admindigital

Dispare dosarul cu șină: Legea Interoperabilității, adoptată de Camera Deputaților

Camera Deputaților a adoptat în ședința de azi, 29 iunie, Legea Interoperabilității. Această lege promite că va reglementa și facilita schimbul de date între sistemele informatice ale diferitelor instituții ale statului.

LEGE nr. 242 din 20 iulie 2022 – privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate

Legea privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate are la bază principiul “o singură dată“ (once-only), conform căruia, pentru a beneficia de un serviciu public, persoanele fizice nu mai trebuie să prezinte instituțiilor și autorităților acte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le dețin în proprietate sau date privind situația lor fiscală existente la ANAF.

Aceste facilități se vor aplica și persoanelor juridice, care nu vor mai mai fi nevoite să pună la dispoziția instituțiilor publice copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare, la fiecare interacțiune cu acestea.

Prin platforma de interoperabilitate toate informațiile necesare vor putea fi accesate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i mai pretinde prezentarea altor documente justificative sau constatatoare.

Situația va fi similară și în cazul serviciilor publice accesate exclusiv online, cetățeanul având acces la toate datele deținute de instituțiile publice, care privesc persoana sau bunurile sale.

 

Prin această lege, se urmărește promovarea interoperabilității în administrația publică centrală și între administrația locală și administrația centrală, dar și facilitarea accesului instituțiilor private la datele deținute de instituții publice și viceversa, cu asigurarea securității și confidențialității schimburilor de date.

Ca efect al legii, instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să asigure prestarea serviciilor fără a solicita documente suplimentare care conțin exclusiv informații disponibile prin platforma de interoperabilitate.

Instituțiile și autoritățile publice nu vor mai avea dreptul să solicite persoanelor fizice și juridice dovezi sau certificări ale datelor deja colectate, ci datele utilizate în furnizarea serviciilor publice trebuie preluate exclusiv din registrele disponibile prin intermediul platformei.

Datele furnizate prin platforma națională de interoperabilitate vor avea aceeași valoare juridică cu datele conținute în documentul prezentat fizic, care conține sau confirmă datele respective, a unei copii conforme cu originalul sau a unui document electronic semnat cu semnătură electronică calificată.

Se va constitui Platforma Națională de Interoperabilitate necesară în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice electronice și la ghișeu, precum și accesarea informațiilor de către entitățile private și persoane fizice.

Suportul tehnic al platformei va fi asigurat de o infrastructură informatică dedicată, care oferă mecanisme de acces automat la toate registrele de bază și care permite schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice electronice și la ghișeu.

MCID va crea o nouă direcție în cadrul ADR, care va acționa în calitate de administrator al platformei naționale de interoperabilitate.

Pentru atingerea scopului legii, ADR va înființa Registrul Național al Registrelor (RNR), ca parte a NRRI. Structura și conținutul datelor și cunoștințelor din RNR se aprobă prin Ordin al Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, la propunerea președintelui ADR.

Instituțiile și autoritățile publice centrale care dețin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma de interoperabilitate în maxim un an de la punerea în funcțiune a platformei și să ofere acces la aceste date prin platforma de interoperabilitate. Instituțiile și autoritățile publice locale care dețin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma de interoperabilitate în maxim doi ani de la punerea în funcțiune a platformei și să ofere acces la aceste date prin platforma de interoperabilitate.

Instituțiile și autoritățile publice sunt obligate ca, în termen de cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să ofere servicii publice și în mod electronic prin intermediul portalurilor lor, când acest lucru este posibil.

De la momentul implementării platformei de interoperabilitate, toate instituțiile care dețin registre de bază, precum și autoritățile publice locale, vor avea un an și jumătate la dispoziție pentru a se integra cu platforma. Legea prevede și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor impuse.

Legea promite eficientizarea interacţiunii dintre instituţii şi autorităţi, eliminarea birocraţiei, diminuarea timpului alocat obţinerii documentelor, dar și creşterea transparenţei actului administrativ.

Simplificarea interacțiunii cu instituțiile și autoritățile publice va avea și un impact economic major, implementarea în integralitate a legii generând o creștere a PIB-ului cu 0,5% – 0,8% și economii de milioane de euro anual pentru bugetul de stat.

SCENARIUL SERVICIILOR PUBLICE EUROPENE

Prezentarea scenariului serviciilor publice la nivel european

Legea Interoperabilității – Dispare dosarul cu șină? Read More »

Inteligența Artificială va aduce o creștere cu 14% a economiei globale până în 2030. Cum pot capitaliza companiile beneficiile AI, cu riscuri minime?

un articol de Mircea Bozga, Partener PwC România

Tehnologiile bazate pe inteligență artificială (AI) ar putea genera o creștere economică globală de 14% (15,7 trilioane de dolari) până în 2030, potrivit unui studiu realizat de PwC, ca urmare a creșterii productivității din automatizarea proceselor. De la asistenții personali ai telefoanelor mobile la tot ce înseamnă personalizare în interacțiunile comerciale și detectarea fraudelor și de la automatizarea unor procese și activități la strategii de lansare pe piață a noilor produse, AI va atinge aproape fiecare aspect al vieții noastre.

Și dacă în prezent, inteligența artificială automatizează sarcini care necesită și implicare umană, cercetătorii și companiile de tehnologie din întreaga lume se străduiesc să obțină o inteligență artificială autonomă, care să nu necesite intervenția umană pentru a lua decizii extrem de complexe. Acest lucru va însemna noi modele de afaceri, fie că este vorba de servicii financiare, sănătate, energie, industrie sau media și divertisment.

Însă, odată cu numeroasele beneficii descrise deja de literatura de specialitate, adoptarea inteligenței artificiale generative aduce atât riscuri la nivel de utilizare a aplicațiilor software  – cum ar fi riscul de operare (de exemplu erori, operare instabilă), de securitate (fraudă, atacuri cibernetice), riscuri legate de controlul acesteia (lipsa supravegherii umane, lipsa responsabilității clare) – cât și la nivel de organizație/societale – riscul afacerii (reputație, performanță financiară, juridic și conformitate, încălcarea drepturilor intelectuale), risc economic (pierderea locurilor de muncă, polarizare) sau riscul societal în sine (manipulare și dezinformare, supraveghere și acte de război)

Modul în care vom evalua credibilitatea informațiilor din jurul nostru se va schimba și la fel și modul în care vom lua deciziile – imaginile false, informațiile eronate sau inexacte, încălcarea drepturilor de autor, sau modurile în care vor fi colectate datele confidențiale sau cu caracter personal vor fi mai multe și mai complexe decât cele cu care suntem obișnuiți astăzi. În același timp, viteza luării deciziilor, sprijinită de digitalizare și îmbunătățirea structurilor de date, va crește semnificativ.

Se dezvoltă mai multe reglementări în domeniu

În prezent cea mai cunoscută reglementare în vigoare, care vizează și partea de AI este Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), care stabilește însă doar modul de colectare, stocare, procesare și transfer al datelor cu caracter personal. Pentru sectorul financiar, se mai adaugă alte două, respectiv cerințele Băncii Centrale Europene, care impun entităților supravegheate să pună în aplicare măsuri eficiente de gestionare a riscurilor în ceea ce privește terții și DORA, care vizează asigurarea rezilienței operaționale și securitatea cibernetică în sectorul financiar european pentru a fi capabil să reziste în cazul unor perturbări operaționale grave.

În 2024, este așteptat actul UE privind inteligența artificială, care va reglementa dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale în UE. Astfel, furnizorii de inteligență artificială trebuie să evalueze și să atenueze riscurile, să respecte cerințele de proiectare, de informare și de mediu și să se înregistreze în baza de date a UE. Inteligența artificială utilizată în furnizarea de servicii financiare va fi clasificată ca fiind de risc ridicat.

Iar la stadiul de propunere se află Directiva privind răspunderea civilă (AILD). Prin urmare, în cazul în care un sistem de inteligență artificială provoacă un prejudiciu unei persoane, dezvoltatorii unui astfel de sistem pot fi trași la răspundere pentru aceste prejudicii.

Cum pot companiile să valorifice inteligența artificială fără a pune în pericol încrederea clienților, acționarilor și investitorilor? Câteva măsuri propuse de către PwC:

Riscurile asociate inteligenței artificiale nu sunt încă un subiect în majoritatea consiliilor de administrație – răspunsurile executivilor din companiile intervievate în PwC’s 2023 Trust Survey au prioritizat riscurile asociate cu inteligența artificială cu mult sub alte amenințări cum ar fi cele de natură cibernetică (încălcarea securității datelor sau un atac ransomware), cel mai probabil datorită gradului incipient de dezvoltare al acestei tehnologii. Acest lucru se va schimba însă in curând și de aceea, detaliem mai jos câteva recomandări pe care administratorii sau executivii le pot utiliza în pregătirea organizațiilor pe care le conduc:

Stabiliți priorități bazate pe riscuri. Unele riscuri generate de inteligența artificială sunt mai importante decât altele. Ajustați sau stabiliți reguli astfel încât echipele de guvernanță, transformare digitală dar și de conformitate, risc și audit intern să acorde o atenție sporită celor mai mari riscuri.

Îmbunătățirea protecției cibernetice, a datelor și a confidențialității. Actualizați protocoalele de securitate cibernetică, guvernanță a datelor și confidențialitate pentru a contribui la atenuarea riscurilor ca inteligența artificială generativă a hackerilor să aibă acces la date private, să expună identități sau să realizeze atacuri cibernetice. Implementați un proces de analiză al modului în care furnizorii aplicațiilor și site-urile utilizate de către organizația dumneavoastră, și care folosesc inteligența artificială generativă, colectează, stochează și transferă datele confidențiale sau importante pentru activitatea companiei..

Abordarea riscului de ne-reglementare. În cazul unor sisteme de inteligență artificială generativă, „modelul de bază” utilizat pentru a produce rezultate nu este dezvăluit sau ușor accesibil utilizatorilor, ceea ce face imposibilă deslușirea motivelor pentru care un sistem a generat anumite rezultate. Identificați aceste sisteme și luați în considerare ce practici pot sprijini corectitudinea, acuratețea și conformitatea lor.

Pregătirea angajaților implicați pentru utilizarea și supravegherea responsabilă. Învățați-i pe angajați noțiunile de bază despre cum funcționează inteligența artificială generativă – și, de asemenea, când să o utilizați și când nu. De asemenea, aceștia vor trebui să învețe când și cum să verifice sau să modifice rezultatele. Oferiți echipelor de conformitate și juridice abilități și aplicatii IT pentru a identifica încălcările proprietății intelectuale și alte riscuri conexe, consolidand liniile directoare de guvernanță a AI și alte structuri de guvernanță (de exemplu, confidențialitate și securitate cibernetică) care pot fi deja în vigoare.

Monitorizați părțile terțe. Aflați care dintre furnizorii dvs. furnizează conținut sau servicii care utilizează inteligența artificială generativă, cum gestionează riscurile aferente și care ar putea fi posibila dvs. expunere.

Adăugați supravegherea automată. Luați în considerare instrumente software pentru a identifica conținutul generat de AI, pentru a-i verifica acuratețea, pentru a-l evalua în ceea ce privește părtinirea sau încălcarea confidențialității și pentru a adăuga avertismente, după caz.

Articol adaptat dupa nocash.ro (19.09.2023)

Inteligența Artificială va aduce o creștere cu 14% a economiei globale până în 2030 Read More »

Carrefour Romania - devine companie de retail digital folosind platforme de integrare in cloud si roboti

Carrefour România a anunțat că va deveni o companie de retail digital, în urma unui parteneriat cu Capgemini. 

S-a trecut la o platforma scalabila in clound care integrează prin API partenerii într-un ecosistem. Platforma de integrare în cloud aduce un timp redus de implementare. 

Carrefour România a anunțat recent că va deveni o companie de retail digital, în urma unui parteneriat cu Capgemini. În ce va consta însă această transformare? Vom ajunge, de pildă, să vedem roboți în magazinele Carrefour? Am primit răspunsuri direct de la sursă – adică de la reprezentanții celor două companii implicate în acest proces de digitalizare.

De la aplicații la ecosistem

Ce face, efectiv, platforma pe care Capgemini a implementat-o pentru Carrefour? Ajută retailerul ”să-și deschidă și să-și expună datele și procesele de business către interacțiuni cu partenerii”, explică Laurențiu Mandu, Managing Director Capgemini în România. Dacă inițial companiile aveau sisteme IT izolate în procesele lor de digitalizare, acum s-a trecut la platforme care integrează partenerii într-un ecosistem. Mai simplu spus, nu se mai dezvoltă o aplicație separată pentru fiecare partener.

Un alt avantaj este securizarea datelor, dar și scalarea, detaliază Gabriela Stănică, Chief Information, Data Officer & eCommerce Director la Carrefour România. Practic, fiind în cloud, platforma poate scala în perioadele aglomerate.

 

”Înainte să existe conceptul de integrare și de API-uri, de interfețe reutilizabile, Carrefour, dacă lucra cu 5 parteneri diferiți, trebuia să dezvolte de 5 ori această interfață. Conceptul de platformă de integrare îi permite Carrefour să dezvolte o dată și să expună aceeași informație de 5 ori, de 10 ori, de 100 de ori cu câți parteneri are nevoie să o schimbe”, explică Laurențiu Mandu. ”Pasul următor: platforma aceasta de integrare e în cloud și aduce un timp redus de implementare. Nu mai trebuie să stăm să instalăm servere, să le configurăm, să așteptăm să se livreze, dat fiind că este o problemă mare în zilele noastre cu livrarea pentru tot ce înseamnă hardware”.

Putem beneficia și de expertiza globală, putem beneficia de experiența, a peste 300.000 de consultanți Capgemini la nivel global și de ce am învățat în toate proiectele. Laurențiu Mandu, Managing Director Capgemini România

Care va fi impactul digitalizării asupra clienților

În ce privește clienții Carrefour, aceștia au un cu totul alt nivel de acces la informații în urma digitalizării. ”Ne dorim ca un client care interacționează cu Carrefour pe orice canal decide, fie că e în magazin, fie că e pe aplicația de mobil, fie că e Bringo, fie că e Glovo, să aibă aceleași informații corecte, la timp, de care el să se folosească pentru a plasa o comandă sau pentru a cumpăra de la noi”, afirmă Gabriela Stănică.

Ne dorim să ne înțelegem clienții mult mai bine, să-i targetăm, să le oferim promoții și, de ce nu, chiar prețuri personalizate.

De exemplu, datele din platformă pot ajunge la clienți prin aplicația ”Act for Good”. La rândul lor, cumpărătorii pot da, prin aceasta, feed-back în timp real privind experiența lor din magazin, iar pe baza acestor date retailerul ia măsuri pentru a îmbunătăți experiența de cumpărare. Zilnic se primesc 30.000 de astfel de aprecieri.

Roboți în magazinele din România

Ce urmează în materie de digitalizare? Deja între 2018 și 2021, Carrefour și-a triplat cifra de afaceri pe commerce. Iar migrarea în cloud a crescut la nivel de grup, în același interval, de la 0 la 30%. Până în 2026, tot grupul Carrefour (aproape 14.000 de magazine în peste 30 de țări) urmează să fie în cloud. Iar prin Carrefour Links, platforma proprie de digital retail media, are un volum uriaș de date, cel mai mare ”data lake” (adică un loc de stocare a datelor structurate și nestructurate, dar și o metodă de organizare a volumelor mari de date foarte diverse, provenite din surse diferite) din retail. Este vorba de circa 8 miliarde de tranzacții și peste 80 de milioane de clienți.

Vom continua să investim în platforme ce vor optimiza munca angajaților din magazin”, spune Gabriela Stănică. ”Investigăm și soluții cu roboți, care verifică în magazin dacă produsul e la raft, dacă dacă trebuie să fie reumplut raftul, dacă prețul e corect etc. Un alt exemplu concret unde am putea folosi tehnologia și platforma: de ce să nu avem tot timpul pâinea caldă la raft?”

Am putea vedea în curând astfel de servicii în România, ne-a confirmat reprezentantul Carrefour. De asemenea, vom vedea, datorită platformei, mai bună gestiune a stocurilor, a livrabilelor, astfel încât produsele să nu mai lipsească.

 

Cât de sigure sunt datele din platforma digitală

De ce a fost ales Capgemini ca partener pentru dezvoltarea acestei platforme? Compania franceză vine atât cu combinația dintre expertiza tehnologic, înțelegerea business-ului, dar și combinarea expertizei globale cu prezența locală. La nivel internațional, Capgemini testează, de pildă, un sistem de interconectare a rețelelor de monede digitale ale băncilor centrale.

 

”În cazul de față, securitatea e un beneficiu absolut esențial al platformei. Fără securitate, o platformă cloud ar avea mari probleme de adopție și de creștere. Și, evident, pe lângă securitatea pe care ți-o oferă platforma, trebuie să știi s-o și configurez, să știi să o și să și implementezi lucrurile în așa fel încât odată ce ai datele expuse către internet, să fi absolut sigur că nimeni nu poate să le acceseze sau că nu sunt nesigure în niciun fel”, conchide Laurențiu Mandu.

Articol adaptat dupa wall-street.ro (02.12.2022)

Carrefour Romania – devine companie de retail digital folosind platforme de integrare in cloud si roboti Read More »

Digitalizarea asigurarilor private de sănătate. Totul e electronic. Asigurari private de tip corporate.

Asigurările private de sănătate încep să câștige teren și la noi, în condițiile în care deficiențele sistemului public devin tot mai  vizibile. Ce presupune o astfel de asigurare și cum se deosebește de tradiționalele pachete de servicii medicale? Vine cu răspunsuri la Wall-Street Florentina Tomoiu, Expert Consultant Corporate Healthcare Signal Iduna, companie care este lider de piață în România în acest moment.

Ce trebuie să știe cei care vor să își facă o asigurare de sănătate privată în România? De ce acte, cereri, declarații pe proprie răspundere au nevoie? ”Românul trebuie să știe că n-are nevoie de nimic, are nevoie doar de decizie fermă să își dorească să fie asigurat și să împartă riscul ăsta de îmbolnăvire cu o instituție financiară cum este un asigurător”, spune Florentina Tomoiu. ”N-are nevoie în primul rând de vreun dosar cu șină, totul se întâmplă electronic. Suntem în era în care asigurătorul de sănătate este 100% digitalizat și atunci, atâta vreme cât ne îndreptăm către asigurător cu această solicitare, cu siguranță găsim o soluție potrivită pentru noi. ”

Piața a evoluat considerabil, deși în România asigurările private de sănătate au apărut foarte târziu față de alte țări, în 2007. Însă, în 2022 ”suntem într-un context fericit în care avem soluție cam pentru orice”, spune reprezentantul Signal Iduna, companie care în ultimii doi ani a fost lider în România, cu o cotă Cde piață depășind 28%.

Cum își pot face persoanele fizice o asigurare de sănătate

Lucrurile sunt ușor diferite în cazul persoanelor fizice, avertizează Florentina Tomoiu – în acest caz există o evaluare a riscului pe care îl preiei în asigurare. Însă în acest caz, problemele apar deoarece de cele mai multe ori, persoanele fizice caută să încheie o asigurare de sănătate atunci când a apărut deja riscul asigurabil – adică după ce s-au îmbolnăvit. Ca urmare, există un sistem de evaluare prin intermediul unui chestionar amplu, în urma căruia asigurătorul decide dacă poate prelua persoana respectivă.

”Există un chestionar destul de amplu, care se completează la distanță. Nu avem nevoie să ne întâlnim cu viitorul potențial asigurat sau să îl punem pe drumuri sau să ne trimită niște dosar. Este suficient să răspundă la o serie de de întrebări. În funcție de răspunsuri, asigurătorul decide dacă este o persoană asigurabilă sau nu. Dacă suntem dornici să împărțim riscul din timp de îmbolnăvire, cu siguranță o să găsim o variantă de de poliță individuală care să acopere atât servicii în România și de ce nu, și în afară.”

Cum funcționează asigurările corporate de sănătate

Pe de altă parte, în perspectiva corporate, lucrurile sunt extrem de simple, pentru că se găsește soluție pentru orice, spune Florentina Tomoiu. Polițele corporate preiau toate afecțiunile preexistente ale angajaților, inclusiv boli oncologice, și implicit noile riscuri potențiale de îmbolnăvire. Sunt integrate și servicii de telemedicină, care au luat avânt în pandemie – iar recenta au apărut și norme clare privind aplicarea lor.

Asigurătorii pot construi variante de planuri cu fiecare angajator în parte, pornind de la nevoile specifice – fiindcă o firmă de IT nu are aceleași nevoie ca o fabrică. În plus, modul în care se accesează serviciile acoperite de asigurarea privată de sănătate nu e bătut în cuie: se poate face prin decontare directă, prin rambursarea costurilor sau prin cardul preplătit Easy Pay.

Pentru companiile mici, există pachete predefinite cu module care pot foarte ușor să fie alese și atașate poliței. Practic, este ca un self-service, adaugi în coș tot ce dorești pentru angajați. De asemenea, Signal Iduna preia și rolul de informare a angajaților.

”Toată comunicarea se face între asigurător și beneficiarul direct, pe mai multe canale”, spune Florentina Tomoiu. ”Substituie practic HR, fiindcă și o companie mare, chiar dacă are un departament HR, vă dați seama ce ar însemna ca 1.000 sau 5.000 de angajați să vină să te întrebe «și eu acuma, dacă mă doare mâna stângă, ce fac, unde pot să mă duc?» Ar fi imposibil de gestionat.”

Articol adaptat dupa wall-street.ro (01.12.2022)

Digitalizarea asigurarilor private de sănătate. Totul se desfasoara electronic. Read More »

Google Maps va avea opțiunea de orientare cu ajutorul realității augmentate

Google a anunțat că va lansa oficial, de săptămâna viitoare, opțiunea de AR (Augmented Reality / Realitate Augmentată) pentru cautarea Live View din aplicația Google Maps. Noua funcție va permite utilizatorilor să folosească camera telefonului în timp real pentru a se orienta pe străzile orașelor.

Modul Live View va suprapune săgeți peste împrejurimile utilizatorului și va indica repere sau alte locuri pe care acesta le caută, direct pe display-ul telefonului care ”scaneaza” clădirile din apropiere. Noua funcționalitate, totuși, va fi disponibilă inițial doar în anumite orașe precum Los Angeles, Londra, New York, Paris, San Francisco și Tokyo, scrie GSM Arena.

Folosind miliarde de imagini Street View, AI și AR, noua opțiune de căutare Live View vă oferă o înțelegere mult mai bună a împrejurimilor. Afișează magazine, restaurante, bănci, bancomate etc., chiar dacă nu sunt la vedere și sunt după colț, de exemplu. Tot ce trebuie să faceți este să activați camera de pe telefon în Maps și să indicați locația unde vreți să ajungeți.

Etichetele care apar pe magazinele sau restaurantele din Live View vor avea acum informații utile, cum ar fi orele la care sunt cel mai aglomerate, intervalul de preț, evaluarea și, desigur, dacă este deschis sau nu.

Șoferii de mașini electrice vor avea și opțiunea de a căuta stații de încărcare compatibile cu propriul automobil.

Toate noile funcțiile vor fi disponibile  atât pentru utilizatorii Android, cât și pentru iOS.

 

Articol adaptat dupa wall-street.ro (24.11.2022)

Realitate Augmentată -folosirea camerei telefonului în timp real pentru orientare pe străzi Read More »

Roboţii colaborativi susţin practicile de producţie sustenabile

Sustenabilitatea se află pe primul loc pe agenda globală și politică, tot mai multe țări și regiuni stabilind obiective legate de consumul de energie și emisii ca parte a angajamentelor cu privire la schimbările climatice. Iar companiile producătoare dețin un rol esențial în atingerea acestor obiective. România își propune ca din 2022 să introducă, pe baza unei legi, un cod al sustenabilității, similar cu cel din Germania, sub forma unui raport în care companiile să declare ce fel de tehnologii verzi folosesc, ce tehnologii utilizează pentru a reduce emisiile de CO2, care sunt programele de reciclare implementate și alte aspecte care au scopul de a determina companiile să prezinte în mod transparent impactul pe care îl au asupra mediului și a societății.

Conform unui studiu Ernst and Young, 80% dintre respondenţi, membri în echipe de conducere din diverse companii și sectoare de activitate, afirmă că integrarea sustenabilităţii în procesul decizional are un impact pe termen lung asupra performanţei operaţionale și poate contribui la crearea unui avantaj competitiv. Totodată, 74% dintre aceștia consideră că integrarea principiilor de sustenabilitate în strategia de business și managementul operaţiunilor este o prioritate pentru companiile pe care le reprezintă.

În rândul companiilor de producţie, sustenabilitatea este cheia dezvoltării acestora. Iar în vederea atingerii ei îmbunătăţirea relaţiei cu mediul înconjurător este punctul de plecare, prin reducerea amprentei de carbon, utilizarea eficientă a resurselor, adoptarea unor procese de fabricaţie ecologice. Toate aceste iniţiative de producţie sustenabilă au un numitor comun: folosirea tehnologiilor de ultimă generaţie. Un exemplu de astfel de tehnologie sunt roboţii colaborativi cu ajutorul cărora obiectivele de sustenabilitate pot fi realizate mai ușor, concret prin reducerea deșeurilor, reducerea consumului de energie, amprenta prietenoasă faţă de mediu, economisirea spaţiului și relocarea.

Reducerea deşeurilor în fabricaţie

Sectorul de producţie necesită foarte multe materii prime și generează deșeuri în urma prelucrării acestora, inclusiv prin defecte de fabricaţie. Una dintre cele mai eficiente modalităţi de reducere a deșeurilor în acest sector este îmbunătăţirea calităţii procedurilor de fabricaţie folosind tehnologie de ultimă oră precum roboţii colaborativi care sunt capabili să reducă risipa de producţie.

Spre deosebire de oameni, roboţii sunt capabili să repete procesele în același mod ciclu după ciclu, îmbunătăţind calitatea producţiei. Astfel, ajută companii de toate dimensiunile din întreaga lume să reducă deșeurile în procese precum sudarea, distribuirea și îndepărtarea materialelor. În timp ce impactul asupra deșeurilor în fiecare atelier sau fabrică poate părea nesemnificativ în contextul provocărilor diverse care pot apărea, impactul total al tehnologiei robotizate precise la nivel global ar putea fi considerabil.

Ecosistemul UR+ de kituri de aplicaţii și componente certificate UR oferă o gamă largă de sisteme industriale specializate de inspecţie a calităţii care pot fi utilizate pentru a reduce deșeurile și pentru a îmbunătăţi calitatea produselor finite.

Relocarea şi creşterea rezilienţei în industrie

Viziunea Comisiei Europene pentru industria producătoare în viitor este Industria 5.0, un sector durabil, centrat pe om și rezilient. În ultimele decenii, accentul s-a pus pe producţia de masă la preţuri mici prin dezvoltarea unor lanţuri globale de producţie complexe, dar mentalităţile se schimbă. Pandemia a evidenţiat vulnerabilităţi în lanţurile de aprovizionare și a forţat multe companii să analizeze mai atent procesele lor de producţie. O tendinţă de „relocalizare” a început deja înainte de pandemie, ca urmare a creșterii costurilor cu forţa de muncă în alte ţări și a costurilor de transport. Acum, tehnologia robotică oferă companiilor oportunitatea de a muta producţia mai aproape de casă, făcând industriile interne mai reziliente și reducând impactul substanţial al transportului global asupra climei.

Coboţii reduc consumul de energie prin monitorizarea şi accesul de la distanţă

Digitalizarea proceselor de fabricaţie sprijină sustenabilitatea prin reducerea costurilor de călătorie, optimizarea consumului de energie și furnizarea de instrumente pe care producătorii le pot folosi pentru a eficientiza implementarea automatizării lor. Instrumentele de monitorizare de la distanţă le permit utilizatorilor să urmărească și să monitorizeze performanţa coboţilor fără a fi nevoie să meargă la faţa locului. Accesibile în mod obișnuit prin intermediul tabletei, PC-ului și smartphone-ului, aceste instrumente oferă o mulţime de informaţii despre KPI-uri care pot fi apoi utilizate pentru a modifica performanţa coboţilor, rezultând o eficienţă îmbunătăţită a producţiei și un consum redus de energie electrică. Instrumentele de acces de la distanţă permit producătorilor să își programeze coboţii de la distanţă, economisind costurile de călătorie și reducând impactul asupra mediului al implementării automatizării.

Amprentă mică prietenoasă cu mediul

În timp ce roboţii industriali tradiţionali au fost proiectaţi ca instalaţii mari, fixe, concentrate pe o singură sarcină, coboţii au o amprentă mică, necesită mai puţin spaţiu pe podea și, pe baza evaluării riscurilor, majoritatea nu au nevoie de protecţie de siguranţă, ceea ce îi face ușor de mutat între aplicaţii, eliminând în același timp reproiectările costisitoare ale unităţilor de producţie. În plus, versatilitatea lor este o schimbare uriașă pentru companii, deschizând noi posibilităţi pentru producţia personalizată cu mix mare și volum redus.

Maximizarea eficienţei energetice în implementările coboţilor

În general, roboţii colaborativi sunt mai accesibili și consumă mai puţină energie decât omologii lor tradiţionali. Există pași foarte simpli pe care producătorii îi pot face pentru a minimiza consumul de energie în aplicaţiile coboţilor lor; punerea în funcţiune a cobotului la 70-80% din viteza maximă și sarcina utilă, acolo unde este posibil, va reduce consumul de energie și va prelungi durata de viaţă a cobotului. Iar când vine vorba de proiectarea aplicaţiei, trebuie luate în considerare strategiile de optimizare a traseelor, deoarece acest lucru va reduce, de asemenea, consumul de energie electrică atunci când cobotul este în funcţiune.

Despre Universal Robots

Universal Robots își propune să împuternicească schimbarea în modul în care se desfășoară munca folosind platforma sa de robotică de ultimă generaţie.

De la introducerea primului robot colaborativ (cobot) comercial din lume în 2008, UR a dezvoltat un portofoliu de produse care include UR3e, UR5e, UR10e și UR16e, și reflectă o gamă largă de acoperiri și sarcini utile. Fiecare model este susţinut de o selecţie largă de efectori terminale, software, accesorii și kituri de aplicaţii din ecosistemul UR+. Acest lucru permite coboţilor să fie utilizaţi într-o gamă largă de industrii și înseamnă că pot fi redistribuiţi în diverse sarcini.

Universal Robots a instalat peste 50.000 de coboţi în întreaga lume.

Articol adaptat dupa https://www.ttonline.ro/ (23.11.2022)

Universal Robots

Roboţii colaborativi susţin practicile de producţie sustenabile Read More »

Soluţii de automatizare pentru paletizare

Pentru a o defini în cel mai simplu mod, paletizarea înseamnă plasarea mărfurilor pe un palet, astfel încât acestea să poată fi transportate sau depozitate. De obicei, un număr stabilit de articole va fi plasat într-o cutie care va fi mutată pe un palet odată ce cota a fost atinsă, sau articolele mari din propriile cutii vor fi stivuite pe palet. Implementarea unui cobot pentru a automatiza paletizarea economisește timp și energie, făcând mai ușor și mai rapid transportul mărfurilor în zona fabricii și până la destinația lor finală.

 

Deși paletizarea este o sarcină critică pentru orice afacere care se ocupă de bunuri fizice, nu este întotdeauna una plăcută. Petrecerea zilei efectuând mișcări repetitive, care pot implica cutii grele, îi pune sub presiune pe angajaţi și va deveni rapid o activi­tate plictisitoare chiar și pentru cel mai rezistent angajat. De aceea, multe companii vor introduce un sistem de paletizare cu roboţi pentru a automatiza complet procesul. Cu toate acestea, pentru un IMM, dimensiunea și cheltuielile unui robot de paletizare industrial tradiţional înseamnă că aceștia nu sunt întotdeauna o perspectivă realistă.

Roboţii colaborativi (coboţii) oferă o soluţie companiilor care doresc să introducă automatiza­rea în fluxurile lor de lucru fără a fi nevoie să implementeze un robot industrial tradiţional. Sunt mai simplu de implementat, mai flexibili și mai rentabili, mai ales când vine vorba de automatiza­rea paletizării.

 

Ce este un robot de paletizare?

Un robot de paletizare este o mașină industrială care poate transfera, sorta și stivui cutii sau arti­cole pe un palet. Cel mai frecvent sunt găsiţi la capătul unei linii de producţie, făcând stive îngrijite de produse pe care un stivuitor le poate lua pen­tru depozitare sau transport. Există o mulţime de aplicaţii industriale pentru coboţii de paletizare, de la manipularea robotizată a materialelor până la alegerea articolelor corecte de ambalat.

Aceste mașini inteligente automatizează sar­cini potenţial nesigure și plictisitoare, care pot duce în timp la RSI (vătămări corporale produse prin acţiuni repetitive) sau la leziuni sau accidente bruște asociate cu încărcarea. Oamenii obosesc sau se plictisesc, expunându-se riscului de a ridica incorect sau încetini ritmul de lucru, dar o mașină va păstra forma corectă și o viteză constantă pe toată durata sa de viaţă.

 

Importanţa paletizării

Automatizarea nu înseamnă doar pasul către o companie mai profitabilă. În prezent, este din ce în ce mai necesar pentru o companie să se asigure că se poate adapta pentru a îndeplini preferinţele în schimbare ale clienţilor și cerinţele de reglemen­tare. Menţinerea ritmului rapid al schimbărilor din sectorul industrial este o prioritate strategică pen­tru fiecare companie, iar coboţii sunt un instrument flexibil și eficient din punct de vedere al costurilor și pot ajuta în acest sens.

Există două aspecte importante de luat în considerare. În primul rând, costul ambalajelor produselor este în creștere, în principal din cauza perturbărilor continue provocate de schimbările socio-economice, precum și a presiunii inflaţiei care afectează toate industriile. Alţi factori, cum ar fi tarifele de transport marfă mai mari, conges­tionarea porturilor și lipsa de containere și forţă de muncă, înseamnă că producătorii sunt puși la grea încercare atunci când vine vorba de ambalarea și expedierea produselor lor.

 

În al doilea rând, ciclurile de viaţă ale produselor se scurtează. Multe companii își generează cea mai mare parte a veniturilor din produse noi și se pare că produsele pe termen lung care se află într-un portofoliu relativ neschimbat de ani de zile sunt din ce în ce mai rare. Consumatorii și clienţii doresc inovaţie și caracteristici noi, ceea ce înseamnă că viteza de producţie, agilitatea și productivitatea nu au fost niciodată mai importante.

Coboţii de paletizare sunt o modalitate eficientă de gestionare a acestor riscuri și a creșterii cos­turilor. La fel de potrivit pentru mediul de producţie cu volume mici, cât și pentru sarcini repetitive care implică cantităţi mari, un cobot poate ajuta o companie să se adapteze la un peisaj comercial în schimbare, să depășească deficitul de forţă de muncă și să reducă costurile operaţionale.

 

Cum poate fi personalizat un robot de paletizare?

Paletizarea este o categorie largă. Companiile folosesc roboţi de pale-tizare pentru o mulţime de sarcini, inclusiv pentru manipularea articolelor extrem de delicate, cum ar fi sticla, articole cu formă ciudată sau dificil de apucat, produse care pot fi deteriorate de atingerea umană sau chiar materiale periculoase. Pentru a satisface o gamă largă de nevoi, există o mulţime de efectori finali numiţi „clești” care permit personalizarea cobotu­lui de paletizare în funcţie de activitatea desfășurată.

Există un clește pentru aproape orice fel de sarcină de paletizare. Un clește cu vid folosește aspiraţia pentru a transporta articole dintr-un loc în altul, ceea ce ar putea fi ideal pentru un articol greu de manevrat sau ușor de strivit. Cleștii magnetici pot muta cu ușurinţă produsele metalice. Un clește în formă de mână poate prelua cu precizie articole și le poate plasa în cutii ca parte a procesului de paletizare.

 

Articol adaptat dupa https://www.ttonline.ro/ (23.11.2022)

Universal Robots

Soluţii de automatizare pentru paletizare Read More »

Strategia României privind economia circulară, sprijinită de Comisia Europeană

Comisia Europeană a sprijinit România în elaborarea unei strategii privind economia circulară, care a fost adoptată oficial de guvernul României la 21 septembrie 2022.


Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene a acordat sprijin în ceea ce privește elaborarea strategiei pentru o economie circulară prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic al UE. Prin urmare, României i s-a acordat asistenţă tehnică pe parcursul tuturor etapelor de elaborare a documentului.


Strategia adoptată oferă o imagine de ansamblu a potenţialului de circularitate pe care îl au 14 sec­toare economice din România, stabilind o direcţie generală clară care vizează accelerarea tranziţiei de la un model economic liniar la unul circular. 


Prin urmare, România își reafirmă sprijinul faţă de obiec­tivele Pactului verde european.


Pe lângă contribuţia la tranziţia de la un model economic liniar la unul circular, această strategie reprezintă, de asemenea, o oportunitate ca România să își reducă dependenţa ridicată de importurile de materii prime. Într-adevăr, strategia privind eco­nomia circulară va sprijini identificarea de soluţii pentru colectarea și reutilizarea tuturor tipurilor de deșeuri, pentru a reduce această dependenţă. 


Prin urmare, în strategia naţională sunt prevăzute cinci priorităţi pentru elaborarea de politici care vizează promovarea circularităţii în România. Acestea se axează pe:

  • reducerea consumului de materii prime vir­gine prin activităţi durabile de extracţie, reciclare și recuperare;
  • reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viaţă a produselor;
  • reducerea impactului activităţilor de producţie asupra mediului;
  • reducerea impactului pe care îl au asupra mediului activităţile de gestionare și eliminare ale deșeurilor și apelor reziduale și
  • îmbunătăţirea coerenţei politicilor și guvernanţei, comunicării și colaborării între autorităţile locale, regionale și naţionale.

Următorul pas

Pentru România, următorul pas este elabo­rarea unui plan de acţiune care va conţine măsuri concrete de maximizare a potenţialului de circu­laritate în șapte sectoare economice: agricultură și silvicultură, industria auto, construcţii, bunuri de consum, echipamente electrice și electronice, precum și în două sectoare orizontale, și anume apa și deșeurile. Sprijinul acordat prin intermediul IST pentru strategia privind economia circulară va continua, inclusiv prin sprijinirea elaborării planului de acţiune.

 

Conform statisticilor publicate în Cadrul de monitorizare a economiei circulare, România se numără printre ţările Uniunii Europene (UE) cu performanţe scăzute în ceea ce privește producti­vitatea resurselor, generarea de deșeuri ca procent din produsul intern brut (PIB), tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie. Pe de altă parte, România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de generare de deșeuri per consum intern de materiale din ţările UE, ceea ce oferă perspective favorabile de îmbunătăţire a performanţei în ceea ce privește practicile economiei circulare.

 

Strategia privind economia circulară preve­de că România are un potenţial semnificativ de îmbunătăţire în toate etapele pe care le presupune economia circulară, de la o utilizare mai eficientă a resurselor și utilizarea materialelor secundare în producţie, până la prevenirea generării de deșeuri și la o mai bună gestionare a acestora.

Articol adaptat dupa https://www.ttonline.ro/ (23.11.2022)

Strategia României privind economia circulară, sprijinită de Comisia Europeană Read More »

SOLUŢIILE DIGITALE PENTRU FABRICI

INDUSTRIA 4.0 - A PATRA REVOLUTIE INDUSTRIALIZARE -

VIZUALIZARE CONȚINUT - Software pentru procesele de producţie ale viitorului

Industrie 4.0 este cap de afiș în ceea ce privește  tendința actuală pregnantă de a configura, cât mai clar și mai precis, cu ajutorul internetului și a software, procesele si tehnologiile de fabricație. Tehnica flexibilă de automatizare, iniţiativa Industrie 4.0 sau Internet of Things, acestea şi multe alte noţiuni, sunt reprezentative pentru o schimbare fundamentală în procesul de producţie. O condiţie esenţială a acestei schimbări este interconectarea inteligentă a sistemelor de producţie şi unităţilor de fabricaţie autonome, cu autocomandă şi autoconfigurare, în funcţie de situaţie.

 

Industrie 4.0 reprezintă astfel o paradigmă nouă pentru structurarea, proiectarea şi execuţia proceselor de producţie prin utilizarea metodelor IT şi de comunicaţie moderne. Rezultă  astfel idei şi concepte complet noi, pentru care soluţiile IT reprezintă precursori decisivi,  în special din două perspective:

 

În primul rând, un soft de simulare adecvat bazat pe 3D face posibilă vizualizarea şi validarea necesară a proceselor şi sarcinilor de producţie. Acest lucru este important, deoarece instalaţiile de producţie sunt rareori construite de la zero, adesea fiind reproiectate în paralel cu producţia în curs. Acest lucru nu este ceva nou în sine, soluţii corespunzătoare pentru fabrica digitală fiind utilizate de mult timp. Ce este nou? Pentru a realiza ideile şi conceptele  Industrie 4.0, fabricile şi modelele de instalaţii virtuale trebuie să fie azi o imagine exactă a sistemelor de producţie reale. Și asta nu doar geometric şi cinematic, ci şi în ceea ce priveşte comportamentul logic şi comanda unităţilor de fabricaţie, un aşa-numit geamăn digital sau o așa numită fabrică din umbră. Numai astfel se poate face pasul de la procesele rigide, prestabilite, la unităţile de producţie agile, cu organizare proprie.

 

În al doilea rând, fabrica digitală face posibilă transpunerea în practică a proceselor de fabricaţie, a conceptelor de instalaţii şi a tehnologiilor noi, care, fără soluţii bazate pe simulări, nu ar putea fi puse in practică, sau, după caz, ar putea fi puse în practică, dar numai prin implicarea unor cheltuieli considerabile. Cu cât aplicaţiile bazate pe roboţi sunt utilizate nu numai pentru sarcini de manevrare simple, ci şi pentru etape de producţie mai complexe, cu atât crește necesitatea unor instrumente pentru programare şi simulare. Soluţiile IT vin în întâmpinarea acestor aplicaţii complexe, punând la dispoziţia operatorului mediul de programare şi simulare necesar pentru realizarea unor aplicaţii, care printr-un Teach-In manual nu ar mai putea fi reprezentate eficient sau la o calitate necesară procesului.

SOFTWARE PENTRU PROCESELE DE PRODUCŢIE ALE VIITORULUI

 

Procesele de producţie ale viitorului se bazează pe sisteme, structuri şi procedee noi. Software-ul fabricii digitale aduce o contribuţie esenţială la această transformare prin:

  • Interconectarea îmbunătațită a instalaţiilor şi sistemelor IT (IoT)
  • Transparenţa îmbunătațită a datelor şi informaţiilor (Production Monitoring, Predictive Maintenance)
  • Decizii descentralizate, de sine stătătoare cu sisteme cyber-fizice
  • Condiţii de lucru sigure și, în același timp, îmbunătăţite tehnic, cum ar fi de exemplu utilizarea roboţilor co-operativi

Cu cât aplicaţiile bazate pe roboţi sunt utilizate nu doar pentru sarcini de manevrare simple, ci şi pentru etape de producţie mai complexe, cu atât se mărește necesarul de instrumente pentru programare şi simulare. Soluţiile IT devin deschizătoare de drumuri ale acestor aplicaţii complexe. Acestea pun la dispoziţia operatorului mediul de programare şi simulare necesar pentru a face posibile aplicaţii care printr-un Teach-In manual nu ar mai putea fi reprezentate eficient sau la calitatea necesară procesului.

Pentru a însoți și a face posibilă această revoluție permanentă este nevoie de o nouă generație de software pentru fabrica digitală.

Soluțiile digitale pentru fabrici – Industria 4.0 Read More »

Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj Napoca

Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca a fost aprobată prin HCL nr. 3/2022. 

Cluj Napoca a cunoscut în ultimii ani o transformare majoră, care a modificat chiar profilul strategic al orașului. Creșterea importanței economiei bazate pe
cunoaștere, dezvoltarea parteneriatelor permanente în interiorul comunității, afirmarea puternică a caracteristicii universitare și atenția acordate calității vieții reprezintă câteva elemente cheie în această schimbare de profunzime.

Acest document strategic este unul viu, care se va adapta și va crește odată cu schimbările aduse de noile tehnologii în societate.

Aceste schimbări sunt inevitabile, dar ține de comunitatea clujeană să aleagă modul în care transformările vor fi integrate în planul mai larg de creștere continuă a calității vieții în Cluj-Napoca. De asemenea, strategia nu este a unei instituții sau a alteia, ci a întregii comunități; sunt așteptați să se implice toți actorii relevanți, fie că sunt companii private, universități, organizații neguvernamentale, instituții publice locale sau cetățeni.

Această strategie urmărește să sprijine dezvoltarea elementelor care fac din Cluj-Napoca un oraș în care cetățenilor le place să trăiască și o comunitate atractivă pentru vizitatorii
din țară și din străinătate, precum și un pol de atracție pentru companii sau start-up-uri. Factorii strategici cheie pe care se bazează dezvoltarea comunității – universitate, participare și inovație – sunt și vor fi în continuare influențați de transformarea digitală. Nu în ultimul rând, strategia trebuie să contribuie la construirea unei comunități reziliente și sustenabile, care să continue să ofere clujenilor o calitate a vieții din ce în ce mai bună și să poată răspunde rapid la evenimente viitoare, fie ele și neprevăzute.

Strategia de digitalizare a Municipiului Cluj Napoca Read More »