiunea finală a organizației. Spre deosebire de Proceduri, care sunt făcute pentru a arăta aplicarea practică a politicilor.
  4. Sunt luate politici pentru a sprijini strategiile, în timp ce procedurile sunt utile în implementarea programelor.
  5. Politicile sunt orientate spre decizie, dar procedurile sunt orientate spre acțiune.
  6. Politicile trebuie să fie pe deplin acceptate de oamenii care sunt influențați de ei. Pe de altă parte, ar trebui să existe un proces metodic în procedură.

Exemple de politici

  • Politica de recrutare
  • Politica de creditare
  • Marcați politica
  • Politica de confidentialitate
  • Politica de plată

Exemplu de procedură

Să presupunem că trebuie plasat un ordin de materiale, atunci trebuie urmată următoarea procedură.

  • Pasul 1: Departamentul de vânzări va trimite un departament de comandă a solicitării de cumpărare.
  • Pasul 2: Departamentul de Achiziții va analiza și va compara Lista de Materiale.
  • Pasul 3: Aprovizionarea și publicitatea materialelor.
  • Pasul 4: Primirea de oferte de la diferiți furnizori.
  • Pasul 5: Evaluarea ofertei privind prețul, calitatea, cantitatea, etc.
  • Pasul 6: Plasarea comenzii.
  • Pasul 7: Primirea de materiale de la furnizori.
  • Pasul 8: Verificarea materialelor.
  • Pasul 9: Pregătirea notei primite.
  • Pasul 10: Furnizarea de plăți furnizorilor.

Concluzie

Politicile și procedura fac parte atât din structura internă a organizației, încât sunt “îndreptate spre interior”. Ei sunt preocupați de managementul de nivel mediu sau de supraveghere. Ambele sunt făcute pentru o perioadă scurtă și astfel pot fi modificate periodic fără a avea vreun efect negativ asupra conducerii companiei. Acestea se concentrează pe îmbunătățirea eficienței firmei față de activitățile operaționale. Ele nu sunt contradictorii între ele, ci complementare unul cu celălalt. De aici merg una lângă alta.

Sustine proiectul de Hub al transformării digitale

Politici vs Proceduri Read More »

Lege nr. 451/2004 privind marca temporală

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1021 din 05/11/2004

Regimul juridic al marcii temporale

Conditiile de furnizare a serviciilor de marcare temporala

Marca temporala este formata din cel putin urmatoarele elemente:

a) amprenta atasata documentului electronic supus marcarii;
b) data si momentul de timp aferente documentului supus marcarii, exprimate in timp
universal;
c) informatii care identifica in mod unic furnizorul de servicii de marcare temporala;
d) numarul de ordine din registrul furnizorului de servicii de marcare temporala.

Prezenta lege stabileste regimul juridic al marcii temporale si conditiile de furnizare a serviciilor de marcare temporala.

In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:

a) amprenta atasata unui document electronic reprezinta acea informatie cu ajutorul careia documentul poate fi identificat in mod unic, dar care nu permite deducerea continutului documentului respectiv;

b) marca temporala este o colectie de date in forma electronica, atasata in mod unic unui document electronic; ea certifica faptul ca anumite date in forma electronica au fost prezentate la un moment de timp determinat furnizorului de servicii de marcare temporala;

c) certificatul asociat marcii temporale este acea informatie cuprinsa in marca temporala prezentabila in forma inteligibila si care contine cel putin furnizorul de servicii de marcare temporala, numarul de ordine din registrul furnizorului si informatia reprezentand momentul de timp;

d) baza de timp reprezinta sistemul unitar de referinta temporala la care se raporteaza toti furnizorii de servicii de marcare temporala;

e) autoritatea de reglementare si supraveghere este autoritatea prevazuta in cap. IV “Monitorizare si control”, sectiunea 1 “Autoritatea de reglementare si supraveghere” din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica, denumita in continuare autoritatea.

– (1) Marca temporala este formata din cel putin urmatoarele elemente:
a) amprenta atasata documentului electronic supus marcarii;
b) data si momentul de timp aferente documentului supus marcarii, exprimate in timp
universal;
c) informatii care identifica in mod unic furnizorul de servicii de marcare temporala;
d) numarul de ordine din registrul furnizorului de servicii de marcare temporala.
(2) Informatiile verificate la furnizorul de servicii de marcare temporala sunt:
a) elementele de identificare ale certificatului relativ la cheia ce verifica marca;
b) identificarea algoritmului utilizat pentru generarea amprentei.
(3) Marca temporala poate sa contina si elementele de identificare ale solicitantului
marcii temporale.

(1) Marca temporala trebuie generata de un sistem informatic sigur, care va
indeplini urmatoarele cerinte de securitate:
a) asigura ca este imposibil sa fie emisa o marca corecta pentru un alt timp decat
momentul cand a fost primit documentul sau sa se schimbe ordinea in care marcile de
timp sunt emise;
b) asigura continuitatea furnizarii serviciului.
(2) Generarea marcii temporale trebuie sa garanteze un timp de raspuns; modul de
calcul si eroarea maxim admisibila vor fi stabilite de autoritate prin norme.

Art. 5. – (1) Furnizorii de servicii de marcare temporala au obligatia de a crea si de a
mentine un registru electronic operativ de evidenta cuprinzand momentul de timp la care
au fost emise marcile temporale.
(2) Structura si conditiile de exploatare ale registrului electronic vor fi stabilite de
autoritate prin norme.

Art. 6. – (1) Cu 30 de zile inainte de inceperea activitatilor legate de emiterea marcilor
temporale, persoanele care intentioneaza sa furnizeze servicii de marcare temporala au
obligatia de a notifica autoritatii data inceperii acestor activitati.

Art. 7. – (1) Furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa dispuna de instrumente financiare asiguratorii pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-ar putea
cauza cu prilejul desfasurarii activitatilor legate de marcarea temporala.
(2) Asigurarea se realizeaza fie prin subscrierea unei polite de asigurare la o societate de asigurari, fie prin intermediul unei scrisori de garantie din partea unei institutii financiare de specialitate sau printr-o alta modalitate stabilita prin decizie a autoritatii.
(3) Suma asigurata si, respectiv, suma acoperita prin scrisoarea de garantie sunt stabilite de autoritate.

Art. 8. – (1) Furnizorii de servicii de marcare temporala au urmatoarele obligatii:
a) sa mentina inregistrari ale marcilor temporale emise pe o perioada de 10 ani;
b) sa pastreze documentatia aferenta algoritmilor si procedurilor de generare a marcilor
temporale emise;
c) sa asigure posibilitatea obtinerii si verificarii on-line a marcilor temporale; verificarea
se face gratuit;
d) sa asigure accesarea permanenta a bazei de timp.
(2) in cazul incetarii activitatii, furnizorul de servicii de marcare temporala are obligatia
sa transfere unui alt furnizor de servicii de marcare temporala sau, dupa caz, autoritatii
registrul electronic operativ de evidenta, registrul marcilor temporale, precum si
documentatia aferenta algoritmilor si procedurilor de generare a marcilor temporale
emise. 

Art. 9. – (1) Responsabilitatea aplicarii dispozitiilor prezentei legi si a reglementarilor
legate de aceasta revine autoritatii.
(2) in termen de 3 luni de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, autoritatea va desemna furnizorul unic de baza de timp.
(3) Autoritatea va emite norme continand setul minimal de proceduri pentru activitatea
de generare a marcii temporale, precum si procedurile de verificare a aplicarii acestora.
(4) Autoritatea va supraveghea indeplinirea obligatiilor impuse de prezenta lege
furnizorilor de servicii de marcare temporala.
(5) in cazul in care furnizorul de servicii de marcare temporala este in imposibilitate de asi indeplini obligatiile, autoritatea poate dispune suspendarea temporara sau, dupa caz,
incetarea activitatii furnizorului.
(6) in cadrul Registrului furnizorilor de servicii de certificare prevazut la art. 28 din Legea
nr. 455/2001 se va crea o sectiune distincta, destinata furnizorilor de servicii de marcare
temporala. Informatiile care trebuie prevazute in acest registru sunt stabilite de catre
autoritate prin norme.

Art. 10. – (1) Furnizorul de servicii de marcare temporala raspunde pentru prejudiciul adus oricarei persoane care isi intemeiaza conduita pe efectele juridice ale respectivelor marci temporale:
a) in ceea ce priveste exactitatea, in momentul eliberarii marcii temporale, a tuturor informatiilor pe care le contine;
b) in ceea ce priveste asigurarea ca, in momentul eliberarii marcii temporale, furnizorul identificat in cuprinsul acesteia detinea datele de generare a marcii temporale corespunzatoare datelor de verificare a marcii temporale, prevazute in prezenta lege;
c) in privinta indeplinirii tuturor obligatiilor prevazute la art. 3-8.
(2) Furnizorul de servicii de marcare temporala nu raspunde potrivit alin. (1) in cazurile in care probeaza ca, desi a depus diligenta necesara, nu a putut impiedica producerea prejudiciului.

Art. 11. – (1) Furnizorul de servicii de marcare temporala poate sa indice in cuprinsul
unei marci temporale restrictii ale utilizarii acesteia, precum si limite ale valorii
operatiunilor pentru care aceasta poate fi utilizata, cu conditia ca respectivele restrictii sa
poata fi cunoscute de terti.
(2) Furnizorul de servicii de marcare temporala nu raspunde pentru prejudiciile rezultand
din utilizarea unei marci temporale cu incalcarea restrictiilor prevazute in cuprinsul
acesteia

Art. 12. – (1) Constituie contraventie daca, potrivit legii, nu constituie infractiune si se
sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei fapta furnizorului de
servicii de marcare temporala care furnizeaza serviciul de marcare temporala fara
notificarea prealabila prevazuta la art. 6.
(2) Constituie contraventie daca, potrivit legii, nu constituie infractiune si se sanctioneaza
cu amenda in cuantum de pana la 5% din cifra de afaceri incalcarea obligatiilor prevazute
la art. 8 alin. (1) lit. a) si b).
(3) Constituie contraventie daca, potrivit legii, nu constituie infractiune si se sanctioneaza
cu amenda de la 50.000

Art. 13. – Prezenta lege se completeaza cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind
semnatura electronica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 429 din 31
iulie 2001.
Art. 14. – in termen de 3 luni de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, autoritatea va elabora normele tehnice si metodologice de aplicare a
prezentei legi.
Art. 15. – Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 451.

Marca temporara Read More »